KorAP: Find »[drukola/base=palmă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...102 103 104 ...835 >

20,853 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

Tinichea aici de față. — Nu-i deloc amuzant. — O. Doctorul păru nedumerit o secundă. — Nu? Uneori pierd măsura lucrurilor. — Termină. Trebuie să... Alarma țipă mai departe. Scout se uită la el, apoi la mine. N-am putut decât să ridic palmele într-un gest de spune-mi ce să fac. Cu o expresie serioasă, Scout păru să ajungă la o concluzie. Încuviință din cap spre doctor, apoi se întoarse spre mine și își strecură mâna pe după mijlocul meu. Din nou întunecimea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
și trecu printr-o ușă care dădea într-o cameră plină de computere și televizoare și microfoane, fire și cabluri peste tot, dispărând în tavan și șerpuind alandala pe toată podeaua. — Nu nu nu nu nu. Haide. Fidorous lovi cu palma una dintre unitățile de computer. Alarma era asurzitoare acolo. Fidorous lovi din nou unitatea, apoi schimbă tactica, inspectând febril, descâlcind și urmărind cabluri, mișcând prize și siguranțe. Brusc, alarma se opri. — Aaaa! Ridică privirea de la noianul de prize și mufe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
rotesc păsările albe ale adevărului, cele întrevăzute cu coada ochiului, fâșii mici de sugativă, desprinzându-se de greutatea faptului și-a posibilității care le distruge în orice altă parte. Cum? Păsări albe? Trezește-te, Eric. M-am frecat fața cu palmele ca să-mi revin și să ies din negură. Mi-am tras jacheta pe mine și-am închis încet ușa. Aveam nevoie de răspunsuri. Din cauza asta nu puteam dormi. Clio Aames, ludovicianul, Primul Eric Sanderson. Exista o singură persoană care-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pix în grilajul lui protector, ascultând cu atenție sunetul produs. — Deci asta faci tu? am spus. Construiești femeia? — Întocmai. Ai zis-o bine în două cuvinte. Construim femeia, nu tabloul. Doctorul se îndreaptă de spate și-și scutură pantalonii cu palma. Toate lucrurile astea, te-ar ajuta să te gândești la ele ca la o unealtă concentrațională, un mod de-a ne asigura că femeia, atunci când o vom termina, va fi o singură femeia și nu ca... ca un film tridimensional

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
cobori aici, totuși? Era frig și... nepotrivit pentru Ian. Urechea se zbătu de câteva ori, apoi se îndreptă din nou în față, dându-mi nepăsătoare de veste că nu va lua parte la discuția asta. — Fie, am zis. Am pus palma peste paharul plin de hârtii și l-am scuturat de câteva ori, așa cum scuturi un glob de cristal. Fâșiuțele dinăuntru foșniră înfundat la fiecare mișcare, dar nimic altceva nu se schimbă. M-am dus la perete și m-am așezat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
două amplificatoare - apă apă apă apă apă apă - tot mai tare și mai tare și mai tare. — Iisuse, zise Scout și riscă o privire spre difuzoare și apoi spre mine. Iisuse, Eric, vino. Alergând spre Orpheus, am acoperit paharul cu palma. N-am reușit să ajung. Părțile din față ale amplificatoarelor explodară și tone întregi de apă se revărsară cu presiune puternică în pivniță. PATRU Lumea leagă cele vizibile de lucrul invizibil, lucrul absent, lucrul dorit sau temut, ca un precar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
eu am cântărit-o în mâni, așa cum făcuse el. Părea solidă, bine echilibrată. Va trebui să-l lovești în cap, aproape de creier sau aproape de gură. — În cap, am repetat, creierul sau gura. — Bun. Fidorous se uită înspre mare, ducându-și palma streașină la ochi. Acum să vedem dacă putem să-i atragem atenția. Adu-mi aia. L-am urmat pe doctor la imprimanta laser prinsă în șuruburi la pupa. Porni aparatul, care prinse viață cu un vâjâit, aprinzându-și beculețele verzi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
al minții, am putea spune. — Dar eu n-am impresia că am uitat ceva, am spus, scotocindu-mi din nou mintea. Doar că nu e nimic acolo. Adică, nu cred că simt ceva față de fata aia. Nici măcar nu... Am ridicat palmele într-un gest de nedumerire Suflul subacvatic a ceva uriaș și rapid trage brusc pagina în jos, răsucind-o și învârtejind-o într-un ghemotoc păstos de fragmente care se rotesc, prinse și purtate în urma întunecatei, puternicei umbre, înainte să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pixeli trecu prin cadru, rulând pe drumul care ieșea din imagine. Am ridicat degetul ca să ating suprafața vederii, dar nu exista nici o suprafață. Degetul meu trecu drept prin ea și deveni o altă parte mișcătoare a sa. Am împins înăuntru palma, apoi tot brațul. Am simțit aerul rece și ploios, aerul real din cealaltă parte a vederii. M-am uitat fix la imagine, mi-am convins mâna din pixeli să se strângă într-un pumn din pixeli și apoi am desfăcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

din ele și merele pe care și le luau la școalé. Céci, În Înghesuialé, cineva Îi deschidea ghiozdanul și dupé aceea Îi trégea o palmé peste cap și fugea. CÎnd celélalt fugea dupé el că sé-i dea și el cu palma În cap, și avea ghiozdanul deschis, Îi séreau merele și creioanele, și trebuia sé le strîngé de sub picioarele celorlalți. Dar era o școalé frumoasé școală această. Era mare și puteai sé alergi prin ea cît voiai, dar numai sé nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
mare gélégie, chiar dacé Nadejda Petrovna și Maria Ivanovna și Parascovia Fomovna, céreia copiii Îi spuneau Babușca, strigau din clase: mai Încetișor! mai Încetișor! toaté lumea de mînuțé! mai Încetișor, boilor! Noi eram de acum În curte și ne trégeam palme În cap și șuturi În fund, si ne fugéream, izbindu-ne În fetele cu fundé, care-și aranjau dupé aceea sorturile și strigau: debilule! debilule! Apéreau Nadejda Petrovna, Maria Ivanovna și Babușca, si ne luau de ureche și de pér

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
cu fundé, care-și aranjau dupé aceea sorturile și strigau: debilule! debilule! Apéreau Nadejda Petrovna, Maria Ivanovna și Babușca, si ne luau de ureche și de pér, și spuneau: treci În rînd! treci În rînd!, si ne trégeau vreo doué palme peste ceafé. Noi ne mai chicoteam, uitîndu-ne unul la altul, roșii și ciufuliți. Pe urmé Nadejda Petrovna ne mai trégea o daté tare de pér, de la perciuni, de lîngé ureche și Începeau sé ne curgé lacrimi, si féceam: ai! ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
noi! - Și tu ce féceai acolo, Sonia? - Ți-o fost bine sau nu? Spune cé vrem sé știm și noi! - Réspunde cînd te Întreabé Liubovi Andreevna! Sonia Își ștergea ochii cu mînecă și nu ridică capul. Vasea smiorcéia și primea palme peste ceafé de la Liubovi Andreevna. Pioniervojata’ stétea dreapté cu steagul În mîné și steagul flutură ușor, céci bétea un vînt plécut de primévaré. Frunzele se mișcau Încet În copaci și numai cîte o mașiné trecea și se auzea un vîjIit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
vadé péséri care se vedeau zburînd repede, dar se vedeau puțin de tot, că printr-o gauré, apérînd În alté parte, unde mai erau loc Între copaci și se vedea cerul. Șasa se ridicé și Începu sé se baté cu palmele peste picioare și pește mîini, si sé se scuture. Lué sacul și-l Întinse mai Încolo, unde nu erau furnici. A doua zi Nicolai Arsenievici Își lué toporul și ferestréul și se duse În pédure sé caute un al doilea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
ostașii noștri drum/ Spre biruința de acum...” Și pas cu pas Și ceas cu ceas Croiau ostașii noștri drum Spre biruința de acum. Își scoase degetele din urechi și rémase cu ochii Închiși, cu obrajii roșii, cum Îi tinu cu palmele. Deschise ochii și se uité iar În carte. Îi Închise iar. Îi deschise și se uité iar În carte. Îi Închise... Îi deschise. Închise cartea, lésînd pixul În ea și o bégé, umflaté și scémoșaté, În ghiozdan. Șasa avea cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
trezesc eu cînd trebuie, cé doar nu ești zélud”. Șasa intré În cameré și se opri la oglindé. Parcé nu se uité la pér. Într-o parte Îi stétea ridicat și nu vroia nici cum sé se așeze. Scuipé În palme și-l lipi cu putere de cap. Dar pérul se ridicé Înapoi. Ieși afaré și-l udé cu apé rece, de-acolo de unde se spalé tata și de unde se spalé și el cînd e cald. Îl piepténé și umblă prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
fécu și frig. Își lué ghiozdanul și ieși din clasé. Pe coridor alergau béieții din a patra „E” și unul i-a tras un șut În fund celuilalt. L-a prins În colț și i-a mai dat vreo doué palme peste cap, si Încé un șut. Din capétul coridorului se auzi un fluierat și se deschise o ușé, care strigé așa: „Lozinskii, tu nu știi cine a șuierat? Ia treci Încoace, Lozinskii, puișor!” Pe urmé se auzi Lozinskii, care strigé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Vaculovski! Vin acasé În april Mii de rînd unici În april În april S-a néscut Ilici... Mai departe Șasa nu a mai auzit nimic. Capul lui s-a umplut de broaște téiate și rîsetele acelea, care seménau cu niste palme și tréséturi de pér. Își Închipui cé este foarte roșu și din cauza asta i se fécea și mai tare rușine. Ar fi vrut mai degrabé sé fie o broascé téiaté Într-un borcan pentru cé de ele chiar dacé rîde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
pe Șasa din moleșealé și dincolo de fereastré a Început gélégia, si se auzea cum se trîntesc scaunele cînd le réstoarné pe bénci. În cîteva clipe curtea s-a umplut de béieți care fugeau și-și dédeau șuturi În fund și palme dupé cap. Pe urmé au Început sé iasé fetele și Șasa fugi sé-și ia ghiozdanul. O vézu cum se aplecé și-și trase ciorapul alb pîné sub genunchi. Își dédu pérul pe spate și-și aranjé poșetă pe umér. Șasa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
fi vézut așa cerul, casele și dealul. Însé așa se vedeau atît de bine! Așa cum le cunoaște Șasa dintotdeauna, de la Înélțimea acestei buturugi. Șasa Își sprijini coatele pe genunchi și stétu așa mai multé vreme, pe urmé se sprijini cu palma de pémînt și vézu cé-i umed. Începea sé nu mai fie atît de cald. Soarele de la amiazé parcé mai slébise și vîntul, care pérea mai Înainte cald, acum parcé se mai récise. Era Însé plécut și luminos. Un nor mare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
sé fug dupé ea, ea se suia În alt copac și n-am prins-o. Are noroc cé mi-am uitat praștia acasé. La moș Nichifor létré cîinele și scîrții poartă. Șasa se ridicé. Se lovi de cîteva ori cu palma peste pantaloni și Începu Încet sé coboare. CÎnd a ajuns la mal, séri și alergé puțin, ca sé nu cadé. - Acuma sé mé iei și pe mine, eu nu pot sé sar. - Întinde mîinile, cé te prind! - N-o sé

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
se aplecé și ridicé o hîrtiuțé. Se duse apoi și o aruncé Într-un coș. - Toaté lumea sé lucreze! zise Nadejda Petrovna care ținea o greblé. Dupé ce a arétat cum se ține grebla, Nadejda Petrovna i-a tras doué palme lui Gurskii și i-a zis sé nu mai caste gură. Într-un costum albastru cu linii albe, Învéțétorul de educație fizicé umblă prin grédinițé și aréta cu degetul, și-i trégea pe béieți de pér. Și Șasa, si Bohanțov

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
dacé nu și le féceau că Vițea Gurskii și Romă Bohanțov, le primeau mai tîrziu de la Nadejda Petrovna care strîngea numaidecît de la fiecare cîte o floare și fécea buchete de flori pentru céscații care nu aveau. Dar asta costă cîteva palme dupé cap și cîteva tréséturi de pérul de deasupra urechii, care, În aceste condiții, erau atît de puternice, Încît Îți venea sé nu mai stai la paradé. Nu meritau florile atîta. Și că sé evite sé-l tragé de pér și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
cîteva tréséturi de pérul de deasupra urechii, care, În aceste condiții, erau atît de puternice, Încît Îți venea sé nu mai stai la paradé. Nu meritau florile atîta. Și că sé evite sé-l tragé de pér și sé-i tragé cu palmele dupé cap, de cu seară, Șasa se strecuré printre gard la babă Maria, care avea În grédiné lalele Înflorite, si rupse la nimerealé un braț de lalele. O parte le lésé acasé mamei În vazé, iar o parte le lué

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
colhoz. - Înțelegeți... Anton Pro... - Nici un Anton Procofievici! Nu pot și nu vreau, dar cel mai important, nu vreau sé Înțeleg nimic! - Dar Anto... - Nici un Anton Procofievici! Nicolai Arsenievici se aplecé și féré sé scoaté mîna din buzunar, trecu pe sub creangé. Palmă Începu sé transpire pe coadă hîrlețului și Nicolai Arsenievici Îl muté pe alt umér, schimbînd și mîna care sté În buzunar. Dincolo de pédurice Îl lovi În fațé lanul verde de grîu, vîntul leneș care-l mișcă și nasul lui Nicolai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]