2,776 matches
-
și remarcile privind activitatea societății culturale, sportive și muzicale a personalului Atelierelor C.F.R. Iași din perioada dictaturii carliste, ce ne arată că regimurile totalitare, de stânga sau de dreapta, au în fapt aceleași metode de a „folosi” omul în atingerea perverselor lor obiective. În perioada comunistă, Atelierele de Reparații Material Rulant din Iași trec prin toate fazele gândirii economice a regimului: includerea lor în unități industriale gigant, care să asigure un flux industrial complet, investițiile factorilor de decizie în industria grea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cristal. Ruinele de la 1900. În New Orleans există oameni care nu au ieșit niciodată din oraș. Accentul din New Orleans este exact la fel ca accentul din Brooklyn. Cartierul Francez e mereu ticsit. Turiști, soldați, marinari din flota comercială, cartofori, perverși, vagabonzi și fugari din toate statele Uniunii. Oamenii umblă de colo colo, fără legătură unii cu alții, fără nici un țel, cei mai mulți cu un aer vag mohorît și ostil. Ăsta e un loc În care poți să te simți bine. Chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ale Securității... În noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963 Ionică a fost chemat de cineva: „Scoală, și vino, Ioane, moare Vasile, tatăl tău !” „Ionică, eu mor ! Mor! M-au omorât ! Nu le dau nimic! Ai grijă că sunt mai perverși decât crezi tu !” Se referea la Securitate și perversitatea acesteia. S-a stins imaculat, ca o lacrimă ori ca un prunc, spune Florentin Popescu în „Viața lui V. Voiculescu”, Editura Vestala, București, 2008. Și a dat spiritul și sufletul în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Face afirmații fantasmagorice despre anumite cercuri pe care nu le identifica, care ar vrea să limiteze Europa la granița de vest a României. Dar, la 13 iulie 1990, adică după câteva zile de la neproductivul și hazliul interviu, Adrian Nastase schimba pervers tonul, și declara trimisului special al ziarului american "THE NEW YORK TIMES", Steven Greenhouse, ca "România este gata să se integreze în Comunitatea Europeană, chiar și săptămâna viitoare, dacă aceasta ar fi posibil". Ceea ce înseamnă nu numai o întoarcere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
bunăoară, în Când marea, unde "oglinda neagră poate fi (...) o capcană fatală". Imaginarul "se umple" de "simboluri mortuare" precum ""noaptea cernită" a mării". Tot în sfera imaginarului de acest tip se vorbește despre "nemortul și oglinda neagră", unde apare "fascinația perversă a oglinzii absorbante". Pentru această categorie a imaginarului poetic eminescian este luată în discuție poema Feciorul de împărat fără stea (după titrarea lui D. Murărașu). Cei fără stea, spune Călin Teutișan, "sunt iubiți totuși de un înger sumbru îngerul Morții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
croiască drum mai ușor prin labirintul reglementării birocratice (Myrdal 1968). Această linie a argumentației, fără îndoială atractivă pentru oamenii de afaceri occidentali abordați de un posibil broker, pare inocentă în perspectiva aproape inevitabilă a unui mediu prietenos față de corupție, stimulând pervers creșterea birocratismului pentru a extinde sfera de acțiune a mitei. De exemplu, în multe țări inclusiv în India (Das 2001), China (Cheung 1996; Smart 1999), Mexic (Vásquez-Léon 1999) și Filipine (Hutchcroft 1998; McCoy 1999; Kang 2002), reglementări opresive și inaplicabile
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
trimisă Consorțiului European pentru Cercetare Politică, Warwick, martie. della Porta, D. și Pizzorno, A. (1996), ,,The Business Politicians: Reflections from a Study of Political Corruption", Journal of Law and Society, 23: 73-94. della Porta, D. și Vannucci, A. (1997), ,,The 'Perverse Effects' of Political Corruption", în Heywood op. cit. della Porta, D. și Vannucci, A. (1999), Corrupt Exchanges: Actors, Resources and Mechanisms of Political Corruption, Aldine de Gruyter, New York. Departamentul de Eficiență (1988), Improving Management in Government: The Next Steps, Her Majesty
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
la un câte un mare eveniment, „de-ți vine să-ți bați copiii”. Da, oamenii sunt tentați să uite și asta e o mare nedreptate față de istorie, față de strămoșii și înaintașii noștri. Și la asta se mai adaugă și metodele perverse de spălare a creierului, prin care se urmărește (și adesea se reușește) falsificarea memoriei noastre. Tot aici intră și acționează cu multă eficiență falsificarea informațiilor, cumpărarea conștiinței unor intelectuali de valoare care vor fi capabili de introducerea unor mari erori
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pedeapsa prin depășirea normei, duceau câte patru maldări deodată, folosind doi pari în care înfigeau la fiecare capăt câte un maldăr de stuf și pe care îi cărau ținând de mijlocul parilor. Stabilirea normelor de lucru se făcea în mod pervers. Normatorii veneau mai deveme și se ascundeau în copaci, de unde fără a fi văzuți, observau și cronometrau munca disperată a oamenilor. Am discutat cu un deținut care lucra ca un fel de șef de echipă, om cu o figură distinsă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
clară că pierderile erau într-un domeniu de 1% 2%, total neglijabile în contextul construcției respective. Din păcate, ședința era închisă, nu mai aveam cui spune replica mea, am încasat lovitura sub centură fără drept de apel. Încă o metodă perversă de alterare a adevărului este dezinformarea, derutarea intenționată a masei de cetățeni, prin introducerea în sistemul de informații a unor neadevăruri, a unor falsificări ascunse. Această mârșăvie subtilă, științific organizată, prevede ca într-un material scris, verbal sau altfel prezentat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
se manifestă în lumea noastră imediat apropiată (pâine și jocuri pentru popor - panem et circenses). Dar cea mai abjectă formă de ascundere a adevărului, de abatere a atenției masei de oameni de la un adevăr incomod pentru „unii”, este atacul avocățesc pervers al unor răuvoitori, de obicei plătiți pentru asta. Dacă cineva afirmă, de pildă, că în preajma anilor 1952 au fost distruse prin împușcare sate întregi de opozanți la politica comunistă de colectivizare forțată (vezi Ana Blandiana), aceștia aplică lovitura perversă: „Pe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
avocățesc pervers al unor răuvoitori, de obicei plătiți pentru asta. Dacă cineva afirmă, de pildă, că în preajma anilor 1952 au fost distruse prin împușcare sate întregi de opozanți la politica comunistă de colectivizare forțată (vezi Ana Blandiana), aceștia aplică lovitura perversă: „Pe ce bază afirmi asta? Ai fost tu acolo? Ai văzut tu cu ochii tăi? Ai numărat tu personal victimele?” Tot așa dacă se vorbește despre miile de victime din închisorile politice comuniste, despre reeducarea de la Pitești, despre schingiuirile timp
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
femeia complet dezbrăcată. În etapa actuală, femeia nu mai are secrete, nu mai stârnește imaginația și nici chiar admirația, deoarece ea se expune în public cu întreaga anatomie intimă la vedere, ba mai folosește un gen de îmbrăcăminte sumară și perversă care îi accentuează goliciunea. Urmarea firească este că interesul bărbaților sub aspect sentimental scade, crește doar dorința consumului sexual, care depășește deja chiar și noțiunea de dragoste și care nu are absolut nimic comun cu ceea ce se numește iubire. Ideea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
din Tradiție, sunt folosite cu savoare și cu multă abilitate, de „băieții inteligenți”, care reușesc la toate nivelele și în toate domeniile, să transforme slăbiciunile acestora, în importante surse de profituri și avantaje personale materiale (și nu numai). Acest fenomen pervers se manifestă în societatea românească de sus și până jos, de la fruntea națiunii până la talpa țării, la omul de jos, adică, spus românește, „de la vlădică până la opincă”. Am participat ca specialist la elaborări de standarde naționale (STAS-uri, similare cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
facă pantofii cu icre negre. De ce să te comporți ca o jigodie când poți să fii bun. Uite că a fi bun a devenit o formă de revoltă. De fapt, și să fii bun e tot o formă extremă și perversă de ticăloșie. Pentru Pif, de exemplu, orice ai face, orice mic efort, e condamnabil. Asta ar însemna că vrei să parvii. Ești un ipocrit. Trebuie să vegetezi în continuare. Chiar și să vrei să-l ajuți e un gest dubios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
păcătos, că am păcălit până azi vreo sută. Mai ales că nici unul nu a făcut scandal, când a descoperit că e o cacealma. Mi-e rușine însă că la ăia care au plecat cu trenul m-am dus ca un pervers la gară, să-i văd ce importanță își dau. Îmi pare rău că m-am bucurat de prostia omenească. Îmi vine să intru în pământ de rușine că e atâta fudulie și vanitate pe lume.“ „Știu și eu ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Montoya, care nu avea nici un chef să aștepte atîta. În noaptea aceea a avut loc o mică petrecere jovială, care s-a terminat cu o bătaie serioasă cu señor Lezama Beltrán, un suflet imatur, introvertit, care probabil că era și pervers. Bietul om era beat și iritat fiindcă nu fusese invitat la petrecere, așa că a Început să profereze insulte și să facă scandal, pînă s-a găsit cineva să-i tragă un pumn În față și o mamă de bătaie. Episodul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ascult, o, cimitire, Prețul ultimei clipiri, Tăinuită în cântarea Veșnicelor amintiri. Vin să-ți mai citesc psaltirea, De pe crucile-ți din sân, Ca un vers în apatie-mi De pe ele să îngân; Căci nu poate lumea toată, Cu interesul ei pervers, Sub mantaua gloriolei Să-mi atingă nici un vers. Numai ție, cimitire, Ce te-mpaci cu dorul meu, Numai ție-ți spun amarul, Ție-ți voi cânta mereu. (din Antologie de poezie, supliment la Mesagerul Sf. Anton, 2011. 22. PR. EUGEN
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fără rea-voință, pricinuise declanșarea deznodământului, îl numesc „cel Mare“ (Ion Omescu). Iar eu făceam, după obiceiul meu, bonne mine à mauvais jeu și continuam să-l frecventez pe fostul meu prieten și pe toți amicii lui din necesitatea bolnăvicioasă și perversă de a le fi în preajmă. Când intru în casa ta, fără voie, mă simt stingher... Căci a murit greierele din ogeac! Trebuie să ne fie puțină milă de dânsul și să înțelegem, dar mai cu seamă să nu răstălmăcim
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acasă. Opțiunea îi aparținea. La poartă la ieșirea din spital cerberul instituției, despre care știa toată lumea că este turnător al securității, a bruscat-o pe mama adresându-i-se într-un limbaj suburban, caracteristic celor vânduți regimului comunist, lingușitorilor și perverșilor. Oprește! Ce-ai acolo? Ce-ai furat? Ia te uită, hoața! Poftim! Mâncare și pâine. Ai furat, nenorocita dracului! Ai furat de la cantină, hoață ticăloasă ce ești! Hai la tovarășul director! Și o îmbrâncea și o împingea cu brutalitate ținând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
păcate în toată lumea: dreptul celui tare asupra celui slab; dreptul celui mare asupra celui mic; dreptul celui care dispune de forță împotriva celui neajutorat. "Homo homini lupus est." (Omul este lup pentru semenii săi.) (Plautus) Da, omul este o fiară perversă și periculoasă! Bunătate, milă, dragoste, cinste, milostenie, prietenie etc., foarte rar vom întâlni la semenii noștri asemenea trăsături pozitive. Pe acest fond de testare umanitar-psihologică a infractorului, domnul primar informat de tânărul milițian de cele întâmplate intrând ca o furtună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dezbatere publică, exact ca la fierăria lui Iocan, un fel de ședință la care participau toți, însă rezoneurul era Moromete, cel care dispunea de surse de informație suplimentare și se descurca cel mai bine în hățișurile întortocheate și alunecoase ale perversei filozofii politice. Lucrurile se petreceau aidoma și în cazul nostru. Da' ce-ați făcut, mă? De ce v-au adus aici? La aceste întrebări, Mircea a răspuns negativ: Nu știu. În grupul țăranilor se simțea o nedumerire tot mai pronunțată. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dintre stâlpii porții, având în brațe o pisică și mângâind-o liniștitor cu palma peste blănița zbârlită. Ce se va întâmpla? Ce va urma? De ce era pisica nervoasă, zbârlită și neliniștită? Ce intenții nemărturisite avea această femeie? Nu cumva mângâierile perverse pe blana felinei înnebunite de frică mascau intențiile subversive și criminale nutrite de strănepoata Evei? Cazurile când o gospodină ajungea în situația excepțională de sacrificare a propriei pisici erau extrem de rare și se producea ca urmare a două situații deosebit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
adesea obediența. Prezența femeilor în poziții „de răspundere“, precum și cea a cetățenilor aparținând unor minorități naționale erau impuse pe cale ierarhică și nu influențau în mod real societatea. E vorba de o politică voluntaristă și demagogică, bogată mai degrabă în efecte perverse decât cu vreun rol anume în democratizarea societății. Lipsurile și greutățile din epocă le-au afectat poate mai puternic pe femei. Penuria de alimente, lipsa celor mai banale articole de igienă sau cosmetică și a celor mai comune articole vestimentare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ațâțe pe oameni unii împotriva altora... Privirea compătimitoare pentru netoata care se lasă călcată în picioare de bărbatul asupritor de secole al femeii - echivalentul bogatului asupritor al săracului -, al cărui scop în viață este de a găsi calea cea mai perversă și eficiență pentru a o menține într-o apatie supusă și tâmpă de procreatoare bleagă... Povestindu-le eu mai multe, au ajuns la concluzia că e normal să nu fiu feministă, având în vedere toate cuceririle de mentalitate ale comunismului
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]