34,654 matches
-
privilegii, în care câștigarea unor grade sporite de libertate joacă un rol central. De exemplu, deținutul plasat inițial în sistemul închis poate executa ultima parte a pedepsei în sistemul regimului deschis, desigur în ipoteza în care comisia constituită la nivelul penitenciarului consideră că persoana Ăn cauză a respectat regulile detenției și, pe această bază, estimează că este indicată acordarea unor grade de libertate suplimentare. Nerespectarea regulilor detenției atrage aplicarea de sancțiuni, cea mai gravă fiind plasarea într-un sistem ce acordă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de grade de libertate (indiferent de conduita deținutului, acesta nu poate fi însă plasat într-un sistem mai restrictiv decât cel stabilit prin hotărârea judecătorească de condamnare). Configurarea executării detenției pe principiile enunțate anterior conduce la organizarea spațiului social al penitenciarului ca loc alcătuit din „lumi distincte”, populate de indivizi asupra cărora presiunile membrilor administrației sunt exercitate în mod diferit. Fiecare dintre aceste „lumi” are ca elemente definitorii diferitele grade de libertate (atât în raport cu lumea interioară, cât și cu lumea din afara
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de libertate (atât în raport cu lumea interioară, cât și cu lumea din afara zidurilor închisorii) acordate deținutului, precum și o anumită intensitate a supravegherii exercitate de către paznici. Granițele materiale ale acestor „lumi” (zăbrele, ziduri, coridoare etc.) sunt dublate, la nivel simbolic, de hainele penitenciar, diferite pentru fiecare regim. Plasarea într-un regim sau altul nu are doar semnificații legate de statutul deținutului în penitenciar; mai important, ea semnifică distanța dintre acesta și lumea de dincolo de penitenciar. Această distanță este stabilită inițial în funcție de fapta comisă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
supravegherii exercitate de către paznici. Granițele materiale ale acestor „lumi” (zăbrele, ziduri, coridoare etc.) sunt dublate, la nivel simbolic, de hainele penitenciar, diferite pentru fiecare regim. Plasarea într-un regim sau altul nu are doar semnificații legate de statutul deținutului în penitenciar; mai important, ea semnifică distanța dintre acesta și lumea de dincolo de penitenciar. Această distanță este stabilită inițial în funcție de fapta comisă și de cuprinsul hotărârii judecătorești de condamnare; modificarea ei depinde de comportamentul individului în timpul detenției. În acest proces, fapta comisă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
etc.) sunt dublate, la nivel simbolic, de hainele penitenciar, diferite pentru fiecare regim. Plasarea într-un regim sau altul nu are doar semnificații legate de statutul deținutului în penitenciar; mai important, ea semnifică distanța dintre acesta și lumea de dincolo de penitenciar. Această distanță este stabilită inițial în funcție de fapta comisă și de cuprinsul hotărârii judecătorești de condamnare; modificarea ei depinde de comportamentul individului în timpul detenției. În acest proces, fapta comisă de către condamnat își pierde treptat funcția de element referențial al evaluărilor făcute
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
reguli constituie un element necesar și suficient pe baza căruia se poate estima că acesta va respecta regulile lumii din afara instituției. Are loc așadar un transfer al rezultatului evaluării între două sisteme normative diferite: se presupune că „buna conduită” în penitenciar semnifică (cel puțin) probabilitatea unei bune adaptări în lumea din afară. Punctul slab al acestui raționament constă în faptul că sunt ignorate diferențele esențiale dintre cele două lumi; faptul că deținutul răspunde exigențelor personalului penitenciarului spune probabil foarte mult despre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
presupune că „buna conduită” în penitenciar semnifică (cel puțin) probabilitatea unei bune adaptări în lumea din afară. Punctul slab al acestui raționament constă în faptul că sunt ignorate diferențele esențiale dintre cele două lumi; faptul că deținutul răspunde exigențelor personalului penitenciarului spune probabil foarte mult despre adaptarea sa la condițiile detenției și destul de puțin despre modul în care același individ se va comporta în libertate. Analiza lui Goffman asupra proceselor de adaptare și tacticilor utilizate de către instituționalizați (îndeosebi „tactica colonizării”) conduce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în libertate. Analiza lui Goffman asupra proceselor de adaptare și tacticilor utilizate de către instituționalizați (îndeosebi „tactica colonizării”) conduce la concluzia că „buna comportare” a deținutului nu poate fi privită decât cel mult ca simplă prezumție a „bunei comportări” dincolo de spațiul penitenciarului. Sistemul de organizare a detenției poate fi descris prin sintagma „închisoare în închisoare”; între regimul deschis și cel de maximă siguranță, perspectivele asupra deținutului sunt fundamental diferite. Pe acest continuum, regimul de maximă siguranță reprezintă „forma tip” a închisorii, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
perspectivele asupra deținutului sunt fundamental diferite. Pe acest continuum, regimul de maximă siguranță reprezintă „forma tip” a închisorii, în sensul prezenței dimensiunilor tradiționale ale acestei instituții; regimul deschis constituie „forma îmblânzită” a privării de libertate, anticamera lumii de dincolo de zidurile penitenciarului. Regimul de maximă siguranță este proiectat pentru o categorie specială de condamnați, care au primit cele mai grave pedepse prevăzute de Codul Penal (în varianta proiectului noului Cod Penal): detențiunea pe viață și detențiunea severă. Trăsăturile esențiale ale acestui regim
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sistemul gradual al celor patru regimuri are ca funcție principală exercitarea de presiuni din partea personalului instituției, astfel încât deținutul să adopte atitudini conforme așteptărilor administrației (prezumția este că așteptările acesteia coincid, cel puțin prin finalitatea lor, cu cele ale societății din afara penitenciarului). Trecerea de la un regim la altul depinde, așadar, de două elemente: comportarea deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în societate. În termenii proiectului de lege, respectarea regulilor instituției („buna conduită” a deținutului) are semnificații legate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
grade de libertate sporite. În schimb, nerespectarea regulilor instituției poate determina plasarea deținutului într-unul dintre regimurile mai restrictive; justificarea unei asemenea măsuri nu se mai face prin raportare la societatea de dincolo de instituție, ci exclusiv în raport cu exigențele normative proprii penitenciarului („abateri disciplinare grave”, „afectarea conviețuirii în penitenciar” etc.). Prin urmare, plasarea deținutului într-un regim sau altul („personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate”) este realizată în funcție de două categorii de elemente: elemente anterioare momentului de intrare în penitenciar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
regulilor instituției poate determina plasarea deținutului într-unul dintre regimurile mai restrictive; justificarea unei asemenea măsuri nu se mai face prin raportare la societatea de dincolo de instituție, ci exclusiv în raport cu exigențele normative proprii penitenciarului („abateri disciplinare grave”, „afectarea conviețuirii în penitenciar” etc.). Prin urmare, plasarea deținutului într-un regim sau altul („personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate”) este realizată în funcție de două categorii de elemente: elemente anterioare momentului de intrare în penitenciar (infracțiunea săvârșită, durata pedepsei aplicate, starea de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
penitenciarului („abateri disciplinare grave”, „afectarea conviețuirii în penitenciar” etc.). Prin urmare, plasarea deținutului într-un regim sau altul („personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate”) este realizată în funcție de două categorii de elemente: elemente anterioare momentului de intrare în penitenciar (infracțiunea săvârșită, durata pedepsei aplicate, starea de recidivă, personalitatea, vârsta, starea de sănătate) și elemente care țin de comportamentul deținutului în instituție (comportamentul individului pe parcursul executării pedepsei, precum și o categorie vagă de elemente, desemnată prin formula „posibilitățile de reintegrare socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
societății civile).În termeni ipotetici, credem că atragerea unor persoane din afara sistemului poate ridica eficiența acestui tip de activitate (după Goffman, una dintre caracteristicile instituțiilor totale este întreținerea unor stereotipuri antagonice între lumea instituționalizaților și lumea angajaților). * * * Starea actuală a penitenciarelor din România este departe de standardele minime privind condițiile de detenție, așa cum sunt acestea stipulate în reglementările europene și internaționale. Alocațiile bugetare reduse și lipsa posibilităților administrației penitenciarelor de a presta activități economice care să contribuie la finanțarea sistemului fac
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
unor stereotipuri antagonice între lumea instituționalizaților și lumea angajaților). * * * Starea actuală a penitenciarelor din România este departe de standardele minime privind condițiile de detenție, așa cum sunt acestea stipulate în reglementările europene și internaționale. Alocațiile bugetare reduse și lipsa posibilităților administrației penitenciarelor de a presta activități economice care să contribuie la finanțarea sistemului fac ca acesta să funcționeze chiar sub standardele prevăzute de legislația internă. Situația este agravată de suprapopularea penitenciarelor; în majoritatea cazurilor, este vorba de un număr dublu în raport cu capacitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
reglementările europene și internaționale. Alocațiile bugetare reduse și lipsa posibilităților administrației penitenciarelor de a presta activități economice care să contribuie la finanțarea sistemului fac ca acesta să funcționeze chiar sub standardele prevăzute de legislația internă. Situația este agravată de suprapopularea penitenciarelor; în majoritatea cazurilor, este vorba de un număr dublu în raport cu capacitatea maximă pentru care au fost proiectate, astfel încât deținuții sunt cazați câte doi sau chiar trei într-un pat (în termenii analizei lui Goffman, aceasta este una dintre cele mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trei într-un pat (în termenii analizei lui Goffman, aceasta este una dintre cele mai grave forme de „contaminare” a corpului și psihicului deținutului). Proiectul noii legi de executare a pedepselor cuprinde dispoziții compatibile cu reglementările europene în materie de penitenciare; este greu de crezut însă că aceste prevederi vor putea fi aplicabile imediat. Cu titlu de exemplu, nu vedem cum, la data intrării în vigoare a noii legi, va putea administrația sistemului penitenciarelor să îndeplinească dispoziția legală potrivit căreia fiecare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
compatibile cu reglementările europene în materie de penitenciare; este greu de crezut însă că aceste prevederi vor putea fi aplicabile imediat. Cu titlu de exemplu, nu vedem cum, la data intrării în vigoare a noii legi, va putea administrația sistemului penitenciarelor să îndeplinească dispoziția legală potrivit căreia fiecare deținut trebuie să aibă la dispoziție un pat. Teoretic, această imposibilitate obiectivă de a îndeplini dispozițiile legii ar putea genera o avalanșă de procese prin care Direcția generală a penitenciarelor să fie obligată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
putea administrația sistemului penitenciarelor să îndeplinească dispoziția legală potrivit căreia fiecare deținut trebuie să aibă la dispoziție un pat. Teoretic, această imposibilitate obiectivă de a îndeplini dispozițiile legii ar putea genera o avalanșă de procese prin care Direcția generală a penitenciarelor să fie obligată să răspundă pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare. * * * Așa cum reiese din textul proiectului de lege, finalitatea activităților desfășurate pe perioada detenției este de să-l pregătească pe deținut în vederea reintegrării în societate. Indiferent de regimul de detenție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt cel de a primi vizite și cel de a primi bunuri și sume de bani. Nu întâmplător aceste drepturi sunt utilizate de către personalul administrației și sub formă de recompensă: ele reprezintă principala punte de legătură cu lumea de după zidurile penitenciarului și sursa de satisfacere a trebuințelor într-o manieră cât de cât apropiată de cea utilizată de către deținut în lumea de afară (recompensele și privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
penitenciarului și sursa de satisfacere a trebuințelor într-o manieră cât de cât apropiată de cea utilizată de către deținut în lumea de afară (recompensele și privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic (cu excepția sărbătorilor, când se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în lumea de afară (recompensele și privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic (cu excepția sărbătorilor, când se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt mod. Arătam anterior că respectarea regulilor penitenciarului, „buna conduită” și participarea la activitățile socioeducative sunt considerate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt mod. Arătam anterior că respectarea regulilor penitenciarului, „buna conduită” și participarea la activitățile socioeducative sunt considerate, prin intermediul unui proces de transfer al logicii instituției la nivelul societății din afara zidurilor sale, drept indicator al eforturilor deținutului de a se reintegra în societate. Acesta este terenul de acțiune al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de acțiune al sistemului de recompense. Dacă unele recompense au scopul să îmbunătățească situația individului în interiorul granițelor instituției, fiind deci inserate în logica de funcționare a instituției (ele sunt, de altfel, „tradiționale” în sistemul nostru legal), permisiunea de ieșire din penitenciar este principalul instrument prin care se realizează legătura dintre cele două lumi. Această recompensă constituie excepția punctuală de la caracterul delimitator sau total al instituției. Funcția esențială a acestei recompense este să conserve și să întărească legăturile individului cu societatea („susținerea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
examen de către persoana condamnată”, „menținerea relațiilor cu familia persoanei condamnate”, „participarea persoanei condamnate la înhumarea unui membru de familie - soț/soție, copii, părinți - sau pentru rezolvarea altor situații grave, familiale sau de altă natură”). În același timp, permisiunea ieșirii din penitenciar contribuie la pregătirea reintegrării sociale a deținutului, atenuând efectele deculturației, produsă ca urmare a ruperii contactelor cu lumea din afara instituției, uneori pentru o perioadă îndelungată. Pe lângă condiția bunei comportări a deținutului, permisiunea de ieșire din penitenciar se acordă în funcție de regimul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]