6,963 matches
-
realizezi când vor trece orele nopții în prezența sa! Pe femeie pe de o parte o trec fiorii, la gândul că rămâne sub protecția unui demon, iar pe de alta îi vine să râdă de înfățișarea lui. - Ăsta să mă păzească? Poate invers, să am eu grijă de el să nu-l sfâșie vreun dulău sau să-l scarmene vreo mâță! - chicoti Elena. - Dacă aveți nevoie de ceva, dați un chiot și sunt lângă domnia voastră cu ce vă dorește inimioara, pițigăie
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
Geta, dusă, ca orice e bun pe lumea asta, prea devreme... Chiar și pe noră-sa o menaja, chit că ea avea de mers doar cinci minute până la școală. El făcea târguielile, el aerisea casa, ștergea praful, uneori mai și păzea câte ceva lăsat să fiarbă îndelung, cum ar fi sarmalele, fasolea, piftia ori cine-știe-ce altceva... Și, când veneau copiii și nora de la școală, le deschidea zâmbitor ușa, având totdeauna tacâmurile și vesela pregătite pentru masă. Făcea ceea ce nu făcuse pe când îi
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
simplu de rezolvat, dar nu se dorește. O ultimă problemă. Neapariția nici în acest an a biletului comun: metrou cu celalalte mijloacele de transport de la suprafață. Am auzit că sindicatele (de tip mafiot!?!) pun tot felul de condiții! Parcă ar păzi ca nu cumva directivele NKVD să fie încălcate. Am auzit de tot felul de matrapazlâcuri lucrative ale unor lideri cu Metrorex. Cât și despre furăciunile salariaților din bunul obștesc, am aflat tot de la dl doctor! Primar general. Doamnă primar general
TABLETA DE WEEKEND (160): BUCUREŞTI – CAPITALĂ EUROPEANĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374187_a_375516]
-
Ți se cădea ție Hrisant Să citești atâtea scrieri, ce te pot duce în neant ? Fără ca să ai știință de LUMINA Cea de Sus Care este Adevărul trimis nouă prin IISUS ? Acum c-ai aflat Credința, cu viața să o păzești De Vrăjmașul lui MESIA și oștile idolești... Iar roadele la osteneli, totdeauna le-au aflat Cei ce au avut Nădejdea și la DOMNUL s-au Rugat ! Ai găsit aur și argint și pietre scumpe ai aflat ? Păstrează-le ca pe-
SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374227_a_375556]
-
care terminase cu succes facultățile de Medicină si Calculatoare și care contribuise substanțial la completarea bazei de cunoștinte a sistemului expert. Inginerul, obosit, îl intrebă: - Ce facem cu hardughia ? Aș lăsa-o aici până mâine dimineață, dar... - Lăsați că o păzesc eu, se repezi Asistentul. Și așa voiam să-i verific zona de cunoștințe referitoare la cancer. - Mulțumesc, răsuflă ușurat Inginerul. Abia aștept să merg acasă, să mă trântesc în fotoliu si să beau un pahar mare de coniac. Rămas singur
DORINŢA de DAN NOREA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374248_a_375577]
-
palat. Căpitanul Zefir organiză o gardă de doisprezece străjeri cu poruncă s-o ducă pe prințesă în iatacul ei din palat, cu trăsura sa trasă de cei doisprezece porumbei, acolo s-o dezlege, dar să încuie ușa și s-o păzească. Apoi, împreună cu căpitanul Foc Nestins și gardienii săi, luară pe Mărțișor și Norocel pe care-i duse la palat, în sala cuptoarelor solare. Aceste cuptoare, celebrele cuptoare ale lui Soare-Împărat, foloseau, probabil, la reîncărcarea cu energie a globului său de
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
căpitane Foc Nestins! Îmi asum toată răspunderea pentru neexecutarea ordinului. Îl cunosc pe împărat. - Dacă spui așa, tu răspunzi! Și căpitanul Foc Nestins ordonă soldaților: “Stânga-mprejur!” și “Marș înainte!” Căpitanul Zefir dădu ordin căpcăunilor “Cap Pătrat”, paznicii cuptoarelor, să păzească cu strășnicie periculoșii prizonieri. Apoi, cei doi căpitani ieșiră din sala cuptoarelor, închizând ușa automată după ei. -va urma- Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR-9 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1491, Anul V, 30 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
lor lângă o movilă imensă de paie sau în fața unui cuptor unde duduia înăbușit vreascurile uscate - făcând ritualul obișnuit al unei zile: o fierbere de legume și mămăligă. Copii mai mari sau mai mici cu câte o carte în mână, păzeau oile pe imașul ce ducea până în apa Buzăului, iar alții scăldându-se. Mergeam și noi; eu și fratele meu Petre, însă de fiecare dată eram însoțiți de bunica care nu ne pierdea din ochi să nu înaintăm la scăldat spre
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
este urmarea politici sale dezastruoase, de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează lui. Tu taci; - - Dispar din instituții ale statului arhive cu invenții și inovații de interes strategic privind cercetarea nucleară. Cei puși să le păzească nu pățesc nimic, iar cei ce trebuie să investigheze spun că nu e nimic deosebit. - Tutaci; - Ți se fură voturile iar comisia care trebuia să investigheze pe cei care au fost prinși cu vot dublu, nu dă nici un răspuns deși
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
încheie cu cuvintele: „Dăruiește-mi, Doamne, să-mi văd păcatele mele și să nu osândesc pe fratele meu”. Este făcută cu stăruință pe toată durata Postului Mare. Te-ai aștepta ca, atunci când te rogi cu așa mare stăruință să te păzească Dumnezeu de păcate, să fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
somn de mâna unui fir de iarbă.” Semn al regalității, al potirului, al soarelui spiritual - crinul, în același timp, sugerează viața pură, ca o făgăduință de nemurire și de mântuire: „Această femeie îmi ține spada în mână, inima ei e păzită de crini, am ajuns un copil de iarbă și sete a cărui Tăcere în somn o îngâni!”; „Mă vezi, nu-i așa, rezemat de un crin!”; „Prieteni, când voi muri, pe mine așezați-mă în lotca nevăzută a Cântecului! Nu
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
târg. Moș Chiorpec anume-l prinse Într-o bună dimineață, Ca să-l ungă, fără milă, Cu dohot pe mâini, pe față. Colo-n cimitir, pe iarbă, Cu Ceaslovul lângă noi, Prindeam între sfinte file Întreg neamul de bâzoi. L-am păzit, cănd coropcarul A furat 'n-amiaza mare, Adunând în sân cireșe Crude, coapte, la-ntamplare. Dar ce-am plâns după Bădița Cel cuminte că o fată Ce-a fost prins că, după lege, Prin străini să fac-armata! În nopți reci
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
și paznici doar dihănii blestemate, pe nepoftiți degrabă să-i înfrunte. S-a juruit hidoasa creatură balaurul și veste-a dat în țară, ca peste ani să-i fie soțioară, Zăpadă-Albă, frageda făptură. Acum e un copil, dar o așteaptă păzind-o pân-o fi să crească mare, fecioara cea mai mândră de sub soare, de dragul ei s-ar prinde-n luptă dreaptă. Ăst-timp, împărăteasa dă de veste, voinicilor din zarea luminată, că cel ce-o va salva pe scumpa-i fată
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva tineri întârziați prin stațiune, se întorceau gălăgioși spre case. Cine știe prin ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
grăbit, În zbor, cu gândul călător Și la ureche ți-am șoptit Cât te iubesc, cât mi-e de dor ! Eu știu că tu m-ai auzit Și știu că inima-ți vibrează Cum ani de-a rândul ne-ai păzit Și ai dormit, cu mintea trează. Ca ieri toți cinci, copii eram Iar tu munceai ca furnicuța . Noi ne jucam, nu ne gândeam, Dacă n-a obosit măicuța. Cum ne hrăneai, doar tu știai, Cu un borș plin cu zarzavaturi
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
mea Fata mea, brândușa mea, Ești floare de peruzea, Nu trage perdelele, Las’ să intre stelele, Să-ți închidă pleoapele, Să-ți dezlege apele, Ștrengărița dorului Din ușa pridvorului, Sufle-ți mama în cucui Ca să ai o viață șui, Îți păzește tata veacul Ca să nu te-nțepi cu acul, Ești și floare și mister Ești minunea mea din Cer, De ne jucăm de-a plecarea, Tu să nu îți pierzi cărarea, Gândește-te c-am să dorm Lângă visul tău din
CÂNTEC PENTRU FATA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377801_a_379130]
-
totdeauna ce-ai dorit, cu bucurie. Te-am păstrat ca temelie, înfruntînd din văgăuna vieții, viscole, furtuna ce-au vrut țelul să-mi sfâșie. Tu ești singura-mi avere și nu poți să-mi fi răpită, că tot timpul ești păzită de a inimii putere. Orice suferință piere când te vede fericită și mereu îndrăgostită, dornică de mângâiere. Mă mai clatin, șovăi dacă simt că anii-îmi dau binețe, mai alunec în tristețe când e-n gânduri promoroacă, dar tu-mi pui
TINEREŢE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377811_a_379140]
-
Omul făr-avere-n lume E un șarpe fără dinte, Elefant dresat, cuminte: Simplu purtător de nume. [4] (cf. Panciatantra, II, trad. Th. Simenschy, Cartea Românească, București, 1931, p. 186). Posedarea avuției nu este condamnată. Ba, se afirmă, bunăoară, că "bogăția poate păzi de prilejul de nefericiri" (340, 6), un punct de vedere se poate spune apropiat de cel utilitarist occidental. Nu acesta, însă, este scopul principal al posesiunii din partea celui avut, ci întrebuințarea ei pentru ușurarea celor necăjiți. Numeroase sînt sentențele care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
congaudent omnia membra" (I Cor., XII, 26), unde aceeași realitate umană, naturală, este transpusă pe planul divin, supranatural. Nu este de mirare că indianul, pornind de la premisa de mai sus, ajunge să afirme adevărul generic: "Legea nimicită nimicește; legea păzită păzește" (338, 10). Se observă de aici rolul colosal al individului, și îndeosebi al înțeleptului, în orînduirea cosmică: prin străduința sa sufletească, morală și materială, el menține legea armoniei universale, menține echilibrul cosmic și conservă în ultimă analiză Realitatea ultimă, în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu vede lațul destinului, care se află chiar lîngă ea"; "Privind robia elefanților, a șerpilor și a păsărilor și mizeria celor înțelepți, mă gîndesc: Ah! cît e de puternic destinul!" Panc., I, 15: "Și fără pază stă cel ce-i păzit de soartă; și cel bine păzit piere, dacă-l lovește soarta; trăiește și cel neocrotit și părăsit într-o pădure și piere în casă chiar cel bine ferit" (în: TH. SIMENSCHY, Tradiția învățăturii..., ed. cit., în capitolul final, intitulat: Din
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o presiune generală, imperiile centrale păreau zdruncinate. Intrarea în luptă a României trebuia, se pare, să consume înfrîngerea armatelor austriece și să dea o lovitură fatală puterii militare a inamicului. N-a fost așa". Frica a dominat: România nu putea păzi în același timp 700 de km de munți și 500 de km de Dunăre... Joffre declară: "Le trebuia o conducere a operațiilor și un stat-major ceva mai bun". Aliații se neliniștesc în privința evoluției politice, cer un guvern național și condamnă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
preotul au venit să-i mulțumească comandantului armatei române pentru că asigură ordinea în țară. Regele României, care a inspectat recent această regiune, a primit peste tot mulțumiri din partea tuturor claselor sociale, care i-au felicitat pe români că i-au păzit de anarhie. Ungariei nu i s-a dat suficient impresia că a fost învinsă. Dacă ar fi fost așa, am fi fost astăzi în relații de pace cu ea". O întreagă frustrare a unei victorii îl conduce pe Brătianu, la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cercetări și s-a descoperit printre instigatori un număr mare de români de origine maghiară, unii care nici măcar nu lucrau la ateliere. Aceste evenimente provoacă o anume emoție la București. După cîteva săptămîni, agitația pare potolită, însă nodurile feroviare sînt păzite permanent de armată. Acum apar actorii debutanți: Gheorghiu-Dej, care va ajunge în fruntea partidului în 1945 și tînărul Nicolae Ceaușescu arestat la Craiova în 1934, în momentul în care se pregătea să depună mărturie în procesul capilor sindicaliști. Dacă destabilizarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Prost, scrie: "În România, rușii vor avea de învins aversiunea pe care au inspirat-o dintotdeauna. Le va trebui timp pentru a forma cadre care să fie în măsură să țină bine țara în mîini. Ei vor trebui să se păzească să-i descurajeze pe cei 350.000 de români angajați împreună cu ei în operațiunile contra Germaniei". Cuvîntul de ordine este: totul pentru front. Istoricii români din epoca Ceaușescu vor demonstra că eliminarea forțelor germane de pe teritoriul statului român în numai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]