2,957 matches
-
de securitate. Am plecat la Baia Mare în familia mea. Cu multă greutate am reușit să fiu angajat ca muncitor necalificat la Atelierele Centrale ale minelor; devenite, apoi, Fabrica de utilaj minier. Aici am lucrat de la sfârșitul lunii decembrie 1955 până la pensionare în 1979. Am început ca muncitor necalificat, dar am fost utilizat într-un birou. De la început am fost stăpânit de convingerea că este imposibil ca, nu peste mult timp, să fim arestați din nou, fapt care m-a determinat să
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mea în serviciul de intendență de pe Bulevardul Victoriei 28 n-a mai putut fi oprită. Am străbătut fulgerător toate gradele până la general și-am detronat-o fără să clipesc pe mama. Simțeam că își pierde din forță și că, deja pensionară, nu mai poate să se descurce. Au fost, până la Revoluție, anii cei mai mizerabili pe care i-am trăit și care mi-au împins cărăușitul pe niște piscuri - sau mai degrabă în niște râpe - jalnice, de negândit, deși nu s-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Nu, cum să fie stricat? A stat mama, săraca, azi-noapte la rând la mezeluri. S-a trezit la două, a lăsat sacoșele la rând la lapte și a stat și la mezeluri și cașcaval, abia primiseră marfă.“ „Mama ta e pensionară?“ „Da, a fost profesoară de biologie.“ Și îl pierdu iarăși, căci el mesteca din mezeluri, cu mintea rătăcită... „Gabriel, vorbește cu mine“, îndrăzni Rodicuța. „Uite, mâine îți fac o surpriză, dacă vrei... să-ți scoți ciorapul roșu“, șopti ea, să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din acea zi și, după câte mi-am dat seama, dumnealui se cinstise în sănătatea vizitatorilor. Puțin euforic, m-a condus spre un umbrar răcoros unde se aflau o masă și taburete pentru gazdă și oaspeți. Fina, dăscăliță și ea, pensionară, a predat matematica pe care acum o folosește doar la număratul păsărilor, ouălor, firelor de răsad și al paharelor cu care soțul își potolește ocazional arșița interioară. Casa bătrânească în care fina mea s-a născut și a crescut a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
comuniștii pentru că soțul îi murise pe frontul de Est. A făcut sacrificii imense săși țină fetele pe la școli și toate trei au ieșit profesoare. Mama mea a moștenit ea însăși sentimentul datoriei și cultul pentru meseria de dascăl. Acum e pensionară, dar încă vin la ea foști elevi să i mulțumească. Așa stând lucrurile, pentru mine învățământul e un subiect sensibil. Eu însumi am visat toată facultatea să rămân să predau, dar un concurs aranjat pentru ocuparea unui post de asistent
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fiului ei adolescent. în 2005, Mircea Daneliuc iese pe ecrane cu Sistemul nervos, cu siguranță cel mai clocotitor portret al unei femei din cinematograful românesc ; femeia este Nica, jucată genial de Rodica Tapalagă, iar faptul că este vorba despre o pensionară ce vorbește singură și se îndrăgostește de TV hero-ul Mircea Radu (Paul, în film) poate părea secundar... Dar nu e așa ; este pur și simplu demonstrația cvasiclinică a terapiei intensive post-89 : Ați înnebunit poporul cu televizorul !. Un titlu provizoriu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
militari. Între 1949 - 1953 activează la Direcția Canalului Dunăre - Marea Neagră din Constantă. Odată cu sistarea lucrărilor activează ca inginer radiolog în cadrul Ministerului Sănătății, contribuind la organizarea serviciilor de radiologie de pe lângă spitalele din țară. Conduce Școală de tehnicieni radiologi. Din 1957 până la pensionare lucrează în cadrul Institutului de Cercetări a Ministerului de Transporturi și Comunicații, cu aplicații în radiologie. Octavian Angheluță (3 mai 1904 1978 ), născut în orașul Brăila, unde termină școală primară (1910-1914), urmează cursul inferior al liceelor din Bacău și Român, iar
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
încetat să fii acel exemplar rar, acel «cavaler fără teamă și fără de prihană». Și atunci, pentru țelul acesta, nici o suferință nu-i prea mare“. Am anticipat din nou. Să ne întoarcem la desfășurarea cronologică a faptelor. În 1950 Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, pensionară, era chiriașa statului în fosta casă a lui E. Lovinescu (moștenită de Monica Lovinescu) și „custodele“ mobilelor, covoarelor, obiectelor de artă, tablourilor și cărților care îi aparținuseră până de curând ei înseși, dar erau acum trecute pe inventarul de confiscare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
adică de jurist. După absolvirea Facultății de Drept, până în anul 1950 a fost cadru didactic la școli ieșene prestigioase - Liceul Național „Mihail Sadoveanu”, Școala Pedagogică de băieți, Școala Normală „Vasile Lupu” și Liceul Comercial de băieți. Din anul 1950 până la pensionare, în anul 1980, a fost procuror anchetator în cadrul Procuraturii din Iași, unde se evidențiază printr-un înalt profesionalism, obiectivitate și corectitudine în exercitarea profesiunii. Totodată, are în supraveghere juridică prestigioase unități industriale din zona industrială a municipiului Iași unde, prin
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
elevii audiindu-i lecțiile cu multă atenție datorită clarității în expunere și aprecierea rezultatelor la învățătură. În perioada iulie-septembrie 1943 este concentrat, fiind trimis combatant în cel de-al doilea Război Mondial, cu gradul de ofițer. Din anul 1950 până la pensionare (septembrie 1980ă a lucrat la Procuratura din Iași în calitate de procuror anchetator. În cadrul procuraturii ieșene parcurge, pe bază de concurs, toate treptele ierarhice, până la cea de adjunct de procuror general. Este apreciat și respectat, fiind evidențiat de nenumărate ori pentru înaltul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
la o serie de licee din țară (Aiud, Izmail, Chilia Nouă, Cetatea Albă și Iașiă, îndeplinind și funcții de director în 1934-1936 la Chilia Nouă, 19361938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948ă. Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948ă, conferențiar onorific la matematici generale (1946-1948ă, profesor suplinitor la geometrie analitică (19471954ă, profesor titular de geometrie (19551975ă. După
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
concediat pe marii maeștri ai scenei, care au fost repuși În drepturi. Nici până azi nu știu cine sunt „victimele“, căci eu nu am cerut nimănui să plece, nu am dat pe nimeni afară. Dimpotrivă, am primit o vizită a unei proaspete pensionare cu temperament vulcanic, care a invadat ca un tanc biroul directorial unde tocmai Îmi sorbeam supa Între două repetiții, gata să mă dea ea pe mine afară, cu țipete histrionice, injurii și insulte cum că aș distruge Teatrul Național cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să mă dea ea pe mine afară, cu țipete histrionice, injurii și insulte cum că aș distruge Teatrul Național cu Trilogia greacă. „Unde sunt limba și cultura neamului? Au fost vândute la străini!“ Am Încercat s-o liniștesc pe marea pensionară, dar și-a scos pantoful din picior și l-a ridicat, agitându-l precum Hrușciov la ONU, ca să-mi bag mințile-n cap și să fac să se vorbească limba română pe prima scenă a țării, „nu păsăreasca mă-tii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Măciucă, vă știu ca intelectual care ați crezut În dramaturgia românească, cum să lăsați să iasă o asemenea gogomănie?“. Măciucă, Înarmat cu calmul lui imperturbabil și o curtoazie bine educată, a reușit În zece secunde să o calmeze pe faimoasa pensionară, care a ieșit, aruncându-mi din ușă un ultim avertisment dramatic: „N-o să mai calc cât trăiesc În biroul acesta!“. De fapt, a călcat, dar În prezența altor ocupanți ai scaunului directorial, poate cu aceleași tocuri ascuțite pe care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
învins de o societate nedreaptă. Așa, sora Nica a rămas acasă. Și ce învățătoare dotată, talentată și conștiincioasă ar fi fost! S-a căsătorit cu Gheorghe Stan din Râmnicelu, a născut doi copii, a lucrat la C.A.P. și este pensionară cu 70 de lei pe lună. A fost grav bolnavă, a umblat pe la mulți doctori și și-a recăpătat sănătatea. Și-a rânduit copiii la casele lor și acum crește nepoții, care se simt mai bine la bunica decât la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în canotaj, alesul satelor are datoria patriotică de a interveni în fotbal ori de cîte ori simte vreun conflict. Că doar astea sînt „trebile țării“ cele mai importante. P.S. Într-un bloc amărît dintr-o margine de București, trăiesc două pensionare vecine care nu-și vorbesc de douăzeci de ani. Își ung una alteia clanța cu murdării și nu vor în ruptul capului să se împace. Poate că, dacă domnul președinte ar avea timp... SPP-iștii ar ocupa toți boscheții din jurul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
învins de o societate nedreaptă. Așa, sora Nica a rămas acasă. Și ce învățătoare dotată, talentată și conștiincioasă ar fi fost! S-a căsătorit cu Gheorghe Stan din Râmnicelu, a născut doi copii, a lucrat la C.A.P. și este pensionară cu 70 de lei pe lună. A fost grav bolnavă, a umblat pe la mulți doctori și și-a recăpătat sănătatea. Și-a rânduit copiii la casele lor și acum crește nepoții, care se simt mai bine la bunica decât la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ionescu? Ați putea relata câteva activități culturale la care era implicat învățătorul Ionescu fiind știută relația specială pe care o avea cu V. I. Popa? C. P. În momentul trecerii mele prin meleagurile dodeștene, venerabila familie Ionescu era de mult pensionară, așa încât discuțiile noastre aveau un suport presărat cu amintiri din perioada interbelică, legate de prietenia cu V. I. Popa. Despărțirea mea de familia Ionescu s-a consumat într-o după amiază de vară tîrzie când Doamna și Domnul Ionescu m-
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
este redactor la Editura Cartea Rusă, din 1957 la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, din 1960 la Editura pentru Literatură și din 1970 la Editura Minerva, în redacția „Biblioteca pentru toți”, pe care o conduce din 1975 până la pensionare. A debutat în 1953, cu articole la ziarul „Steagul roșu” și cu poezii la revista „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1961, cu romanul Căprioara de smalț. Pentru bogata sa activitate de traducător în 1979 i se acordă Premiul Asociației Scriitorilor
TEICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290120_a_291449]
-
lui Birlic (Elena Păpușanu, n.n.) și alte foste eleve. Toți au admirat forma frumoasă, literară, În care a fost descrisă viața mea, Încă necunoscută de ei, În amănunt. Zilele trecute, o fostă colegă de aci, profesor de l. română, actualmente pensionară, cu soț avocat, mi-a cerut Monografia ca să o citească. La restituire, a manifestat Încântare, pentru forma admirabilă - literară, sub care s-a prezentat. Îmi spunea că: a cetit tare, față de soțul ei - Încet și cu răbdare - și ambii s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acuarelă), un portret al meu de Băeșu (creion) și alte amintiri care ar putea interesa „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni. Dar, ar trebui să le fotografiați aici. Nu le pot dona. În prezent, lipsește din București, cumnata mea, profesoară pensionară, Despina Teodorescu, care ar putea să vă furnizeze câteva date mai interesante. Când se va Întoarce acasă, voi căuta să-i expun problema care vă preocupă și să-i cer să vă trimită material. Cumnatul meu D-rul Marcel Nacu, mi-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu care am discutat centenarul, 13-15 sept. Mi s-a aprobat la Suceava o proză. Poate voi avea și o mică expoziție (...). Sărutări de mâini mamei și soției. Cu cele mai colorate În pastel sentimente de prietenie, Teodor Tatos 429 Pensionară, rudă cu familiile Lateș din Rădășeni și cu Beldicenii. De la ea vroiam să aflu noi date despre aceste rude. Poseda un mare număr de fotografii de epocă. M-ar fi interesat și relatările verbale. Din păcate, doamna Calmuschi s-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îmi recunosc un singur merit; acela de a fi pus la contribuție toate valorile spirituale ale localității, fără deosebire. Ai mei Vă urează deplină Însănătoșire, ca și cel care Vă strânge mâna cu sinceră prietenie (...). V. 514 Maria Vârnav, profesoară pensionară și pictoriță, prietenă și colaboratoare a lui Virgil Tempeanu. 515 München, orașul În care și-a făcut specializarea pictorul fălticenean Dimitrie Hârlescu, născut pe str. Maior Ioan. 516 Elena Dascălu, muzeografă la Muzeul Fălticeni. 909 Tempeanu P.S. Aș vrea ca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu 44 de ani, m-am născut la București, dintr-o familie nevoiașă. Tata a fost muncitor tramvaist, apoi muncitor textilist, paznic, om de serviciu, lucrător cu ziua în prezent decedat. Mama a fost femeie de serviciu, spălătoreasă în prezent pensionară. Am o soră membră naivă de partid, blândă și cinstită. V-am spus toate astea ca să vă reamintesc că am origine socială sănătoasă, deși asta nu se mai poartă cu atâta zel, ca prin anii copilăriei mele pe care mi-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
doleanu] (16.IV.1850, Cerneți, j. Mehedinți - 3.VI.1918, București), poet. A făcut liceul la Craiova și Facultatea de Litere la București. A funcționat ca profesor de limba română la Gimnaziul „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște și, din 1875 până la pensionare, a fost profesor de limba și literatura română și de latină la Gimnaziul „Cantemir Vodă” din capitală. Se căsătorise cu Smaranda Andronescu (viitoarea Maica Smara); în casa lor se întâlneau, în cadrul unui salon literar, I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, B. Delavrancea
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]