7,838 matches
-
de mai bine de un deceniu. Așa cum am sugerat în titlu, teza noastră centrală este că scena politică poloneză, la fel ca aceea a celei mai mari parți a țărilor Europei Centrale și Orientale, poate fi analizată într-un mod pertinent utilizând modelul centru/periferie. Noi considerăm că apropierea centru/periferie ar putea fi folosită pentru a explica emergența și persistența clivajului principal al scenei politice poloneze, reprezentată prin axa stânga dreapta.1 Aceasta este valabil pentru epoca comunistă, ca și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din Europa Centrală și Orientală 14, vom adopta și noi abordarea concepută de Jiři Kunc15, plecând deci de la ipoteza potrivit căreia cele patru clivaje fundamentale, a căror prezență este confirmată în prima jumătate a secolului XX16, sunt prezente încă și pertinente pentru a fi aplicate în cadrul analizei situației politice și situației partidelor din țările cehe. Pe parcursul unei perioade pe care o vom numi tranzitorie, aceste clivaje ar fi putut să pară că sunt depășite sau că ar trebui să fie recombinate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
episodică și mai puțin pasionată astăzi decât acum câțiva ani27. Pe de altă parte, care aproape că nu se bazează pe acest clivaj rămân cantonate în rezultate infime. În sfârșit, trebuie să constatăm că această linie de separare rămâne parțial pertinentă, ea tinde din ce în ce mai mult să fie înlocuită prin dihotomia dreapta/stânga sau, dacă se preferă, prin clivajul proprietari/muncitori (ar fi aceasta, în mutația sa, maximaliști/minimaliști). Linia clivajului dreapta-stânga este fără îndoială una dintre acelea în care reculul este
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
minoritate pentru a apăra interesele organizațiilor numite sudete 42. Ni se pare totuși că ea exprimă, într-o manieră destul de clară un nou clivaj, dar într-un ansamblu mult mai vast decât doar Cehia, un clivaj care nu mai părea pertinent. Acesta este bineînțeles punctul focal în care se unesc partide precum KSČM, care-și apără imaginea sa (și în parte realitatea sa) de partid de guvernare preocupat de interese de stat și ale noțiunii, dar de asemenea ODS care, în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
et al. sugerează că partidele din Letonia ar trebui incluse într-o matrice cu două dimensiuni: o dimensiune radicală/moderată a problemei etnopolitice și un clivaj politic/economic/stânga/dreapta.2 Smith-Siverstsen a analizat 3 patru tipuri de clivaje politice pertinente: independența; includerea/excluderea etnice; clivajul urban/rural și clivajul dintre categoriile dezavantajate și elitele conducătoare. Crearea partidelor e un proces continuu în Letonia. Aceste partide politice au apărut într-un spațiu aproape gol, folosind experiența occidentală a câmpului politic. Unele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
debutul formării clivajului politic religios. Având resurse organizaționale și simbolice mai limitate (cum este cazul Estoniei), Biserica a ales neutralitatea politică vizavi de concurența partidelor; deci nu putem vorbi despre un clivaj religios în cazul estonian. Biserica sau Bisericile sunt pertinente să reprezinte din punct de vedere politic și istoric tradițiile religioase dominante în anumite țări. Bisericile neoprotestante mai mici s-au implicat și ele în activitatea politică (de exemplu Biserica Credinței în Ungaria, sau Bisericile Baptistă și Penticostală în Estonia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pe dinamica întreținută cu vechiul regim. Altfel spus, nici analiza genetică a regimurilor comuniste a lui Kitschelt 34, nici logica unei recesiuni a clivajelor clasice și a ecarturilor față de acestea, ca la Lawson 35 nu permit abordarea într-o manieră pertinentă a morfologiei actuale a partidelor din România, cele două abordări aplicând linearitatea superficială și deterministă în abordarea fenomenului partidelor în Europa de Est. Pentru Daniel-Louis Seiler, mutațiile politice, economice, sociale și culturale pe care le suportă țările din Est echivalează cu o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
68. Este un exemplu care ilustrează desființarea primei diade de către unii și persistența sa pentru alții. Astfel spus, dacă pentru anumite partide integrarea sistemică a PSD-ului este înfăptuită (vezi RMDSZ și, parțial, PNL), pentru altele, valorizarea genetică încă este pertinentă (PD sau chiar Acțiunea Populară a lui Emil Constantinescu). Această perioadă de coabitare între cele două substitute de clivaje riscă să se prelungească, în virtutea modelului automatismelor care nu se schimbă în formă și dacă face ca drumul democrațiilor occidentale să
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
maghiară din România?" depinde, în mare parte, de definiția care se dă noțiunii de clivaj. Ne vom strădui să aplicăm aici comunității maghiare din România teoria lui Lipset și Rokkan despre clivaje. Ne întrebăm mai întâi dacă această teorie este pertinentă în cazul pe care o analizăm înainte de a identifica anumite opoziții în elita politică maghiară în ultimii treisprezece ani. 1. Teoria rokkaniană a clivajelor se aplică comunității maghiare din România? Nu credem că se aplică. Teoria lui Rokkan și Lipset
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
call the National Revolution: the conflict between the central nation-building culture and the increasing resistance of the ethnically, linguistically, or religiously distinct subject populations in the provinces and the peripheries"7. După cum este explicat acest clivaj, centru/periferic nu este pertinent în cazul comunității maghiare din România. Problema centrului nu este lipsită de interes în condiția unei altfel de formulări: există azi în imaginația maghiarilor un oraș care poate să fie considerat centru? Se poate considera un oraș care să fie
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Lipset, S. Rokkan, op. cit., p. 10. 7 Ibid., p. 14. 8 Ibid. 9 Orice analiză își are limitele ei. Chiar dacă se pot găsi și altele, cele cinci opțiuni schițate în acest stadiu al căutărilor sunt după părerea noastră cele mai pertinente. 10 Convorbire realizată de către autoare la 2 martie 2003 cu Istvan Csutak. 11 Convorbire realizată de către autoare la 25 martie 2003 cu Tibor T. Toro. 12 B. Miklós, "Az RMDSZ mint a romániai magyarság politikai önmeghatározási kisérlete 1989 után", Régió
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
profunde. Între 1985 1990, comunismul este decadent, se descompune, pune în discuție temeliile sale, produce forțe care îl vor răsturna. Totul este nelegitim în marea dezbatere ideologică din epoca glasnost. Îndoiala asupra comunismului se generalizează, el nu mai este considerat pertinent și decade spre trecut. Generația perestroicăi trăiește de asemenea procesul de trecere a comunismului spre trecut, spre deosebire de generațiile precedente, pentru care prima lor întalnire cu comunismul era întalnirea cu un viitor promis. Pentru cea mai tânără generație, comunismul este un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a unei substituiri a marilor clivaje moderne cu noul clivaj totalizant care sintetizează toate celelalte conflicte ala societății moderne în unul singur, care opune partidul comunist puterii și societății. Dar această opoziție, decisă o dată cu căderea regimului comunist, nu mai este pertinentă și nu dă loc unui veritabil clivaj. Trebuia deci revenit la raportul dintre comunism și modernitate și acceptat ca experiență comunistă reprezintă probabil numai pentru țările relativ "înapoiate", un proiect special de modernizare. În decursul secolului XX, comunismul joacă două
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
la nivel național. Comunismul, în calitate de modernizare concurențială după modelul occidental de separare între public și privat în cadrul statului-națiune, dispare din momentul în care se dezvoltă mondializarea. Aceasta nu este prin hazard: comunismul a împlinit un rol; el nu mai este pertinent în lumea care se globalizează, chiar dacă problemele pe care el le-a ridicat rămân, în majoritatea lor actuale. Note 1 Vezi printre alții: J.-M. De Waele, Partis politiques et démocratie en Europe centrale et orientale, Editions de l'Université
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în noile elite ale postcomunismului.27 astfel, viabilitatea clivajului foști comuniști/anticomuniști, chiar dacă expresia sa electorală este în declin, răspunde mai mult de situația sa actuală decât de trecutul comunist. Această situație este trăită ca "un blocaj" societal. O ilustrație pertinentă a acestui "blocaj" reiese din mărturiile bulgarilor care au emigrat de la începutul anilor 1990, care s-au format în Europa Occidentală sau în Statele Unite și care vor să se reîntoarcă pentru "a face să se miște lucrurile" și pentru "a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
largă organizație anticomunistă în decembrie 1989 și,ca și în alte țări postcomuniste într-un prim timp, are trăsăturile unui larg front îmbrățisând mai multe partide și organizații ale căror cel mai mic numitor comun era anticomunismul. Al treilea partid pertinent al peisajului politic bulgar este Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS), constituită pe bază etnică și care se impune ca un actor de neevitat al democratizării. Acest model bipolar se vede contestat cu seriozitate pentru prima dată prin victoria electorală
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
deplin. În acest punct aș vrea să remarc incredibila familiaritate a celor doi cu evenimentele curente din România. De multe ori, soția mea și cu mine, care trăim totuși mai mult la București, aflăm de la ei, cu amănunte și analize pertinente, ce se mai întâmplă în politica românească.) Uneori, indivizii triumfă asupra Istoriei... Cartea Ca istoric al ideilor de formație literar-lingvistică și istorică, dar cu un interes special pentru științe, am fost întotdeauna atras de domeniile care puteau contribui la dezvoltarea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
făcut să curgă fluvii de cerneală fără să se poată ajunge la un larg consens al interpretării". Epoca științifică parcurge la începutul ei o perioadă de tranziție, care începe cu Carnetele lui Leonardo Da Vinci în 1510. Leonardo face incursiuni pertinente în studiul emoției, datorită intuiției științifice care-l caracterizează. El afirmă: "Ingeniozitatea umană nu va putea niciodată să conceapă o invenție mai reușită, mai simplă și mai directă decât cea făcută de natură". Astfel, el deschide drumul lui Baruch Spinoza
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Dorothy Walsh, The Poetic Use of Language, în Journal o/ Philosophy, XXXV (1938), pp. 73-81. 10. J. Mukafovsky, Estetickă funkce, norma a hodnota jako socialne fzktu, Pra.ga, 1936. 11. Critica "contextualistă" a lui Pepper este cît se poate de pertinentă aici, deoarece consideră că principalul criteriu este cel al viabilității și deoarece pune accentul pe arta contemporană care rezistă cel mai bine la această probă: "...dacă arta unei perioade apuse găsește ulterior răsunet, aceasta se datorește adesea altor motive decît
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Cazacu, Studii de limbă literară, București, 1960, în care discută unele probleme teoretice, în general pe linia lui Vianu (Despre cercetarea limbii și stilul scriitorilor, Probleme de fonetică și studiul limbii române literare din secolul al XIX-lea), împreună cu analize pertinente ale artei lui Miron Costin, Mihail Sadoveanu și Zaharia Stancu; Ion Coteanu, Româna literară ?i problemele ei, București, 1961 ; L. Galdi, Stilul poetic al lui M. Eminescu, București, 1964, o lucrare de mare erudiție aplicată mai ales versificației, cu prea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
semantic și formal. Unele substantive prezintă neconcordanțe între trăsăturile formale și cele referențiale, semantice. Neconcordanțe de număr prezintă substantivele colective, care la singular desemnează un ansamblu de entități, deci pot avea două lecturi: lectura +singular, de grup, în care este pertinent ansamblul, și lectura +plural, în care sunt pertinente entitățile care compun ansamblu. Neconcordanțe de gen prezintă o serie de substantive animate care au un anumit gen formal și referenți de alt gen natural: ordonanță (gen formal feminin, gen natural masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsăturile formale și cele referențiale, semantice. Neconcordanțe de număr prezintă substantivele colective, care la singular desemnează un ansamblu de entități, deci pot avea două lecturi: lectura +singular, de grup, în care este pertinent ansamblul, și lectura +plural, în care sunt pertinente entitățile care compun ansamblu. Neconcordanțe de gen prezintă o serie de substantive animate care au un anumit gen formal și referenți de alt gen natural: ordonanță (gen formal feminin, gen natural masculin), vedetă (gen formal feminin, referenți de ambele genuri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
second-hand. Contrastul dintre aceste două perechi de exemple se explică prin diferența de individualizare a membrilor setului. În primele exemple, membrii sunt puternic individualizați. În a doua pereche de exemple, membrii setului sunt puțin individualizați, din context reiese că este pertinent ansamblul. Așadar, sintagmele nominale de tipul un milion de studenți pot avea o lectură de grup (impunând acordul la singular) sau de pluralitate, de set (impunând acordul la plural). Adjectivul se poate acorda și el cu numeralul, în contextele în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sală este colectiv prin metonimie, însemnând "oamenii din sală") În engleza britanică, este posibil acordul la plural și cu substantivele puternic referențiale; verbul-predicat se acordă la plural în contextele cu lectură distributivă și la singular în contextele în care este pertinentă lectura de tip grup, colectivă. Prin urmare, ambele tipuri de acord sunt posibile, după cum vorbitorul are în vedere ansamblul sau membrii ansamblului: (41) a. The Government have decided that judicial salaries will increase by 1.5 per cent. (http://services
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aflat pe prima poziție într-o sintagmă pseudopartitivă, substantivul colectiv trebuie să fie însoțit de articolul indefinit. Substantivul colectiv are un grad de referențialitate mai ridicat când contextul impune se obține o lectură de grup a sintagmei colective (este mai pertinent în context ansamblul, nu membrii componenți), iar acordul se face la singular. Când colectivul are un grad de referențialitate mai scăzut, presupunând o lectură distributivă (sunt mai pertinenți în context membrii), acordul se face la plural. Cele două lecturi se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]