3,408 matches
-
lipsite de locașurile de cult, ca și restaurarea celor vechi, împodobirea lor cu pictură nouă sau restaurarea celei existente, rămân dovezi ale vocației sale de ctitor.A fost sporit patrimoniul parohiilor sărace din cuprinsul eparhiei noastre prin achiziționarea de case parohiale. Au fost sprijinite lucrările de construcție sau restaurare la multe din locașurile de cult. În plan social-filantropic, au fost înființate mai multe centre sociale, menite să vină în sprijinul celor defavorizați. Între acestea, se numără Asociația „Letca Nouă”, înființată în
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
iunie același an este hirotonit că preot la Catedrala Episcopala „Sf. Petru și Pavel” din Huși. Timp de peste trei decenii a fost preot la următoarele parohii: parohia Damienești, județul Bacău (1952-1954), unde a reparat și a înfrumusețat biserică și casa parohiala, la Târdeni unde a construit casă parohiala (1954-1955); la biserică „Sf. Nicolae” din Moinești (1955-1962), la biserica din Leorda-Comănești, județul Bacău (1957-1967), la biserică „Sf. Nicolae” din Bacău (1972-1978); în același timp a reconstruit biserică parohiala din satul natal Măgirești
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
la Catedrala Episcopala „Sf. Petru și Pavel” din Huși. Timp de peste trei decenii a fost preot la următoarele parohii: parohia Damienești, județul Bacău (1952-1954), unde a reparat și a înfrumusețat biserică și casa parohiala, la Târdeni unde a construit casă parohiala (1954-1955); la biserică „Sf. Nicolae” din Moinești (1955-1962), la biserica din Leorda-Comănești, județul Bacău (1957-1967), la biserică „Sf. Nicolae” din Bacău (1972-1978); în același timp a reconstruit biserică parohiala din satul natal Măgirești. Din anul 1955 a îndeplinit următoarele funcții
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
înfrumusețat biserică și casa parohiala, la Târdeni unde a construit casă parohiala (1954-1955); la biserică „Sf. Nicolae” din Moinești (1955-1962), la biserica din Leorda-Comănești, județul Bacău (1957-1967), la biserică „Sf. Nicolae” din Bacău (1972-1978); în același timp a reconstruit biserică parohiala din satul natal Măgirești. Din anul 1955 a îndeplinit următoarele funcții administrative: secretar al Protoeriei Moinești (1956-1972), membru al Adunării Eparhiale Român și delegat în Adunarea Națională Bisericească (1962-1972), Președinte al Consistorului Eparhial al Episcopiei Românului și Hușilor (1972-1978), după
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
29 iunie același an, preot, în catedrală episcopala din Huși. Vreme de peste trei decenii a păstorit cu mult devotament preoțesc la mai multe parohii din județul Bacău, unde a înfrumuset at, a reparat și extins atât bisericile, cât și casele parohiale. În același timp, a reconstruit biserică parohiala din satul său natal, Măgiresti, județul Bacău. În paralel, a fost și secretar protopopesc la Moinesti (1957-1967), deputat eparhial (1962-1972), președinte al Consistoriului eparhial al Episcopiei Românului și Husilor (1972-1978), după care, în urma
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
episcopala din Huși. Vreme de peste trei decenii a păstorit cu mult devotament preoțesc la mai multe parohii din județul Bacău, unde a înfrumuset at, a reparat și extins atât bisericile, cât și casele parohiale. În același timp, a reconstruit biserică parohiala din satul său natal, Măgiresti, județul Bacău. În paralel, a fost și secretar protopopesc la Moinesti (1957-1967), deputat eparhial (1962-1972), președinte al Consistoriului eparhial al Episcopiei Românului și Husilor (1972-1978), după care, în urma bogatei experiențe acumulate în domeniul bisericesc, i
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
perioada 2000-2004 a construit clădirea pentru Muzeul Eparhial Huși. În cadrul Episcopiei Husilor, în perioada 2000- 2004, s-au construit biserici la Spitalele din Bârlad, Negrești și Huși și au fost sfințite peste 50 de locuri de construcții noi de biserici parohiale și filiale, unele fiind terminate și sfințite iar altele în curs de finalizare. În prezent, Centrul Eparhial Huși a recuperat 890 hectare teren agricol, nepreluate de parohiile din această eparhie, de la consiliile comunale respective, 100 hectare teren agricol, proprietatea Centrului
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria), episcopul Marchel s-a aflat printre cei mai mari contestatari ai acestei decizii. El a convocat la data de 16 noiembrie 2007 o adunare eparhială cu participarea protopopilor, preoților și a reprezentanților consiliilor parohiale pentru a condamna ambițiile unor politicieni care ""calcă chiar și peste cele mai prețioase valori ale neamului moldovenesc: suveranitatea, independența și integritatea țării"" și pentru a-și exprima indignarea față de ""amestecul obraznic și ignorant al părții române în teritoriul suveran
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
trupă de polițiști care i-au atacat în zilele de 2, 10 și 21 august 1993 pe credincioșii din parohia Aluatu (raionul Taraclia), trecută la Mitropolia Basarabiei. În noaptea de 21 august 1993, la orele 23.50, în timp ce întreg Consiliul parohial din satul Aluatu se întorcea dintr-un pelerinaj de la Mănăstirea Putna, Episcopul Vichentie, împreună cu primarul Maria Puiu și cu soțul acesteia, au spart cu toporul ușile bisericii „Sfântul Ștefan cel Mare" și au pătruns în lăcașul de cult . De asemenea
Vichentie Moraru () [Corola-website/Science/308684_a_310013]
-
Călărași, unde după terminarea slujbei religioase, și-a făcut apariția PS Petru, care a venit cu un autocar plin cu preoți și alți susținători de-ai săi. El a încercat să-i convingă pe credincioși să renunțe la decizia consiliului parohial de a trece la Mitropolia Basarabiei, dar a trebuit să plece . Aceste calomnii au continuat de-a lungul a mai multor săptămâni și chiar luni, în sprijinul acestor afirmații nefiind prezentată nici o probă: imagini video, mărturii ale observatorilor care să
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
rostul lor - o mulțime de icoane pe lemn, pe sticlă, xilogravuri, iconostase, uși, mese de altar, piese de mobilier, policandre, sfeșnice, lumânări, cruci, cărți, vase liturgice, odăjdii, clopote. Remarcăm în unele biserici documente vechi, diplome, fotografii, tablouri și chiar arhive parohiale sau private. Să nu uităm prosoapele în scoarțe vechi și culori vegetale, covoarele și broderiile în care stau veacuri de muncă de mână în poalele femeilor românce. În lemnul bisericilor sunt încrustate o paletă complexă și variată de simboluri și
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
a notat, măi reținut, ca „în 1782 pictorul zugrăvește mai multe icoane în biserică din deal din Ieud” fără să cuprindă și ansamblul mural. Documentele de arhivă aduc mai multă lumină în jurul datării picturii murale din Ieud Deal. În conscripția parohiala din 1774 apare informația că amândouă bisericile din Ieud au fost renovate în anii 1764-65 de nobilul Mihai Bâlea. Cercetările dendrocronologice au indicat, la Ieud Deal, schimbarea tălpilor în acel moment. Se pare că, cu aceeași ocazie, au fost mărite
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
a murit în 1592 în Château de Montaigne și a fost înmormântat în apropierea acestuia. Mai târziu rămășițele sale au fost mutate la biserica Saint Antoine din Bordeaux, care în prezent nu mai există. Inima lui este păstrată în biserica parohială Saint-Michel-de-Montaigne. Secția de discipline umaniste din cadrul Universității din Bordeaux a fost numită în onoarea sa. Scrierile sale sintetizează o erudiție impresionantă, ale cărui surse sunt: stoicismul, scepticismul și epicureismul antichității greco-latine. Se remarcă interpretarea personală, care pune în centru observația
Michel de Montaigne () [Corola-website/Science/308042_a_309371]
-
au celebrat acolo mai întâi în diferite spații improvizate (școală, grădiniță etc.), iar în vara anului 2007 s-a reușit achiziționarea unei case care să folosească drept capelă. Pr. Alois Hârja a fost numit începând cu 1 septembrie 2007 administrator parohial, pentru Valea Lupului. Capela "Sfântul Padre Pio" din Valea Lupului, filială a Parohiei "Sf. Anton" din Iași, a fost inaugurată și binecuvântată de episcopul Aurel Percă la 2 decembrie 2007. Printr-un decret, episcopul Petru Gherghel a hotărât înființarea începând
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
pe latura de vest) și două pentru enoriași (pe latura de sud și pe latura de est). Interiorul bisericii este împărțit în trei nave: una principală și două laterale. În interiorul bisericii se află mai multe statuete și anume: Dimensiunea domeniului parohial este de 3.655 m². În curtea bisericii se intră pe două porți: una pe colțul de vest (pe unde se face accesul auto, înspre casa parohială) și o alta pe latura de est. În afară de biserică, în curtea parohiei se
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
două laterale. În interiorul bisericii se află mai multe statuete și anume: Dimensiunea domeniului parohial este de 3.655 m². În curtea bisericii se intră pe două porți: una pe colțul de vest (pe unde se face accesul auto, înspre casa parohială) și o alta pe latura de est. În afară de biserică, în curtea parohiei se mai află și alte construcții: În apropiere de intrarea în biserică de pe latura de est s-a turnat fundația unei clopotnițe, care urma să aibă o înălțime
Biserica Sfântul Anton de Padova din Iași () [Corola-website/Science/308057_a_309386]
-
deteriorarea lui accentuându-se în anii următori, astfel încât la începutul secolului al XVIII-lea toate clădirile mănăstirii au fost parțial refăcute. În anul 1693 trăiau în Suceava aproximativ 3.000 de armeni, care aveau patru biserici, dintre care trei biserici parohiale: Sf. Treime, Sf. Cruce și Sf. Simeon și o mănăstire (Zamca), unde își avea reședința episcopul armean. Fiecare preot paroh era întreținut de 150 de familii. Mănăstirea Zamca a rămas timp de peste 130 de ani sub stăpânire străină. După anexarea
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
a reglementat examenul cural, obligatoriu pentru candidații la preoție, înainte de hirotonire. A editat primul șematism diocezan, în 1867. Episcopul Ioan Vancea de Buteasa a sprijinit dezvoltarea învățământului românesc, orice avansare preoțească fiind condiționată de progresul calității învățământului din școlile confesionale parohiale. A cerut și a introdus studiul limbii române, inclusiv cântări bisericești, pentru elevii români din gimnaziile catolice. În urma decesului mitropolitului Alexandru Șterca-Șuluțiu, sinodul electoral întrunit la Blaj, l-a ales în data de 11 august 1868 pe episcopul Gherlei pe
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
al IV-lea, la Viena, pe care le-a încheiat în anul 1820. De la Viena s-a întors acasă. La 20 noiembrie 1820, Vasile Erdeli a fost hirotonit preot celib și, în perioada 1821 - 1829, a îndeplinit funcția de administrator parohial, iar apoi pe cea de preot la Beiuș. S-a mutat în anul 1829 la Olosig, Oradea, unde a fost numit preot. La data de 9 iunie 1835 Vasile Erdeli a primit funcția de canonic al Capitlului Catedralei din Oradea
Vasile Erdeli () [Corola-website/Science/308196_a_309525]
-
de ministru al afacerilor interne în Guvernul Republicii Moldova (1953-1954). Iosif Lavrentevici Mordoveț (ortografiat și Mordovets) s-a născut în anul 1899 în satul Nedai din raionul Krivoirog (astăzi în Ucraina), în familia unui țăran. A absolvit studiile elementare la Școala parohială din satul natal în anul 1912. A lucrat apoi ca miner în minele din bazinul Niprului al Regiunii Ekaterinoslav. În octombrie 1918, s-a înscris ca voluntar în Armata Muncitorilor și Țăranilor ("Armata Roșie") în formațiunile conduse de Savenko și
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
Lohhof. În 1929 comuna Lohhof a fost fondată în mod oficial. O altă activitate de colonizare puternică după al Doilea Război Mondial, în special în Lohhof, a făcut necesară o biserică mai mare, care a fost construită inclusiv unei case parohiale la "Bezirksstraße", purtând numele lui Sf. Korbinian. La 28 octombrie 1951, biserica a fost sfințită de episcopul Johannes Neuhäusler. În anul 1958 dieceza Unterschleißheim-Lohhof a fost ridicată la rangul de parohie. După ce și numărul de creștini protestanți crescuse rapid, între
Unterschleißheim () [Corola-website/Science/307751_a_309080]
-
protestele înalților ierarhi catolici nu au putut opri mulțimile ce cruciați. Ierarhia catolică luată ca un tot a condamnat persecutarea evreilor în toate regiunile afectate, (deși protestele preoțimii a avut un efect neînsemnat). Foarte activi în condamnarea persecuțiilor erau preoții parohiali. Este cunoscut cazul unui singur călugăr pe nume Gottschalk care s-a alăturat cruciaților și a încurajat persecuțiile. Cronicarul Hugo de Flavigny aduce mărturie cum au fost ignorate aceste apeluri: „Pare în mod sigur surprinzător că într-o singură zi
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
fie preferate ca reședință de vară mai ales în vremea domniei lui Mihail Sturdza (1834-1849) și a lui Grigore Alexandru Ghica (1849-1853 și 1854-1856). După mutarea de aici a închisorii militare a Corpului IV Armată, această clădire a devenit casă parohială. La palatul de pe ziduri s-au efectuat lucrări de consolidare între anii 1966-1970, ultima restaurare datând din perioada 1982-1983. Din construcțiile ridicate de către Grigore al II-lea Ghica, se mai păstrează astăzi zidul de piatră cu metereze care înconjoară incinta
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Oratoriului. Filip dorea însă o biserică care să fie numai a sa. Printr-o discretă preparare, papa Grigore al XIII-lea (Ugo Boncompagni, 1572-1585), în 15 iulie 1575, publică o bulă, "Copiosus in misericordia Dominus", prin care îi conferi biserica parohială "S. Maria in Vallicella" și în care îi recunoscu de asemenea - în mod canonic - comunitatea clericilor seculari formată în jurul lui, și pe el ca superior. Neri nu se gândise niciodată la crearea unei noi congregații; însă acceptă voința papei cu
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
încetat din viață la 28 septembrie 2009 în urma unei apoplexii, după ce ultimele trei luni de viață și le-a petrecut într-un sanatoriu al SRI din București . A fost înmormântat miercuri, 30 septembrie 2009, în orașul natal Curtea de Argeș, la cimitirul parohial Sf. Dumitru. Foștii subalterni de la Cluj-Napoca au trimis o coroană funerară, la fel și o unitate din cadrul SRI, dar și generalul Iulian Vlad, ultimul șef al Departamentul Securității Statului.
Nicolae Pleșiță () [Corola-website/Science/306698_a_308027]