KorAP: Find »[drukola/base=partidă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...102 103 104 ...403 >

10,068 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

arta de a ști, sau mai bine de a nu ști scrie și citi e echivalentă în România cu dreptul de a domni peste munca și înțelegerea altora. E bine, e folositor înainte de toate ca, sub pretextul și ficțiunea constituțională, partizile să-și bată joc de stat în detrimentul intereselor generale, să formuleze copilăreasca lor ușurință și instinctele lor de dezordine în administrație și finanțe în paragrafe de lege, obligatorii chiar pentru cel mai înțelept și mai bine cumpănit om din Romînia

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
obligatorii chiar pentru cel mai înțelept și mai bine cumpănit om din Romînia? Oare Constituția noastră n-a avut tocmai scopul contrariu de acela care se împlinește prin ca, nu este ea din contra o garanție împrotiva tiraniei și arbitrariului partizilor? Când, la anul 1866, țara si-a dat instituțiunile care domnesc astăzi, când s-a chemat la cârma țării un prinț străin, nu credem că unica preocupare a țării a fost aceea de-a pune un capăt rivalităților primejdioase dinlăuntru

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
și integritatea teritoriului. {EminescuOpXI 24} Substituind deci principiul monarhic mult bântuitei domnii elective, țara a voit a crea acea instituțiune care să fie nu numai personificarea statului român, depozitar al tradițiilor politice ale țării, ferind-o de fluctuațiunile momentane ale partizilor, dar, în același timp, încunjurînd tronul cu instituțiunile constituționale, acel regim le-a considerat ca o garanție de putere pentru tron, ca o garanție pentru dezvoltarea materială și politică a statului român. Preocupați astăzi înainte de toate mai mult de viitorul

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
viciată în mișcarea ei, care trebuie să stea în legătură bine determinată de relațiuni de reciprocitate cu celelalte. Traducând această comparație luată din mecanică în termenii vieții statului, vom vedea lesne că frâul prea lung, ca să nu zicem desfrâul, lăsat partizilor, punerea mecanismului statului la discreția lor esclusivă a fost cauza de căpetenie a compromiterii intereselor statului în afară și-nlăuntru. În aparență legalitatea cea mai perfectă a domnit, Camerele se convocau regulat la epocele prescrise în Constituțiune, mesagele domnești așterneau regulat

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Prin Constituțiunea noastră, conform aceasta și cu tradițiunile parlamentare din alte țări, miniștrii sânt supuși la un îndoit control: la acela al țării legale și la acela al șefului statului. Greșeala noastră cea mai de căpetenie a fost că diferitele partizi, succedîndu-se la putere, fiind lăsate față în față, în învierșunarea luptelor politice le-a fost permis de-a nimici pe adversarii lor și de-a anihila prin urmare controlul binefăcător al unei opoziții parlamentare. Dar partizile au făcut mai mult

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a fost că diferitele partizi, succedîndu-se la putere, fiind lăsate față în față, în învierșunarea luptelor politice le-a fost permis de-a nimici pe adversarii lor și de-a anihila prin urmare controlul binefăcător al unei opoziții parlamentare. Dar partizile au făcut mai mult decât atît: ele au înlăturat până și controlul șefului statului care, pus prin Constituțiune mai presus de partizi, se bucură de toate acele prerogative constituționale care-l pun în pozițiune de-a controla escesele de putere

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a nimici pe adversarii lor și de-a anihila prin urmare controlul binefăcător al unei opoziții parlamentare. Dar partizile au făcut mai mult decât atît: ele au înlăturat până și controlul șefului statului care, pus prin Constituțiune mai presus de partizi, se bucură de toate acele prerogative constituționale care-l pun în pozițiune de-a controla escesele de putere ale miniștrilor săi și astfel a face posibil și binefăcător mersul regulat al regimului parlamentar. Ca să ne rezumăm într-un cuvânt vom

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
vicios încît din nenorocire numai cestiuni de-a dreptul vitale, cestiuni unde nimicirea existenței naționale e evidentă până în cele mai mici amănunte, e în stare să zguduie opinia publică și încă nici atunci cu destul folos. Când vedem deci că partizile devin un stat în stat, că totul atârnă de la ele iar statul adevărat, acel al claselor pozitive, nu e decât o masă impozabilă și exploatabilă, atunci întrebăm daca nu e o superinfluență de cutezare, de cinism chiar, de a tăgădui

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
la noi cu totul alt înțeles, și, față cu raționalismul frazelor, gol, insipid, inexact al așa-numiților liberali, noi reprezentăm realismul naturii înnăscute a statului și pretindem că formele introduse să nu rămână forme goale, coji pentru a se juca partizile cu ele, ci să aibă cuprins real. Voim a conserva libertăți și instituțiuni prin realizarea lor, prin aplicarea lor sinceră față cu un curent care le discreditează prin abuz și prin ducerea la absord. [ 17, 19, 21, 22 și 24

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
conveni tuturor care nu sânt roșii, adică tuturor acelora cari pe lângă partid și interesele acestuia mai admit și ideea statului, admit îndreptățirea de existență și de activitate a opoziției, admit în fine un control mai sever din partea Coroanei, când desfrâul partizilor, păstrând numai coaja legilor și goala aparență, calcă făgăduințele făcute nației în ajunul alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandanților lor și trec totuși de reprezentanți ai voinței legale și sincere a țării. C-un cuvânt lucrul ar

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Prin urmare, aceeași idee, același lucru e una în mînile unui partid, e contrariu în mînile celuilalt. Iată ce zice "Presa" despre programul nostru: Programul acesta este curios: căci vorbește de multe și nu conține nimic ca drapel al unei partide. Seamănă mai mult cu o prefață de editor al unei cărți de doctrine politice și economie socială. Cuprinde numai generalități abstracte, teoreme sociale, acceptabile pentru toți, inofensive către toți. Oricine îl poate subscrie, precum și oricine poate fi în drept a

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
căci, precum zice "Presa" teoremele noastre sânt inofensive pentru toți, sau, ca să vorbim în limba noastră, ideea statului, ideea armoniei intereselor naționale ne face să nu ne pese de cutare sau cutare partid. Ceea ce voim deci nu e nici ca partizi să nu existe nici ca ele să nu se lupte, ci ca lupta lor să nu degenereze în nimicirea unuia prin cellalt, voim ca înlăuntrul poporului nostru să nu predomineze instinctele lui Cain. Mai vorbește "Presa" de articolul nostru de la

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
prezintă decât un interes local, dar care în realitate din zi în zi ia proporțiunile și însemnătatea unui eveniment de interes european. Voim să vorbim de dizolvarea Parlamentului, anunțată de lord Beaconsfield și de pregătirile ce se fac de diferitele partizi pentru încurîndele alegeri de după Paști. Lupta va fi învierșunată între partidul tory astăzi la putere și partidul liberalilor sub direcțiunea lui Gladstone. Cestiunea ce desparte partizile mai mult în acest moment este politica din afară. Și unul și altul voiesc

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
dizolvarea Parlamentului, anunțată de lord Beaconsfield și de pregătirile ce se fac de diferitele partizi pentru încurîndele alegeri de după Paști. Lupta va fi învierșunată între partidul tory astăzi la putere și partidul liberalilor sub direcțiunea lui Gladstone. Cestiunea ce desparte partizile mai mult în acest moment este politica din afară. Și unul și altul voiesc a mănținea integritatea și mărirea Imperiului englez; diferența între ei consistă că liberalii se mulțumesc de-a aștepta atacul inamicului în pozițiile lor, pe când ceilalți au

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
cea rapace, Austriei nu i-ar rămânea alt refugiu decât să. intre în alianță ruso-germană, cu alte cuvinte restabilirea alianței celor trei împărați, care după această evoluție ar primi o configurațiune mult mai solidă. Aceasta este politica cehilor și a partidei drepte, cari au asurzit cu aplauze pe Hausner. Cuvântul baronului Hubner în Camera seniorilor a expus clar programul acesta. Dar aceasta nu poate fi politica polonilor și manifestațiunile lui Hausner stau în contrazicere cu politica noastră. Înainte de o jumătate de

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
decât manifestarea unei impaciențe a opoziției de a veni la putere, negreșit că o asemenea cerere din partea opoziției ar fi foarte anodină, precum o declară și "Presa"; însă noi am ridicat cestiunea mai presus de considerațiuni de persoane sau de partizi; noi am pus înainte teoria foarte constituțională că șeful statului are dreptul după unii, datoria după alții, fiindcă fiecărui drept corespunde și o datorie, de a pipăi pururea pulsul națiunii pentru a se convinge dacă în realitate guvernul se mai

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
LINIA... Bătuți pe toată linia atât prin evidența strivitoare a actelor lor cât și prin tăria argumentelor adversarilor, confrații noștri liberali-naționali, cum își zic de la războiul franco-german încoace, maimuțărind când pe franceji, când pe nemți, și atribuindu-și numirea unor partizi cu un succes oarecare politic, s-au încruntat și s-au oțerit înlăuntrul sufletului lor, încît caută nod în papură, cum zice românul, și, fiindcă nu pot răspunde la argumente cu argumente, se agață de pretexte pe care singuri le

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
bolnăvicioasă în care se află țara. Ne-ntoarcem la alegerile din Englitera. După informațiunile ce ni le dă "Journal des debats" numărul deputaților ce sânt a se alege în Camera Comunelor e de 652. Lupta fiind foarte înverșunată între amândouă partizile, ar trebui să presupunem de fiecare colegiu cel puțin câte doi candidați, adecă în total 1304 candidaturi. După datinele electorale din Englitera fiece candidat trebuie să fie introdus de către un număr de cel puțin zece alegători, candidatura sa cată să

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
fie afișată cel puțin cu cinci zile înaintea datei alegerii. Dar aci ni se prezintă ceva care nouă ni s-ar părea un fenomen. În loc de 1304 candidați nu s-au prezentat decât 1096. De bună seamă nu indiferentismul face pe partizi de-a nu-și prezenta la toate colegiile câte un candidat. În Englitera mai întîi nici nu se-ndeasă candidații, pentru cauze superioare de ordine morală; cum am zice fiecine are acolo o judecată mai dreaptă despre sine însuși, încît {EminescuOpXI

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
zapcii[i] și zapcilâcurile electorale, atâtea monstruozități de pe la noi, sânt cu totul necunoscute în Anglia, unde este întemeiat self-guvernamentul, unde adecă țara se guvernează în realitate prin sine însăși. Deosebirea între numărul îndoit al scaunelor și acel al candidaturilor ambelor partizi - acest din urmă e cu două sute mai mic decât cel dentîi - se explică prin împrejurarea că, la colegiurile acele unde candidatura unui deputat are tradițiuni și este consolidată prin legături stabilite de mai-nainte între alegători și candidat, nici se

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
nici un amestec cu acea intenție și pot fi combătute prin argumente; și un argument solid e mai tare decât o mie de oameni. Așadar cu argumente vom veni. Au prorocit - zice " Romînul" despre noi - ruina finanțelor și de patru ani partida liberală n-a făcut împrumuturi, n-a pus nici un impozit. Într-adevăr am prorocit și prorocim încă compromiterea finanțelor României. Dar să admitem, pentru un moment, că prorocirea noastră e o calomnie și aserțiunea "Romînului" un adevăr. Se știe că

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
să-și aleagă fruntașii dintre recruți pentru umplerea golurilor din gardă. Acesta însă, adevărat fiu al Gasconiei, răspunse că "orice francez e demn de-a figura în gardă". Astfel și d. C. A. Rosetti negreșit va răspunde: Orice atom al partidei naționale-liberale e demn de-a servi sub d-sa ca viceprezident. Aureola vine de sus. [ 1 aprilie 1880] ["PROPRIETARUL FONDATOR... Proprietarul fondator al ziarului "Independance roumaine" face cunoscut prin numărul de astăzi că un ziar Românesc, chiar franțuzește scris, nu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mult [îngrijire de afacerile resortului lor. Luptele parlamentare o să facă loc intrigelor politice de culisă. Se amăgește cel ce crede că în România soarta unui minister e asigurată pentru că Corpurile legiuitoare nu lucrează. Cei mai primejdioși inimici ai guvernelor și partizilor sânt la noi neînțelegerile intestine ce se produc în sânul lor chiar. Într-o țară tânără încă în practica sistemului constituțional, partidele nu s-au putut constitui din punctul de vedere absolut al unor principii nestrămutate. Asta se leagă cu

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
tron (și dacă sânt nici nu cutează a-și afișa pretențiile lor, pentru c-ar fi ridicoli înaintea opiniei publice), nici particulariști, nici clericali, nici republicani convinși, nici retrograzi înăspriți. Prin urmare deosebirile însemnate și bine definite cari există între partizile altor țări aici se spălăcesc și fac loc unor nuanțe cari au primit numiri convenționale. Ajungă un singur exemplu spre a dovedi aceasta. Care e principiul liberalilor noștri? Respectul și dezvoltarea liberală a Constituțiunii noastre. Care e principiul adversarilor lor

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de partid. Nu voim schimbarea oamenilor, ci schimbarea acestei sisteme, care răpește poporului orice încredere în legi, în instituții, în sistem, în controlul firesc al Coroanei. Îndrăznim a implora pe augustul purtător al coroanei României să se gândească nu la partizi, la țară. Fie consiliari cine vor voi să ia răspunderea strivitoare a moștenirii roșie, răspunderea strivitoare a imprudențelor lor în politica esterioară, a nemerniciei în politica interioară. Dar numai de acei oameni cari reprezintă pe față interese străine și de

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]