3,841 matches
-
din viața și activitatea Părintelui Arsenie Boca : bilocația (prezența simultană a unei persoane în locuri diferite), fenomene „energetice” (lumini, căldură raportate în jurul mormântului), teme picturale necanonice, dimensiunea „psihologizantă” a scrierilor sale. Există și se manifestă cu putere dorința fierbinte a pelerinilor de a crede, de a se atașa de un „regim devoțional” mai intens, mai plin de emoție, de figura unei personalități pe care o pot înțelege. Ea intră în coliziune cu „ortodoxia” Bisericii, care acceptă charisma, dar numai după ce ea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și efortul constant al Bisericii de „spiritualizare” a pelerinajului - în cazul nostru, a rândului de așteptare. Acesta din urmă este prezentat ca o probă a voinței, un efort de autocunoaștere. Biserica dorește o mai bună încadrare a „gestului” și corpului pelerinului, prin publicarea unor articole, flyere, emisiuni radio-tv în care este promovat un comportament „cuviincios”, recules, fără excese (inclusiv de natură emoțională). Se verifică observația lui A. Dupront, „gestul pelerinului, în esența sa, este unul aneclezial”. Biserica oficială nu s-a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
autocunoaștere. Biserica dorește o mai bună încadrare a „gestului” și corpului pelerinului, prin publicarea unor articole, flyere, emisiuni radio-tv în care este promovat un comportament „cuviincios”, recules, fără excese (inclusiv de natură emoțională). Se verifică observația lui A. Dupront, „gestul pelerinului, în esența sa, este unul aneclezial”. Biserica oficială nu s-a dovedit niciodată capabilă, de-a lungul secolelor, să țină sub control energia și entuziasmul pelerinilor (Dupront, 1987). Pelerinul a inventat mereu, uneori de o manieră clandestină, noi practici care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
recules, fără excese (inclusiv de natură emoțională). Se verifică observația lui A. Dupront, „gestul pelerinului, în esența sa, este unul aneclezial”. Biserica oficială nu s-a dovedit niciodată capabilă, de-a lungul secolelor, să țină sub control energia și entuziasmul pelerinilor (Dupront, 1987). Pelerinul a inventat mereu, uneori de o manieră clandestină, noi practici care să-i garanteze libertatea, intrând în conflict cu autoritățile care supraveghează ritual și organizațional sărbătoarea. Un alt aspect în care se întrevede tensiunea dintre religia oficială
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
inclusiv de natură emoțională). Se verifică observația lui A. Dupront, „gestul pelerinului, în esența sa, este unul aneclezial”. Biserica oficială nu s-a dovedit niciodată capabilă, de-a lungul secolelor, să țină sub control energia și entuziasmul pelerinilor (Dupront, 1987). Pelerinul a inventat mereu, uneori de o manieră clandestină, noi practici care să-i garanteze libertatea, intrând în conflict cu autoritățile care supraveghează ritual și organizațional sărbătoarea. Un alt aspect în care se întrevede tensiunea dintre religia oficială și religia populară
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a îndepărta de pelerinaj orice forme de curiozitate turistică. În acest sens, controversa dintre Biroul de Pelerinaje al Patriarhiei Române și agențiile „laice” de turism poate fi înțeleasă și așa : nu este vorba de rețeta financiară, ci de disciplinarea curiozității pelerinului, care nu trebuie să se transforme în turist. Tot în aceeași linie de gândire, putem afirma că la fel de criticate, chiar dacă nu totdeauna deschis, sunt sărbătorile profane asociate pelerinajului de la Iași : concerte, foc de artificii, raliuri automobilistice. Un ultim cuvânt despre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu trebuie să se transforme în turist. Tot în aceeași linie de gândire, putem afirma că la fel de criticate, chiar dacă nu totdeauna deschis, sunt sărbătorile profane asociate pelerinajului de la Iași : concerte, foc de artificii, raliuri automobilistice. Un ultim cuvânt despre pietatea pelerinului. În lumea ortodoxă, binomul pietate-pietism are o presă proastă. Pietatea este percepută ca o formă de religiozitate străină „spiritului” ortodox, asociată devoțiunii catolice, mai degrabă rece, străină, neospitalieră. Termenul „pietate” nu poate primi însă definiții precise. Pietatea este o „stare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
formă de religiozitate străină „spiritului” ortodox, asociată devoțiunii catolice, mai degrabă rece, străină, neospitalieră. Termenul „pietate” nu poate primi însă definiții precise. Pietatea este o „stare de dragoste” - o descriere imperfectă, dar care se apropie de experiențele comunitare ale umanității. Pelerinii sunt pioși, practică chiar forme extreme de pioșenie în gesturi, acte rituale, lecturile practicate. Studiul pietății constituie o ultimă posibilitate de cunoaștere aprofundată a gândirii pelerinului (De Luca, 1995 : 45). La urma urmei, studiul religiei „populare” se reduce la studiul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de dragoste” - o descriere imperfectă, dar care se apropie de experiențele comunitare ale umanității. Pelerinii sunt pioși, practică chiar forme extreme de pioșenie în gesturi, acte rituale, lecturile practicate. Studiul pietății constituie o ultimă posibilitate de cunoaștere aprofundată a gândirii pelerinului (De Luca, 1995 : 45). La urma urmei, studiul religiei „populare” se reduce la studiul sufletelor simple, rebele, indisciplinate, dar dornice de pietate. Arnold Van Gennep se poziționează și el ca un adept al studiului pietății populare, în relație cu formele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unul dintre aceste puncte de joncțiune între „popular” și „oficial”. Între o viziune savantă a pelerinajelor, înalt spiritualizată, și una „populară” există loc pentru o mulțime de atitudini intermediare, mai nuanțate și complexe. Aici s-ar plasa, cred eu, „pietatea” pelerinului, ca veriga lipsă dintre extrema „spiritualizare” și reducerea fenomenului la simple manifestări populare, impregnate de superstiție. Ceea ce atrage atenția în general este falsa pietate cu care se confundă religiozitatea populară, acele forme teatrale de expresie religioasă guvernate de inte res
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pietate cu care se confundă religiozitatea populară, acele forme teatrale de expresie religioasă guvernate de inte res. O religie capabilă de orice, inclusiv de acte incomprehensibile. Capăt de drum, imposibilitatea interpretării. Pe urmele autorului citat mai sus, putem accepta „pietatea” pelerinului ca acțiune, dar una indeterminată. Prioritatea este dată de semnificația religioasă, care nu coincide întotdeauna cu antropologia religiilor, ci mai degrabă cu noțiunea de „caritas” teologic (De Luca, 1995 : 130), o relație binevoitoare față de ființa umană. Iată de ce, în înțelegerea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cererea de miracol, fie că se adresează Bisericii, fie Fecioarei Maria sau Sfinților, rămâne o constantă a pelerinajului ; „supranaturalul” continuă să fie unul dintre aspectele predominante ale acestuia (CogatDroulez, 2001). Ceea ce s-a modificat însă în ambele cazuri este motivația pelerinului. Acesta din urmă nu mai trăiește într-un context religios generalizat al credinței în miracol, respectarea prescripțiilor impuse de instituția religioasă fiind și ea foarte fragilă, individul având tendința „să se înscrie într-un tablou al credinței pe care se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și autocreată va avea efect asupra strategiilor adoptate de Biserica Ortodoxă, de „calmare” a fervorii populare, prea spontană, prea anarhică ? Creșterea exponențială a tuturor acestor „mărturii”, indiferent de mediul de publicare, are ca efect o creștere a numărului real de pelerini către sursa miracolului (icoane, moaște sau locuri sacre de tipul Peștera Sfântului Andrei sau crucile miraculoase de la Dervent) ? În acest context apare iarăși vechea dilemă a rezultatului confruntării dintre ortodoxie și ortopraxie. Această „epidemie de miracole” (amplificată și distorsionată de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ci pe durata întregului an, cum este cazul unor sfinți reputați pentru puterile lor vindecătoare, cum ar fi, de pildă, Sfântul Nectarie ? Cultul icoanelor miraculoase suferă, se pare, o pierdere de viteză, în detrimentul celui dedicat moaștelor ? Crește numărul real de pelerini de pe teren, ca urmare a publicării unei culegeri de miracole dedicate unui anumit sfânt ? Ceea ce ar explica și succesul fulgurant al unor destinații de pelerinaj ignorate complet până cu puțini ani în urmă (insulele Eghina și Evia, de exemplu). Dincolo de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a face cu un amestec de religiozitate populară, înghesuială veselă sau încrâncenată, bătălie simbolică pe distribuția de alimente (sarmale, de pildă), așteptarea ca probă fizică și psihologică, lacrimi de bucurie sau suferință. Mai apoi lucrurile s-au mai schimbat. Ca pelerin, mi-a plăcut să verific eu însumi cum ideea de „timp profan” este anulată, fiind înlocuită cu un „altceva” ; nu aș putea spune timp sacru sau sacralizat, ar fi prea mult, ci mai degrabă un timp resursă necesar construcției identității
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mi-a plăcut să verific eu însumi cum ideea de „timp profan” este anulată, fiind înlocuită cu un „altceva” ; nu aș putea spune timp sacru sau sacralizat, ar fi prea mult, ci mai degrabă un timp resursă necesar construcției identității pelerinului. Mi s-a părut interesant și intrigant faptul că, în ciuda tuturor tentativelor de abordare și analiză, orice rând de așteptare de mari dimensiuni continuă să păstreze o aură de mister, impenetrabilă gândirii logice : la urma urmei, ce împinge o persoană
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înclin să cred că toată massa pelerină adunată sub forma rândului de așteptare se depășește pe sine la nivel individual, pentru a reuși colectiv. Toată dificultatea studiului rândului constă în a găsi rădăcinile acestei coerențe interne, care-l împinge pe pelerinul din interior să se autodepășească. Despre rândul de așteptare, ca obiect de studiu, s-a scris mult de-a lungul vremii. Am putea spune chiar că el a exercitat o fascinație constantă asupra sociologilor, psihologilor, economiștilor, iar mai recent, antropologilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prezența unei largi diversități de actori care construiesc împreună un microsistem social efemer, dar funcțional, independent de ritualul magico- religios, firul roșu al acțiunii de ansamblu. În general, cozile constituie mecanismul de producere a unor categorii sociale, în cazul nostru pelerinul, cu un rol important în gestiunea identității religioase a individului. Psihologia rândului are legături cu comportamentul adoptat în timpul așteptării. „Economia” rândului există și ea și a fost studiată de o serie de cercetători. Studiul rândului de la pelerinaje reprezintă o formidabilă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a fost studiată de o serie de cercetători. Studiul rândului de la pelerinaje reprezintă o formidabilă provocare epistemică și de metodă. După încheierea terenului de cercetare, întreba rea care revenea aproape periodic, atunci când încercam să conceptualizez ansamblul, era următoarea : Rândul produce pelerinul ? Sau pelerinul produce rândul ? O dilemă fondatoare deci, la care nu am nici până în acest moment un răspuns precis. La un moment dat, am crezut că mă pot apropia de „esența” înțelegerii pelerinajului ca fapt social total prin studiul detaliat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
studiată de o serie de cercetători. Studiul rândului de la pelerinaje reprezintă o formidabilă provocare epistemică și de metodă. După încheierea terenului de cercetare, întreba rea care revenea aproape periodic, atunci când încercam să conceptualizez ansamblul, era următoarea : Rândul produce pelerinul ? Sau pelerinul produce rândul ? O dilemă fondatoare deci, la care nu am nici până în acest moment un răspuns precis. La un moment dat, am crezut că mă pot apropia de „esența” înțelegerii pelerinajului ca fapt social total prin studiul detaliat al rândului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în cele din urmă un exercițiu continuu și fluid de învățare și adaptare la realitatea înconjurătoare. Pelerinajul religios este însă unul special : timpul de așteptare nu constituie un handicap, ci o resursă teologică, ingredientul esențial pentru a câștiga „statutul” de pelerin. Sau, mai bine spus, calitatea, starea de pelerin, este greu să găsesc termenul cel mai potrivit. În pelerinajele de tip „rând de așteptare” nu există o persoană sau o instituție oficială care să ateste timpul petrecut în pelerinaj, așa cum se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fluid de învățare și adaptare la realitatea înconjurătoare. Pelerinajul religios este însă unul special : timpul de așteptare nu constituie un handicap, ci o resursă teologică, ingredientul esențial pentru a câștiga „statutul” de pelerin. Sau, mai bine spus, calitatea, starea de pelerin, este greu să găsesc termenul cel mai potrivit. În pelerinajele de tip „rând de așteptare” nu există o persoană sau o instituție oficială care să ateste timpul petrecut în pelerinaj, așa cum se întâmplă la Compostela, de pildă. Faimosul „Compostela”, certificatul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
greu să găsesc termenul cel mai potrivit. În pelerinajele de tip „rând de așteptare” nu există o persoană sau o instituție oficială care să ateste timpul petrecut în pelerinaj, așa cum se întâmplă la Compostela, de pildă. Faimosul „Compostela”, certificatul de pelerin, se obține de la autorități după parcurgerea a minimum 100 km pe jos sau, mai nou, 200 km cu bicicleta. Timpul necesar parcurgerii celor 100 km la picior este condensat în cazul nostru în cele 10-15-20 de ore de stat în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de așteptare să fie reduși la minimum. Paradoxul pelerinajului religios din România constă tocmai în necesitatea timpului de așteptare. Prea puțină așteptare (sub o oră, în general) transformă atingerea raclelor în mecanică rituală. Prea multă (peste 18-20 de ore) descurajează pelerinul și intrarea (angajarea) în rând. Efectele așteptării Observație de bază : orice rând induce schimbări temporare de comportament celor care se găsesc înăuntru. Elementele-cheie ale înțelegerii unei cozi sunt : lungimea acesteia, media de intrări și ieșiri din coadă, natura punctelor de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
relația dintre timpul de așteptare și durata „serviciului”, priorități ale rândului (femei cu copii în brațe sau persoanele handicapate, în cazul pelerinajului) (Voorhis, 1956 : 223). Problema fundamentală a managementului oricărui rând din lumea aceasta este dozarea timpul de așteptare. Clientul (pelerinul, pentru noi) nu trebuie să fie speriat și să plece pur și simplu înfricoșat de perspectiva unei așteptări imposibil de asumat și, doi, clientul să nu plece cu amintiri neplăcute care să-l descurajeze pe viitor în a se angaja
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]