4,121 matches
-
care reperele fundamentale: integrarea în cosmicitate, iluzia întîlnirii cu ființe tutelare și divine, mîntuirea și libertatea spiritului, nu reușesc să se desprindă de materialitatea unor experiențe arhaice nemijlocite. La prima vedere, se pare că așa ar sta lucrurile și cu păstorul mioritic. El dorește să fie depus în apropierea stînii, pentru a continua și „dincolo” un mod de viață asemănător cu cel al existenței încarnate. S-a văzut aici „dragostea” omului pentru munca și uneltele sale (se riscă aici o simplificare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care lumea ideilor nu s-ar pune în mișcare decît prin manevrarea directă și condiționată a lucrurilor. Doar dacă dăm relației lucru-cuvînt o accepțiune modernă (Noica, Wittgenstein), „lucrul” reprezintă începutul și sfîrșitul cunoașterii înseși. Este cunoașterea în esențialitatea sa. Intenția păstorului nu are un sens limitat, subsumat breslei și oralității, ci unul destinal, raportabil, e drept, la comportamentele mitice. Asemenea oricărui ins din marea colectivitate care poartă pe umeri povara universală a tradiției, el respectă consensul secolelor, acela de a se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se retrage cu „nostalgie” în cosmicitate, de a redeveni congener cu elementele, punct de plecare al tuturor renașterilor. Integrarea în cosmicitate (pentru omul școlit prin carte, supraviețuire iluzorie în cultură, în lumea ideilor, în istorie), deci suportul metafizic al morții păstorului, are mai multe cote de înțeles, cum spuneam, dezvăluind interesul teoretic acut al problemei. Să ne oprim asupra aspectului-pretextului etnografic amintit, din fondul precreștin, anume dorința eroului de a fi îngropat „în dosul stînii”. Poate fi identificat eminescianul aproapele-departele din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
omul și cu moartea, două”, în care segmentele amintite ale existenței sunt sigur corespondente; mai mult, interșanjabile. Experimentînd „marea trecere”, omul le unifică într-un tot existențial și le imprimă o direcție spre fericire, adică spre escaton. Funcția responsabilă a păstorului situat în post-mortem la nivelul cosmic a aproape-departelui presupune și alte semne întru înțelegere. Eroul vine dintr-un străvechi fond mitic, de natură varuniană, dominat de Magna Mater, potrivit căruia existența ar fi o curgere fantastică și mirifică de bogății
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ordinea trebuie restabilită în ritmul îndătinat al misterelor. Moartea nu este, deci, închidere, de unde și participarea cosmică la festivitatea nunții, care poate fi proiecția, din oglindă, a celeilalte festivități, moartea. Aceeași viziune perspectivistică se înscrie și în plan mitico-estetic. În fața Păstorului nu se află un abis existențial care să-l angoaseze, ci o lume mirifică, incitatoare. Drept urmare, moartea nu-și arată chipul hidos și înfricoșător. Simbolul „facla întoarsă” incifrează și ascunde sensul dramatic al funerarului. Imaginea tînărului condus de faclă dă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
precisă: la „viață” ori la „moarte”. Firește, simbolul „facla întoarsă” (onirismul scoate la iveală și altele), cînd se arată (și cui i se arată) avertizează asupra sensului special al existenței, fără accente dramatice. I s-a arătat, ca „vestire”, și Păstorului. Eroul l-a descifrat cu luciditate, ca orice ins cultivat prin tradiție, înțelegîndu-i semnificația mai înaltă. Viziunea perspectivistică, momentul feeric al trecerii (mutația ontologică nuntă-moarte) și imaginea estetizată a morții exclud imaginarul terifiant și teama. Iluzia integrării în cosmicitate nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
i se consacră mereu studii de valoare, împotriva tendinței de ultimă oră de a se acorda culturilor prealfabete consultație minoră, chiar depreciativă. Se dovedește că, în „conflictul civilizațiilor”, aprins dramatic în lumea contemporană, realitatea gravă a morții, asumată curajos de păstorul carpatic, gînditor și artist anonim, se menține fără să se erodeze o clipă ca interes tematic și ca meditație filosofică. Pare că începe să se înțeleagă, în sfîrșit, rostul întîmplării de „pe-un picior de plai”, derutantă și greu accesibilă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale limbii române; sau Miorița și alte studii și note de folclor românesc (Al. I. Amzulescu, București, Centrul Național de Conservare și Valorificare, 2001), unde atenția se abate spre riturile profesionale dezvăluite de colinda transilvană; ceea ce pune în discurs intenția Păstorului de a-și construi un orizont propriu de viață familială, dar și general-uman în spațiul actelor de gîndire. O altă Mioriță, de acut interes contemporan, se datorează lui Al. Husar (Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 1994), lucrare polemică, restauratoare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Este un prim și obligatoriu demers hermeneutic. Punînd în mișcare instrumentalul analitic al lui Martin Heidegger din Sein und Zeit, autoarea dovedește perfectă aplicare pe teren mioritic în ce privește constituirea și fenomenologia Dasein ului. Se constată că nu numai despre un Păstor pierdut în pustietate geografică este vorba în Miorița, în primul rînd, ci despre Ființă ca prototip al umanității, care știe să-și chivernisească actele sub presiunea unui soroc, fără drept de recurs, plasat într-un timp imprevizibil. Orice inscripție de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
află în lume, aici și acum, în sensul lui Da, cu răspunderi grave, Moartea îi sare în față ca o leoaică, așa cum Iubirea, corelat al Morții, îi apărea „vie” și „prezentă” lui Nichita Stănescu. Asta i s-a întîmplat și Păstorului; lui i-a sosit clipa interogatoare a morții, adică a Dasein-ului, de aceea se simte dator față de sine și de ai săi, să se manifeste aici și acum. Suntem îndemnați să credem că aici-ul și acum-ul, atribute temporale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
îndemnați să credem că aici-ul și acum-ul, atribute temporale tipic heideggerene, sunt semne asociate (ori substitute) ale celor doi autori ai „complotului”, care, în mod paradoxal, ne asigură Ștefania Mincu, nu doresc, în fond, să-l asasineze pe păstorul „streinel”, ci să-l inițieze întru moarte, adică să-l salveze de orice moarte, mai precis, de moartea „rea”, urîtă, lașă, suferită cu inconștiență. Așa se justifică demersul ontologic al mioritismului. Din această perspectivă, atenția se abate spre făgașul firesc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mulțimea variantelor, fără să-și piardă statutul cîștigat în ansamblul tipologiei. Copacii devin pădure. Un text, o Mioriță, scoate la iveală un amănunt inedit despre „mioara năzdrăvană”; în altă parte, în legătură cu distribuirea rolurilor, sau cu însemnele profesionale ori etico-estetice ale Păstorului, cu „maica bătrînă”, alegoria, configurația cosmică, etc. Așa se ordonează semnele care înscriu, în devenire, privind modul de constituire, pas cu pas, și de arătare a Dasein-ului, de situare a Ființei în clipa lui Da, în prezentul decisiv și încărcat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rânduiala fără mine. E vecernie și priveghere, că mâine... Da, știu, e Sfântul Dumitru, dar nu mă lăsa singur, sfinția ta. De când n-am mai stat așa împreună? Da, înțeleg, turma, turma, grija ei este înainte de toate, că-i ești păstor. Hai, dragul meu prieten, imaginează-ți că eu sunt oaia cea pierdută. Lasă-ți turma pe seama ajutoa relor și îngrijește-te de oaia pierdută. Dăruiește mi și mie un ceas din timpul sfinției tale. Păreau de aceeași vârstă, deși Theodosie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ți s-a părut că acela era „sfatul necredincioșilor”? Ai aruncat asupra lui Grigore Ghica blestem greu de arhiereu pentru că vărsase sânge nevinovat. A chemat Grigore Vodă atunci patriarhii și te-au judecat, ți-au luat mitra și cârja de păstor și te-au aruncat la mânăstire la Tismana. Cum ai putut să te închizi în chilia din pădure fără să vezi suflet de om atâta vreme? — Speram, visam adică, să ispășesc păcatul trufiei și să mă învrednicească vlădica Varlaam să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încearcă să arate că răposatul a greșit, el fiind cel ce va corecta greșelile. Dar a fost oare greșeală? Și mitropolitul în sinea lui recunoscu adevărul. Își aduse aminte de atitudinea lui Brâncoveanu din ziua aceea, era rândul lui, al păstorului, să-și demonstreze superioritatea. Mai trase o dată aer în piept și, după ce îmbrățișă cu privirea pe toți cei ce intrau în câmpul vederii sale, spuse: — „Fericiți făcătorii de pace că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema”. Să trăiești întru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu toții să-l ducem pe ultimul drum spre Cotroceni. Acolo se va face prohodul și se va înmormânta în biserica lui în pronaos, alături de fratele său răposatul Matei și al dragii lui Smărăndița. Măria ta, sunt bătrân și cârja de păstor ce o port îmi dă dreptul să-ți spun: cinstirea și pomenirea lui vodă Șerban îți va spori numele bun. Acum dacă mai sunt treburi pentru dregătorii măriei tale și sfatul nu s-a sfârșit, slobozește-mă să vă părăsesc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de democrație cu adevărat satisfăcător 224. În 1992, regele Fahd al Arabiei Saudite a explicat că "sistemul de alegeri nu se regăsește în principiile de bază ale Islamului, care prevăd o guvernare bazată pe sfaturi și consultări și pe sinceritatea păstorului față de turma sa"225. Acest argument că democrația este un element non-islamic poate fi convenabil pentru monarhii arabi, dar nu are prea multă valoare. Tradiția arabă a consultării, la care face referire Fahd, poate fi extinsă cu ușurință pentru a
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
petrolului, populația țării devenind astfel tot mai săracă și mai cinică. În locurile în care există mulți oameni săraci și angajați cu jumătate de normă, orice scânteie poate declanșa o explozie. Mai mult decât atât, pe platoul central al Nigeriei, păstorii musulmani seminomazi și fermierii creștini și-au disputat dreptul de pășunat și accesul la apă al vitelor. (O competiție similară pentru resurse a provocat vărsări de sânge la granița americană de-a lungul secolului XIX)258. În Nigeria, tensiunile au
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
brute • Grâne de la Dunăre • Vechiul monopol al grecilor • Rodnicia miraculoasă • Îngrășământ inutil • Străinul nu poate cumpăra imobile • Horticultura neglijată • Bogății mineralogice • Sericicultura • Industria În stadiul actual, comerțul Principatelor Dunărene nu poate fi decât cel al unui popor agricol și de păstori. Într-adevăr, el constă din exportul de cereale, de vinuri, de seuri și de piei neprelucrate prin porturile Dunării. Există un comerț destul de important cu animale vii pentru carne; produsele sunt în mare parte trimise spre Viena. De câtva timp
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sat de la poalele munților, i-se născu o fetiță. Satul a rămas necunoscut pentru veșnicie. Nedorind să se afle despre această idilă a sa, prințul a dus femeia cu copila în cealaltă parte a țării, dându-le în grija unui păstor bogat, plătindu-l cu bani grei. Copila creștea văzând cu ochii. Mama și păstorul care acum îi era tată, o iubeau nespus de mult. În casa păstorului nu exista bogăție și fast, dar era curățenie și modestie, ducând un trai
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
veșnicie. Nedorind să se afle despre această idilă a sa, prințul a dus femeia cu copila în cealaltă parte a țării, dându-le în grija unui păstor bogat, plătindu-l cu bani grei. Copila creștea văzând cu ochii. Mama și păstorul care acum îi era tată, o iubeau nespus de mult. În casa păstorului nu exista bogăție și fast, dar era curățenie și modestie, ducând un trai mulțumitor pentru condiția lor socială. Fetița avea acum șase ani, era încreștinată prin taina
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
femeia cu copila în cealaltă parte a țării, dându-le în grija unui păstor bogat, plătindu-l cu bani grei. Copila creștea văzând cu ochii. Mama și păstorul care acum îi era tată, o iubeau nespus de mult. În casa păstorului nu exista bogăție și fast, dar era curățenie și modestie, ducând un trai mulțumitor pentru condiția lor socială. Fetița avea acum șase ani, era încreștinată prin taina botezului și i se puse numele de Marta. Pădurea deasă de brazi și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ducând un trai mulțumitor pentru condiția lor socială. Fetița avea acum șase ani, era încreștinată prin taina botezului și i se puse numele de Marta. Pădurea deasă de brazi și stejari seculari era la doi pași, de casa impunătoare a păstorului. Copila era atrasă de vaietul pădurii răcoroase, care prin suspinul ei o chema mereu: -Martaaa, Vinooo. Într-o zi își făcu curaj și ieși pe poarta gospodăriei păstorului, afundânduse în pădurea nesfârșită atrasă de mirajul feeric al acestui tărâm. Cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
brazi și stejari seculari era la doi pași, de casa impunătoare a păstorului. Copila era atrasă de vaietul pădurii răcoroase, care prin suspinul ei o chema mereu: -Martaaa, Vinooo. Într-o zi își făcu curaj și ieși pe poarta gospodăriei păstorului, afundânduse în pădurea nesfârșită atrasă de mirajul feeric al acestui tărâm. Cu cât se afunda mai mult în pădure, era atrasă mai mult și mai mult. Când s-a întunecat a vrut să se întoarcă acasă, cuprinsă de remușcări, dar
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
izbind în geamuri. Motorul tuși, apoi se opri de-a binelea. Îndelung solicitat de demaror, porni în cele din urmă și șoferul îl făcu să urle, accelerând. Icnind puternic, mașina se urni din loc. Din mulțimea zdrențăroasă și nemișcată a păstorilor se înălță o mână care, o clipă mai târziu, pieri în urma lor, pe drumul din ce în ce mai prost. Din pricina zguduiturilor, arabii se clătinau întruna. Janine simțea cum o cuprinde somnul, când, pe neașteptate, se pomeni în față cu o cutiuță galbenă plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]