4,896 matches
-
Versenkungsopfer", /? Aw/wî., = 3 M. Eliade, Trăite d'histoire des religions (ediție nouă, 1968), p. 174. '; / \par De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis Tot în stratul mezoiitic de la Stellmoor, A. Rust a descoperit un stâlp din lemn de pin cu un craniu de ren în vârf. După J. Maringer, acest stâlp cultual indică probabil prânzuri rituale: era consumată carnea renilor, iar capetele lor erau oferite unei ființe divine. Nu departe de Ahrensburg-Hopfenbach, într-o stațiune mezolitică datată ~ 10000, A
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Aluziile la "trezirea" sa în leagănul de plante (ibid., pp. 82 sq.) indică aceeași temă mitică. Aceste epifanii și ocultări periodice îl situează pe Dionysos printre zeii vegetației 5, într-adevăr, el manifestă o anume solidaritate cu viața plantelor; iedera, pinul au devenit aproape atributele sale, și sărbătorile cele mai populare se înscriu în calendarul agricol. Dar Dionysos este în legătură cu totalitatea vieții, cum o arată raporturile sale cu apa și semințele, sângele sau sperma, și excesele de vitalitate ilustrate de epifaniile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
12. Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de armamente nucleare, care au ratificat CTBT, depunând instrumentele necesare la ONU la 6 aprilie 1998. În anul 1997, Președintele Clinton a propus Senatului spre aprobare CTBT. Tratatul preconizează crearea unui sistem internațional de monitorizare a experiențelor nucleare, datele obținute pin intermediul acestui sistem urmând a fi puse la dispoziția tuturor statelor părți. Dintre cele 44 de state care au capacități nucleare și a căror ratificare este necesară, doar 31 l-au ratificat. China, Statele Unite, Iranul, Israelul au semnat documentul fără
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din care fac parte. Comparația trebuie În mod obiectiv realizată, atît la nivel național cît și internațional, pentru a putea scoate În evidență acele trăsături ale bunurilor ce definesc și le separă de alte elemente din aceeași categorie. De pildă, pin utilizarea acestei metode, noi am făcut și facem pe bună dreptate reclamă cu Delta Dunării, cu mănăstirile pictate În frescă din Nordul Moldovei etc. deoarece sunt obiective pentru care nu avem concurență În lume. Dacă ar fi să luăm de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Pădurea de Castani - Polovraci (Gorj); Porțile de Fier ale Transilvaniei din Zeicani - Sarmisegetuza, Arborele Lalea - Petroșani (Hunedoara); Platoul calcaros cu numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul Peșterii” - Balta, Cheile Topolniței cu tufărișul de tip mediteranian - Cireșul, Pădurea Borovăț (pin negru și fag - 56,8 ha) - Godeanu, Izbucul Isvernei și Polja Nadanovei (fenomen carstic - izbuc) - Isverna, Podul Natural de la Ponoarele (61 m lungime și 12 m lățime) și carstul (Peștera) de la Ponoarele - Ponoarele (Mehedinți); Cataractele Lotrului - Voineasa (VÎlcea), etc. - Un
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rezervație speologică „Peștera Iepuran”; - tufișuri de tip mediteranean; - vatră folclorică și etnografică; - elemente de port popular (zonă de interferență); - festival folcloric: sărbătorirea peșterii de la Topolnița. GODEANU. - m. arh. populară: case, poartă sub formă rotundă din piatră; - rezervație forestieră: pădurea Borovăț (pin negru, fag); - elemente ale portului popular tradițional. ILAVIȚA. - rezervația paleontologică Bahna (calcare); - prelucrarea artistică a pietrei cu elemente arhaice, crucile din cimitir acoperite; - elemenete de port popular (zone de interferență). ILAVĂȚ. SAPATURI ARHEOLOGICE - asezare fortificata din cea dea doua epoca
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Pioșenia mamei a fost transmisă și fiului, sau mai bine zis operelor sale, pentru că acestea sunt impregnate de religiozitate, în special romanul Șapte frați. Mai este amintit că familia scriitorului era singura din sat care avea o Biblie. Pădurile de pin și de mesteacăn, mlaștinile, câmpurile pe care acesta le cutreiera singur sau în timp ce ducea vitele la păscut, au lăsat urme adânci în conștiința sa artistică. La vârsta de doisprezece ani este trimis la Helsinki pentru a învăța limba suedeză, acest
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
dă noutate unei clădiri și o încadrează într-o anumită epocă este modalitatea de raportare la plafon pe care arhitectul finlandez a încercat să-l abordeze dintr-un unghi nou. În cazul de față, plafonul este alcătuit din baghete de pin roșcat ce pleacă dintr-o parte de la nivelul solului, ridicându-se apoi în boltă. Explicația care a stat la baza acestei proiecții a fost aceea de a reda o acustică mai bună sălii. Același lucru încearcă să-l facă și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
inevitabilă"50. Un foarte sugestiv comentariu are Martha Bibescu după o călătorie în provincia-frontieră Brandenburg, de unde "s-a ivit rasa lui, reprezentativă pentru o națiune întreagă. Mă gândesc la tristețea care m-a cuprins subit la vederea acestor păduri de pini care, ieri dimineață, pentru prima oară, s-au desfășurat în fața mea, când am privit de la fereastra vagonului meu, când zorile se ridicau deasupra Germaniei. Ploua și trunchiurile copacilor defilau ca niște soldați, țepeni, și eu, dornică să știu dacă inima
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Palat de Marmură, am văzut-o pe prințesa imperială, apoi copiii, caii, câinii, florile lor. Pe urmă am plecat cu toții, în mașină, la Sans-Souci. Priveliștea e frumoasă în Germania, în iunie, în mijlocul pădurilor și al apelor, al trestiilor și al pinilor, acolo unde influența geniului francez a căzut ca sămânța unei flori. Prințul imperial se amuza evocându-și străbunul mai malițios decât Voltaire 30 care, în cinstea filosofului, a mobilat, ornamentat, rânduit această cameră unde se văd păuni și maimuțe sculptați
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
treci prin Berlin în drum spre sau de la Seine-Babel. Te rog să faci acest lucru. Vreau o scrisoare de la tine, cât mai curând. Sărut mâinile... 14 iunie 1909 Sosesc la hotelul Bristol într-o dimineață cenușie, traversând o pădure de pini. Imediat după aceea mă duc să vizitez muzeele, însoțită de un doctor cu un aer solemn care mi-a fost recomandat de Emmanuel B. Toată după-amiaza plouă cu găleata. Mă simt înstrăinată. Am să le scriu prietenilor de la Paris, cărora
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
rond unde se răsfață un coș împletit, imens, cu rododendroni înfloriți. Prințul mi-l arată când trecem. Este admirabil. Îmi spune: Aici este piața unde au avut loc de curând cursele de Grand Prix. Îmi arată, la dreapta, pădurile de pini ce se întind pe o câmpie nisipoasă. Am să te conduc acum la Wilhelmsturm, îmi spune el, pentru că de acolo e o vedere admirabilă care cuprinde toată câmpia ce înconjoară Berlinul și lacurile sale. Turnul, construit din cărămidă roșie, se
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
nespus de înaltă. În spatele meu aud înălțându-se zornăitul pintenilor de argint. Sunt cam obosită, mi se învârte puțin capul, reușesc să-mi sprijin coatele de balustradă, se sprijină și el în coate alături de mine, privim împreună peisajul. Lacuri, păduri, pini negri, o întindere plană, nesfârșită, alcătuită din nisip și ape întinse. Respirăm un aer foarte pur și atât de tare, încât aproape că poate fi comparat cu aerul de mare. Severitatea acestui peisaj, austeritatea sa, neschimbate chiar sub soarele de
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de ansamblu, o armată. Privesc acest pământ, etalat în fața noastră, moștenirea sa. Provincia-frontieră Brandenburg. De aici s-a ivit rasa lui, reprezentativă pentru o națiune întreagă. Mă gândesc la tristețea care m-a cuprins subit la vederea acestor păduri de pini care, ieri dimineața, pentru prima oară, s-au desfășurat în fața mea, când am privit de la fereastra vagonului meu, când zorile se ridicau deasupra Germaniei. Ploua și trunchiurile copacilor defilau ca niște soldați, țepeni, și eu, dornică să știu dacă inima
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de suferit doar această prietenie atentă, dificilă, care se teme că se va lovi chiar din seara asta de o barieră, acolo unde ne așteptăm la o bucurie. De data asta ne despărțim, după o barieră, într-o pădure de pini unde mașina se oprește. Coborâm, iată-i și pe ceilalți, facem schimb. Colonelul von Oppen se urcă în mașina prințului. Eu trec în cea a soțului meu și prințul mă ajută să mă așez. La barieră, la Berlin, Georges și
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cel puțin de ce. Dar aici??? Cred că onorează mașina Curții, pentru că o recunosc după culoarea roșie și livreaua imperială a șoferului. Drumul de la Berlin la Potsdam este fermecător, cartiere mărginașe bogate, vile cu grădini înflorite, mulți rododendroni, apoi păduri de pini și soarele acestei frumoase zile filtrează raze tangibile și un nu știu ce anume ireal. Probabil sentimentul ciudat că am făcut acest drum de mii de ori, în imaginația și în sufletul meu. M-am dus la Potsdam împreună cu Frederic al II
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
posterioară care pentru descrierea anatomică prezintă o boltă și o bază. Neurocraniul este format din 4 oase nepereche: frontal, etmoid, sferoid, occipital și din 2 perechi: oasele temporale și parietale. Oasele care intră în alcătuirea bolții sunt unite între ele pin intermediul suturilor: - sagitală între cele 2 oase parietale - coronară între frontal și parietal - lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
sportiv, de ostaș, mersul omului trist, vesel, mersul omului urmărit sau al hoțului, etc.După o perioadă pregătitoare se poate trece la improvizații simple: diverse activități fizice, intelectuale, din diverse medii: uman, al faunei și florei, care se pot lega pin gesturi sau mișcări imitative sau afective. Astfel, câteva exemple: gestica imitativă - croitorul care pune ața În ac și coase, se Încurcă ața, etc.; alergătorul de maraton neantrenat, etc. sau gestica afectivă: dragoste neîmpărtășită - idile dintre o pisică și un motan
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
de sufletul ei funciarmente românesc. A publicat versuri și proză, în ambele fiind profund emoționantă și lirică. Les Chants d'Aurore au plăcut de la început prin armonia, prospețimea, sinceritatea versurilor pure și colorate ca apa șuvoaielor sub umbra mișcătoare a pinilor din Carpați. Academia Franceză a încununat acest volum. L'Arme sereine a confirmat această aprobare și a permis afirmația că în patria lui Ronsard se născuse un nou suflet de mare poet. Academia Franceză și-a dublat răsplata când a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
impregnate de o melancolie emoționantă și scăldate într-o atmosferă de bunătate și admirație. Acest tablou de iarnă (În Carpați) are vigoare: În marile păduri ale Carpaților, furtuna de zăpadă face ravagii. Se aud urlete din trecătorile strâmte, suspine în pini, pârâituri și detunături pe Prahova, ale cărei ghețuri, purtate cu toată viteza, se vor izbi de cele ale Doftanei. Apele urcă și se revarsă din patul lor de piatră, ca un șuvoi puternic. Cu un zgomot de tunet, ele se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
său Mérimée, trebuie să fi zâmbit cu indulgență: „Mă tem să nu vă fi scris deja istoria Paulinei. Dacă nu dumneavoastră, atunci sigur lui Jacquemont. Risc un duplicat“. Lucru de care Ențiclopedia este, sper, salvată. Scorțișoară, zahăr, migdale, semințe de pin etc. Ana-Maria Onisei Trecând peste fetișul meu pentru scorțișoară (acesta fiind, de altfel, și titlul primului capitol al cărții), Bastarda Istanbulului (Editura Polirom, 2007, traducere din limba engleză și note de Ada Tănasă) chiar răspândește aroma mirodeniilor multicolore din bazarul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
adeseori dată pe credit, și cununia o profanație“. Odinioară, voinicul alerga la cimpoieș, care se ducea să spună fetei, „în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare și pere pentru dânsa“. Azi, la 1840 adică, avem „declarațiile civilizate de pin capitaliile românești, unde tânărul întreabă întâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata“. În loc de a-i face curte fetei, scrie Kogălniceanu, flăcăul face azi curte „lăzei cu galbeni“, după care face o „declarație, ce pute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
și repetitive și reprezintă lucrări de la mijlocul anilor ’90 pe care Perjovschi le expune după o lungă perioadă de gestație în atelierul său. Executate între 1994 și 1997, ele fac parte din seria sa Anthroprogramming. Expoziția, intitulată You Remember My Pin?, va fi deschisă între 19 ianuarie și 22 februarie. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Exces ecumenic Lucian Dan Teodorovici Am scris la vremea potrivită, în cadrul acestei rubrici, despre celebrele caricaturi suedeze înfățișându-l pe Profetul Mahomed - mi s-a părut atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
că "textul politic "poate îmbrăca forme multiple. Dincolo de cultura particulară, mesajul politic ar putea fi vehiculat, conform modalităților mai mult ori mai puțin organizate, prin toate tipurile de suporturi: cîntece, sloganuri, banderole, graffiti, tags, gadgets, benzi desenate, desene animate și pin's. Forța umorului popular al istoriilor și glumelor este, adesea, un puternic vector al stereotipurilor sociale, rasiale și naționale, dar și un instrument deloc de neglijat pentru a ironiza regimurile politice. Astfel, comunicarea politică trece prin riturile cărora etnologii le-
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]