8,290 matches
-
dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
dreaptă, S-o apuc de piept cu foc Și s-o rup de la mijloc, S-o împart în părți egale Ca să aibă fiecare. Viața e așa o brută, Noi- drumeți pe-a sorții rută, Zâmbete, săruturi, lacrimi, Inimi cufundate-n patimi, Dar n-aș da rele și bune Pe tot aurul din lume. Referință Bibliografică: Viața / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1305, Anul IV, 28 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VIAŢA de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349513_a_350842]
-
mine, lăsându-mi un cântec de înduhovnicire, ori de câte ori era să pierd ușor nădejdea: „Nu mă mai despart de tine”! Îl cânta Doina Spătaru, îl rupea de la suflet și-l pornea spre toate sufletele, ca să alegorizeze despărțirea, o ușă uitată deschisă patimii umane celei mai mari! Interpreta Doina Spătaru mi-a mulțumit pentru cum scrisesem despre Mălina, iar aceasta a avut o influență atât de puternică asupra mea încât sensul literar al spuselor artistei a luat chipul realității celei mai mari supărări
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
a trăi la intensitate maximă primele clipele de dăruire în brațele iubitului. Cristian îi murmura cuvinte dulci de dragoste, menținând aprinsă vâlvătaia focului ce i-a cuprins întregul trup virgin. Erau primele mângâieri adevărate de dragoste, primele sărutări pline de patima unei iubiri necenzurate. Feciorelnicia neprihănită până acum și-o apăra din ce în ce mai slab. Era sau nu conștientă de ce face sau de ce va urma? Cine să mai știe acest lucru? Se pierduse în plăcerea senzațiilor și a frumuseții momentului divin. Visa și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
știe să tacă frumos, să asculte și să dăruiască mai departe ceea ce numim, atât de superficiali, neatenți și grăbiți, Splendoarea și Tragedia Ființei. Dumnezeu uită mereu pe raft ceva, drumul vieții fiind în acest ultim volum al său, unul al patimilor dintr-o ”ireparabilă trecere”. Are bucurii puține, comparativ cu nostalgiile care-i sunt nenumărate: S-au risipit iubirile pe rând/Plecate-n țara cu astrale orhidee,/ Le mai păstrăm în lacrimă și gând/ Când rătăcim pe Calea Lactee” (Ploi la malul
VASILE BURLUI-UN AUTOR PRECUM ORACOLUL:VORBEŞTE DOAR CÂND ARE CEVA DE SPUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349550_a_350879]
-
dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet. Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Vă rugăm să ne numiți câteva din cele mai importante tiluri apărute la Anamarol. - Dintre cele peste 150 de cărți editate de mine la editură Anamarol amintesc: „Jurnal 2004, 2005 și 2006”, „Săptămâna roșie”, „Bonifacia”, „Ostinato”, „Artă refugii”, „Gherla Lățești”, „Patimile după Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicină alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoză și tu poți face minuni” de Ovidiu Creangă (Toronto-Canada), antologii trilingve (română
DIALOG DESPRE STIHURI SI PROZA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349596_a_350925]
-
zecile de brațe înalță cupe pomul împăcat cu frunza lui nomadă. Horesc cu trupurile goale flori plăpânde, în orgii, cu primăvara ce-i corupe turnându-le în cupe serenadă, și-n ramuri zorile grămadă, și-i umedă de bucurii. Ascunsă patima, e oarbă și erupe caldă, în căușul palmei tale. Iar eu rostesc enumerări de la-nceput, pe drumul strâmb și dogorit de viață, pe-același drum unde-am făcut, blânde brazdele dintâi pe față. 25-03-11 Aș vrea să râd Aș vrea
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
pe care Blaga o avea de ființele luminătoare, de punerea acelui reflector pe fața ta și de a-ți pătrunde iscoditor prin mădulare. S-a dovedit că nu întotdeauna cercetarea amănunțită este în folosul nostru. De multe ori cădem în patima pasiunii. Iar pasiunea este o boală a minții pe care nu o mai poți vindeca. Te naști cu ea într-o germinare continuă izbucnind într-un moment al slăbiciunilor tale. Atunci, când aura ta se rupe și lumea neagră a
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
la mine, ruga-ascultă-mi, Te implor! Moartea o prefer, mai bine! Adu-mi-l pe cin’ mi-e dor!" Eu ciupesc a strunei coardă, magic în noapte a vibrat... Ochii ei vor să mă vadă, diamante mișcătoare, care ard. Cânt cu patimă crescândă, din privire nu mi-o scap; Ea, ca frunza tremurândă... mișcă ritmic al ei cap. „Tei bătrân, cu frunza rară, Dragei mele, te rog, lasă O ghirlandă princiară... și îmbracă-mi-o-n mireasă! Mi-o-nvelește în petale, și la soare
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
devreme-acum, E Ziuă și petrecerea-i pe drum Până când o să-l cuprindă seara... Luați lumină, cea primită-n dar, Din Mormântul Lui fără de moarte Și dați-o, întreită, mai departe- Hristos a Înviat! Și nu-n zadar! RUGĂ ÎN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR... Îți multumesc, Părinte, că sunt viu Și pot vorbi Acum și-aici cu Tine, E Săptămâna Patimilor, știu Și cei ce Te hulesc o știu prea bine! Iar Fiul Tău, cel părăsit de toți, Înspre Golgota frigului se-ndreaptă Și-
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
-n dar, Din Mormântul Lui fără de moarte Și dați-o, întreită, mai departe- Hristos a Înviat! Și nu-n zadar! RUGĂ ÎN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR... Îți multumesc, Părinte, că sunt viu Și pot vorbi Acum și-aici cu Tine, E Săptămâna Patimilor, știu Și cei ce Te hulesc o știu prea bine! Iar Fiul Tău, cel părăsit de toți, Înspre Golgota frigului se-ndreaptă Și-acolo sus, între tâlhari și hoți Aceeași răstignire îL așteaptă... Când sevele din muguri dau năvală, De
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
Acasa > Cultural > Modele > IPOCRIZIA - INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 79 din 20 martie 2011 Toate Articolele Autorului De cele mai multe ori încercăm, într-un mod scolastic, să clasificăm păcatele și patimile noastre omenești, gândindu-ne că unele sunt mai mai mari sau mai grave decât altele, uitând de concluzia Sfântului Vasile cel Mare „că nu există păcate mari sau mici ci numai păcate!...” Și chiar ne resemnăm și ne consolăm cu
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
și atotmilostiv dar și atotștiutor și, mai cu seamă, atotdrept!... În dezbaterea și evaluarea noastră valorică și axiologică, ce este de cele mai multe ori pur subiectivă și, mai mult decât atât, răsturnată, ignorăm adevărul și realitatea că unul din păcatele și patimile cele mai mari pe care-l săvârșim cu toată îndrăsneala, justificarea, aroganța și ignoranța este păcatul și patima ipocriziei, a fățărniciei sau a vicleniei, conform căruia: una gândim, alta zicem și cu totul alta facem ori săvârșim!... Suntem foarte puternic
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
ce este de cele mai multe ori pur subiectivă și, mai mult decât atât, răsturnată, ignorăm adevărul și realitatea că unul din păcatele și patimile cele mai mari pe care-l săvârșim cu toată îndrăsneala, justificarea, aroganța și ignoranța este păcatul și patima ipocriziei, a fățărniciei sau a vicleniei, conform căruia: una gândim, alta zicem și cu totul alta facem ori săvârșim!... Suntem foarte puternic afectați, înșelați sau amăgiți de această cursă și capcană a duplicității, a dedublării care, din păcate, mai devreme
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
nefericire, fiecare dintre noi, într-o mai mare sau mai mică măsură, aducând prin aceste atitudini suficientă întristare, necazuri și suferințe!... Prin urmare, viața noastră cotidiană se desfășoară într-un registru spiritual foarte larg: - din adâncurile păcatului și din „ceața patimilor” sau confuzia fățărniciei spre culmile virtuții și lumina dumnezeiască. În funcție de eforturile noastre ascetice este și starea noastră pe treptele ei atât de numeroase. „De pe dealurile bucuriilor - afirmă Părintele Stăniloae - în văile necazurilor, așa decurge viața omului duhovnicesc; dar ea înscrie
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
lui”; și sigur așa este când ne raportăm la oameni și măsura gândurilor și faptelor lor. Dar la Betleem ni s-a arătat Slava Lui Dumnezeu, acolo S-a pogorât iubirea cerească, cea care învinge ura lui Irod și toate patimile vechi sau noi și toată deșertăciunea cea lumească grămădită în noi o face pulbere și în locul ei ne-mbracă în lumină, ne copleșește cu iubire. La Bethleem Cerul s-a unit cu Pământul, îngerii au cântat mesajul păcii, văzduhul s-
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
Vederea aceasta în patru dimensiuni este de natură divină, poetul o prinde în cuvinte, atrage atenția asupra viziunii, e posibil ca omul să vadă până la urmă, dacă își asumă starea perfectă, în adevăr... În economia zilelor există o săptămână a patimilor care frânge ritmul vieții, una de șapte zile, atunci lumina atinge spinii cununii lui Isus, neînțeles atunci, neînțeles acum, dar lumea a fost armonizată prin El: „împlinit este miezul în meri/chiar înainte ca mugurii să-și/astâmpere frica vădirii
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
frânge ritmul vieții, una de șapte zile, atunci lumina atinge spinii cununii lui Isus, neînțeles atunci, neînțeles acum, dar lumea a fost armonizată prin El: „împlinit este miezul în meri/chiar înainte ca mugurii să-și/astâmpere frica vădirii/” - Săptămâna patimilor În lume există lucruri desăvârșite, floarea are o taină a albului desăvârșit, învierea vine din izvoare, e o nuntă mistică în nori, comoara armoniei divine se mărturisește în nuntă, în fecioară...: „copaci Grădinii, răstigniți în floare,/împrumutatu-ți-au și
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
toată în toată infernala lui amploare, fie pe latura pasiunii carnale, fie pe acelei intelectuale,raționale.”(26) Așadar, Karamazovismul este întrupat înainte de toate în bătrânul Karamazov, om bogat, lubric, iubitor numai de bani și de femei „reprezintă ultima expresie a patimii cele mai telurice cu putință.”( 27) Ceea ce contracarează într-un fel latura întunecată a karamazovismului este figura luminoasă a lui Alioșa Karamazov. În el culminează speranțele lui Dostoievski referitoare la o viață total creștină a unei societăți ce trebuia să
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
scopul Revelației, deci umanul este uman numai în Dumnezeu. Această înfiere a noastră în Hristos se realizează în Biserică. Acesta e mesajul Ortodoxiei și puterea ei unică: accesul la duhul înfierii. Ereziile caută a-și acomoda lor lucrurile Lui Hristos, patimile, învierea și chiar trimiterea Duhului Sfânt. Dar se uită, în întunericul ce-i cuprind, că Hristos este însuși Ομεγα αποστολος του Θεου - marele trimis al Tatălui, după expresia Sf. Grigorie Palama. Căci El Spune: „N-am venit să fac voia
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Astăzi s-a născut Stăpânul - Cel din ceruri coborât, Fiul cel din Preamărire Dulce Jertfă S-a făcut. Astăzi S-a născut Iisus-ul, Domnul cel Dintâi în toate, Ce cu patimă și sânge Poartă dar de Libertate. Astăzi S-a născut Minunea - Orbii să poată privi, Surzii s-aibă mângâiere Și-n auz glas de copii. Astăzi s-a născut Mesia, Cel vestit din străvechime, Să urce scară spre cer Pentru-Alesul
APĂ VIE… (COLIND DE CRĂCIUN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349705_a_351034]
-
an înainte, ne spusese odată la masă, liniștit de parcă n-ar fi fost nimic: Cine știe cât o să mai trăiesc, poate că nu apuc nici anul”. Parcă și-a prorocit singur sfârșitul. Au mai trecut trei zile, și am intrat în Săptămâna patimilor. De marți dimineața, fratele meu a început să postească, s-a dus chiar și la biserică. “O fac numai de hatârul dumitale, mamă, ca să te luminezi și să fii cu inima împăcată”, a zis el. Pe mama a podidit-o
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ȘI MAREA ZI DE JOI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Rugăciune de joi Dă-mi,Doamne,șuvoaie de lacrimi fierbinți să-mi plâng ale mele păcate, când sufletul meu plin de răni îl alinți cu
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE JOI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350323_a_351652]