2,936 matches
-
și simplu nu știa să facă și nici nu voia. Doar nu se putea apuca de afaceri la această vârstă, sau de grădinărit, unde mai pui că nici nu s-ar fi priceput. Să-l ucidă pe puști, strecurându-i otravă în paharul cu apă de la capul patului, strecurându-se el însuși, mârșav, pe lângă părinții adormiți ai acestui nou geniu, în încercarea de a-și duce odiosul plan la bun sfârșit? Nici vorbă. Nu că nu s-ar fi pretat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
folositoare au o influență benefică asupra minții, întărește mușchii, îmbunătățește circulația” Ellen G. White. Și, aș adăuga eu, ajută foarte mult la eliminarea toxinelor, a celulelor moarte, reziduurilor și a proteinelor (care, atunci când sunt în exces, devin un fel de otrăvuri pentru organismul uman, mai ales cele de origine animală). Nu voi insista prea mult asupra acestui aspect. Toată lumea știe cât de importantă este mișcarea și cu toate astea destul de puțină lume face mișcare. Ar trebui ca, în fiecare zi, să
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
care sunt totuși în stare bună (încă). Fiți milostivi. Sau, mai bine zis, faceți fapte de milostenie. 8. Evitați pe cât posibil să aveți sentimente negative. Toate acele sentimente cum ar fi invidia, lăcomia, ura, mânia ș.a. sunt de fapt niște ”otrăvuri”, care vă intoxică organismul, psihicul și care mai devreme sau mai târziu atunci când le întreținem ne vor produce boli mai mult sau mai puțin grave cum am mai spus de altfel pe parcursul cărții suntem un tot: minte-trup-suflet și tot ceea ce
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
nu vă gândiți la cineva cu mânie atunci când vă aflați în templul lui Dumnezeu. Și intrați în sanctuarul Domnului numai când simțiți în voi chemarea îngerilor Săi, pentru că tot ceea ce mâncați în tristețe sau în mânie sau fără dorință, devine otravă în trupul vostru. Pentru că suflarea Satanei spurcă toate aceste alimente. Puneți cu bucurie jertfele voastre pe altarul trupului vostru și lăsați toate gândurile rele să plece din voi atunci când primiți în trupul vostru puterea lui Dumnezeu de la masa Sa. Și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Întâi trebuie să vă calmați, să vă liniștiți și abia apoi puteți sta la masă. Nici când gătiți sau pregătiți mâncarea nu trebuie să aveți astfel de stări negative altfel ceea ce va ajunge în farfurie poate constitui un fel de otravă (fizică și psihică), deoarece energiile, vibrațiile joase ajung în mâncare (în apa din ea în primul rând, apa fiind un mediu excepțional în ceea ce privește stocarea informației) și noi, consumând-o, le vom asimila și pe ele (acesta e unul din motivele
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
otrăvească, din remușcare că ne povestise despre accident, și mi-am dat seama că și Janika se gândește la asta, de murit, însă n-am murit, pastila avea un gust amărui, dar nu ca de migdale, iar eu știam că otrava are gust de migdale. Atunci colonelul m-a mângâiat pe cap, spunându-mi să nu-mi fac probleme, c-o să fie bine și să avem grijă de noi, și a dat să plece, dar atunci Janika l-a întrebat, tovarășe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
scos suflătoarea, și am băgat în ea un gogoloi de hârtie, în timp ce-mi imaginam că nu-i un simplu tub Bergmann, ci o suflătoare adevărată, din lemn, iar gogoloiul are la capăt nu un ac cu gămălie, ci otravă pentru broaște, iar războiul este unul adevărat, pe viață și pe moarte, apoi mi-am scos și cuțitul, gândindu-mă că e unul de luat scalpul, a cărui lamă ascuțită ca un brici se plimbă pe pielea capului, urmărind linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
o mână cu adevărat ageră și sigură. Ce talent. Îmi place atât de mult cerul și adesea m-am întrebat unde aș fi fără el. Știu: aș fi în Anglia, acolo unde nu avem așa ceva. Prin nu știu ce accident fiziologic norocos - otrava și metabolismul se împăcau bine în lăcașul afumat al trupului meu - mă simțeam bine. Mă simțeam grozav. Manhattan-ul se legăna în aerul tare al primăverii, pregătindu-se pentru focul lui iulie și căldura devastatoare din august. Pe masculinul Madison (încheiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
prima porție de alcool pe care o iau după - după cât? - aproape două zile. După confuzia înduioșătoare, după ce mă simțisem ca un nou-născut în noaptea aceea, pe stradă, n-am mai putut să torn nimic în mine. Totul avea gust de otravă, de cucută. Așa că am adormit cu un pumn de Serafim. Nu știu ce m-aș fi făcut fără bătrânul amic în frac. Cred că aș fi murit fără atingerea aceea omenească... În timp ce mestecam gânditor un covrig, mi-am lovit măseaua cariată. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ai, spune, spune fată dragă! - Mi-e foarte greu. Olga izbucni într-un plâns hohotit. Dacă cineva ar fi avut intuiția să culeagă o singură lacrimă de-a Olgăi și să o disece, cu siguranță ar fi dat numai de otrăvuri. Plânsul ei era deznădejde, ură, invidie... Cetatea ei de optimism construită cu atâta migală devenise o movilă de moloz sub care își simți strivite toate visele, nădejdile, întreaga ființă. - Hai, hai nu plânge, și mama lipind-o de ea, îi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
și-a cam lăsat caii slobozi pe toate câmpiile... - Poate acum i-a adus acasă, nu crezi!? - Ar fi bine, ar fi chiar foarte bine. - Însă bărbații din ziua de azi... Olga gândi că nu strica să pună și puțină otravă în cupa fericirii prietenei sale. În situația dată, Ina avea de partea ei tot cerul și pământul, pe când Olga se cufundase cu toată ființa în infern. Ea mască bine supărarea, dar se vedea limpede că era profund marcată de vestea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cum ne-am înțeles! Maistrul salută respectuos și ieși. Inginerul Georgescu, după ce vorbi un timp cu delegatul de la centru, închise biroul și porni spre casă. Tot drumul nu-i ieși din minte acea întâlnire neașteptată cu Olga. Ce ființă! Câtă otravă a fost în stare să pună în fiecare rostire! Dar voi ține minte: o să construiesc, așa cum i-am spus, o casă trainică, nu asta i-a fost urarea!? Se va convinge atunci că răutățile lansate pe scările Poștei Centrale pot
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
poate așa credea el că procedează securiștii cinici, cu un dram de cultură, Îți zâmbesc ca să te deruteze și mai tare Înainte să te nenorocească. Zâmbetul acela de canalie comunistă... zâmbet subțire ca o sârmă de sugrumat infidelul, dâră de otravă pe chipul țărănoiului ăla ajuns judecător de oameni În numele absurdului... zâmbet care ți se Înfige În inimă precum acul unei seringi pline de amărăciunea pustiului. Zâmbetul care te dă afară din ființă. — Unde e profesorul Carara? a mai apucat să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
vocea tatălui, dezamăgirea... — Ce ți-am făcut eu, tată? De ce ești mereu nemul țu mit de mine? Taică-său Îl privea din cadrul ușii cu reproș, Încruntat, de parcă nu ar fi știut ce e adolescența și cât de ingrată Își strecoară otrava În trupul care nu știe ce i se Întâmplă, de ce Își pierde seninătatea, În mintea fragedă care Începe să cunoască Înfrângerea, adversitatea, neputința. Și din ușa dormitorului Îi azvârli În piept un ziar, Viața Buzăului, unicul pe care din când
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
îmi purtă inima prin Italia. 2258, [Cum] aș face să trăiesc în trecut ecoul trăiește-n trecut Toată miniunea minune fie capul nu-mi Idee pală. - Gândire *** a Dumnezeirei sau voi {EminescuOpXV 1066} din ochiul meu iese o lacrimă de otravă, din a lui una din nectar, oare nu e tot lacrimă?... 1869 Apa lumină apa-ntuneric marea zi marea noapte Cum ar putea să esiste o iubire dacă n-ar esista ura, cum aș putea urî toată lumea dacă nu te-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
putu s-o vadă și nici măcar să și-o închipuie, prins cum era în cortegiul ce mergea în fața lui, dar îl auzi pe tatăl său, când prietenii îl felicitau, murmurând pe când îi îmbrățișa: — În triumphus-ul ăsta Tiberius mi-a pus otravă. Era revoltător, spuse el, să stea în cvadrigă știind că puțin mai încolo, sub ploaia de insulte a mulțimii, femeia aceea mergea pe jos, în lanțuri. Acum veneau însă preoții cu statuile divinităților romanilor și ale dușmanilor, imagine a protecției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de cine știe ce întrebare. Zaleucos spuse: — Cine a construit casa asta i-a poruncit unui pictor să reproducă statuia pe care Lysippus o turnase în bronz după subiect: acesta e Socrates așteptându-și moartea, conversând cu discipolii săi după ce a băut otrava. Iar când fu întrebat cum de știa despre fresca aceea, aflată într-o casă particulară dintr-un oraș atât de îndepărtat, răspunse că-i povestiseră despre ea niște călători. Apoi corăbiile coborâră până la malurile sinuoase ale râului Meandros și ajunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
scrisese niște poezioare pornografice, pe care severii săi urmași s-au grăbit să le distrugă. Însă porunca de a-l ucide pe Germanicus, scrisă în taină de mâna lui Tiberius și adresată lui Calpurnius Piso, a fost o excepție. O otravă fără leac Germanicus sosi la Antiohia cu sufletul plin de noile experiențe și de planuri mari. În dimineața următoare însă, la începutul unei zile care trebuia să fie entuziasmantă, în timp ce în atriu Gajus le povestea fraților mai mari impresionanta călătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Plancina, sinistra prietenă a Mașterei, câteva femei care susțineau că vând stofe și parfumuri. Ele s-au întors speriate: — Prin încăperile Plancinei se plimbă o femeie siriană pe nume Martina, pe care am recunoscut-o. Se pricepe la vrăji, face otrăvuri... Toți se tem de ea. Nimeni n-a reușit s-o prindă vreodată: otrăvuri pe care nu le poți observa, mâncăruri, băuturi, obiecte unse cu venin, chiar și parfumuri. Într-o zi, în palatul din Epidafne, Germanicus se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Ele s-au întors speriate: — Prin încăperile Plancinei se plimbă o femeie siriană pe nume Martina, pe care am recunoscut-o. Se pricepe la vrăji, face otrăvuri... Toți se tem de ea. Nimeni n-a reușit s-o prindă vreodată: otrăvuri pe care nu le poți observa, mâncăruri, băuturi, obiecte unse cu venin, chiar și parfumuri. Într-o zi, în palatul din Epidafne, Germanicus se uită la fiul său mai mic și se gândi că era singurul cu care putea vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mâinile îi deveniră diafane și scheletice, cu încheieturile și tendoanele vizibile; pe torace, mai jos de gâtul slab, începură să se zărească claviculele și coastele. Nu împlinise treizeci și cinci de ani și, în timpul agoniei, șopti conștient că simțea că moare din cauza otrăvii. Agrippina, cu cearcăne adânci din cauza nesomnului, a disperării arzătoare, neputincioase, îi spuse patetic: — Te vom salva. El ridică o mână, îi îndreptă o șuviță din părul frumos, strâns dezordonat, și șopti: Întotdeauna te-am văzut aranjată, atât de frumoasă... Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
frumos, strâns dezordonat, și șopti: Întotdeauna te-am văzut aranjată, atât de frumoasă... Ea își netezi părul cu palmele; el reuși să zâmbească. În acest timp, în încăperile îndepărtate, medicii le confirmau fidelilor lui Germanicus cea mai neagră ipoteză: „O otravă rară, cu efect foarte lent...“ Cei doi fii mai mari erau indignați și nu le venea să creadă; din cauza nesăbuinței lor, percepeau cu greu realitatea; Gajus, în schimb, se închise în camera lui, cuprins de o spaimă lucidă: descoperise că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fi tulburată de evenimente ireparabile. Sosi, epuizat de o călătorie rapidă, un medic bătrân, faimos, de la curtea lui Abgar din Edessa, îl vizită pe bolnav și, retrăgându-se împreună cu ceilalți medici și cu prietenii lui Germanicus, declară: — Am mai văzut otrava asta, cu ani în urmă. Se strânseră în jurul lui, cuprinși de neliniște; era deci o otravă, fără îndoială. Medicul din Edessa, care vorbea limba sacră din Urhai, nu le dădu speranțe. — Cu otrava asta erau omorâți regii, povesti el. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
curtea lui Abgar din Edessa, îl vizită pe bolnav și, retrăgându-se împreună cu ceilalți medici și cu prietenii lui Germanicus, declară: — Am mai văzut otrava asta, cu ani în urmă. Se strânseră în jurul lui, cuprinși de neliniște; era deci o otravă, fără îndoială. Medicul din Edessa, care vorbea limba sacră din Urhai, nu le dădu speranțe. — Cu otrava asta erau omorâți regii, povesti el. Am văzut-o la un prinț care voia pacea cu Roma. Spuse că de data aceea îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
prietenii lui Germanicus, declară: — Am mai văzut otrava asta, cu ani în urmă. Se strânseră în jurul lui, cuprinși de neliniște; era deci o otravă, fără îndoială. Medicul din Edessa, care vorbea limba sacră din Urhai, nu le dădu speranțe. — Cu otrava asta erau omorâți regii, povesti el. Am văzut-o la un prinț care voia pacea cu Roma. Spuse că de data aceea îl descoperiseră și îl torturaseră pe cel care îl otrăvise; astfel aflaseră că otrava ajunsese la Edessa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]