2,986 matches
-
toți luați la întrebări, sergentul a mâncat o bătaie cruntă, la fel Păunescu, bătut măr, dar nu-i lucru curat, nu s-a putut afla nimic. Acum e Fane la interogatoriu. Pe fața lui Costache nu se citea nimic, însă plutonierul se grăbi să dispară din birou. Pe la ora unu i-l aduseră pe Nicu, tropăind, încadrat de doi soldați. Băiatul își rotea ochii în toate direcțiile, a fugă, iar când văzu că nu există scăpare, îl privi pe conu Costache
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Oare ce s-ar fi întâmplat cu viața ei, dacă l-ar fi ales pe el? N-ar fi fost mai fericită? Și ce s-ar fi întâmplat cu viața lui dacă Iulia... — A venit popa de la biserica Icoanei, anunță plutonierul de la ușă. Se sculă să-l primească. În ajun, când, dacă e s-o spunem pe-a dreaptă, puțină lume s-a ostenit prin viscol, la biserică, Epiharia, care-i cunoaștea după nume sau măcar după chip pe toți enoriașii, s-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-i Îngreunează și mai mult Înțelegerea cererii tale; ai venit să Înșiri scuze sau să afli ceva de la el? Spune până la urmă: Mda! și tu te oprești din pălăvrăgeală și aștepți. Eram În război, zice, eu am avut gradul de plutonier T.R., rezervist, concentrat din 39 și până În 45. Sfârșitul războiului m-a prins la Nemec Hrad, la vreo 40 de kilometri de Praga. Puțin Îți pasă ție de distanța dintre Praga și Nemec Hrad (sau cum s-o fi scriind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lui cavalerească. În imaginația ta, probabil și În funcție de tot ce-ai apucat să citești despre război, al doilea război mondial nu ți s-a părut deloc o confruntare dominată de cavalerism. De unde atunci această revoltă neobișnuit de naivă a fostului plutonier T.R. Popescu, Învățător Într-o comună din regat, În fața unei mici nedreptăți pierdute În uriașa nedreptate a conflagrației? „Păi, În Ungaria, spre exemplu, eu mergeam Înainte și luam legătura pentru cartiruire cu oficialitățile locale. Mă Întreba ce ne trebuie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
am luat țărâna.” 8 oct.1927 Ștefan Anastasescu-student București, str. Șerban Vodă 43 ȚĂRÂNA de la PODUL ÎNALT (scrisoare) „Am luat această țărână de lângă comuna Căutălănești (Podul Înalt), jud. Vaslui, locul unde a fost bătălia lui Ștefan cel Mare cu turcii.” Plutonier Rotaru, Reg. 26 , Infanterie Ce scria istoria: „Ștefan avea o armată mare, cum n-a mai strâns sub steag românesc, până la Regele Carol, 40.000 de moldoveni, mai toți țărani. Armata turcească de 120.000. Locul luptelor a fost județul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
evenimentelor, însă bunicul l-a descurajat: "Și dacă nu-i decât un zvon?" Din nenorocire, însă, nu era doar un zvon. A doua zi, au venit în Lisa furgoane de la Făgăraș, căile de acces spre munte au fost barate, un plutonier mustăcios s-a așezat pe scaunul primarului cu registrele în față și toți bărbații mobilizabili au fost obligați să plece pe front. De prin Europa, pe unde a ajuns frontul, tata trimitea părinților și surorilor vești optimiste, cum cerea cenzura
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
teamă să nu fiu Înghesuit În lift și mi-a strigat: „Tichie Face parte din ținuta obligatorie a oricui Își petrece viața studiind și scriind. Conferă o Înfățișare maiestuoasă celui care o poartă”. Apoi a răcnit: „Lebădă CÎntă Înainte de moarte”. Plutonierul de jandarmi m-a capturat Împreună cu fiică-sa În liftul pe care-l Îl foloseam acum de teamă să nu fiu prins pe scări și a zîmbit enigmatic: „Cazaci Se hrănesc cu lumînări de seu”. Iată ce scria pe alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-l orbește Coșcodar, În trecerea lui ca un fum, ca un puf de păpădie, ca o rază laser. Sau e invers? A orbit Coșcodar? Rămînem În ceață ca femeia, ca Ilie Neacșu, ce semnează-un editorial cam mistic pentru un plutonier. „A pogorît Dumnezeu pe pămînt valah.” Motivul pentru care-a coborît brusc Dumnezeu pe pămînt valah este legea SRI-ului. Iar În Biblie se va mai adăuga un capitol, Viața și activitatea lui Iisus. Se Înțelege așadar că Măgureanu, Ilie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
minimul necesar în mașini - care le aveau -, în căruțe, sau în baloturi voluminoase la care n-ar fi renunțat pentru nimic în lume, fiindcă oricum, mai mult de acele bunuri nu mai aveau ce pierde. Fu avansat de la gradul de plutonier T. R. la cel de sublocotenent de rezervă. În primăvara lui 1940 ajunse la Vaslui, la Școala de tunuri antitanc, iar în scurt timp i se încredință comanda Companiei a 9-a, Divizionara Antitanc, formată din patru tunuri de 55
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
trecu prin minte, ca un fulger, întrebarea: “Dacă soldatul este din grupa mea?“ Se întoarse, ordonă ieșirea din apă, pentru prezență. Cu toată îngrijorarea care-l frământa, nu putu să nu remarce că abia atunci, când deja se terminase baia, plutonierul companiei aducea săpunul... După echipare, constată cu groază că rămăsese o grămăjoară de haine fără stăpân. Inima-i bătea nebunește, și din cauza necazului care-l pândea după înec, dar mai ales de mila și reala compasiune pentru băiatul de vreo
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de atac. Primi, cu o inexplicabilă neîncredere în curier, ordinul transmis de mareșalul Antonescu: “Români, vă ordon, treceți Prutul!“. În seara zilei de 21 iunie 1941, după discuții cu camarazii din alte unități, transmise ordinul încheietorului său de pluton, un plutonier T.R., și el neîncrezător în veridicitatea ordinului. Până atunci circulaseră zvonuri despre o eventuală recucerire a Basarabiei, însă zvonurile tot zvonuri erau. Soldații, rupți de lângă ai lor, interpretau diferit situația. Cei tineri ziceau: “Dacă tot am fost aduși în armată
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cu columbar. Cu timpul ei, într-o curgere de miere. Fără telefon și fără televizor. Oh, sentimentul de pierzanie cînd mi se defectează televizorul și sentimentul de inutilitate, cînd mă las vînată de telecomandă! Se-ntîmplă în România: știriste contaminate de plutonierul Garcea (le aude o țară futuind cu gurițele-cireașă, cînd uită microfonul deschis); reporteri care procedează ca-n bancurile cu milițieni: îl trag pe accidentat din strada Edgar Quinet în Calea Victoriei, că nu știu cum se scrie (pentru procesul-verbal) primul nume de stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
odăița de la mijloc era cancelaria, în cea dinspre uliță locuia șeful postului cu nevasta, iar în cea din fund, mai mărișoară, oamenii. ― Ei, domnule șef, acu să te vedem pe unde scoatem cămașa! răbufni primarul cu fața strâmbată de îngrijorare. Plutonierul Silvestru Boiangiu ațipise puțin după-masă și numai adineaori se sculase și trecuse în cancelarie. Era încă buhăit și mahmur și primarul îl întrerupse tocmai dintr-un căscat binefăcător. Vru să-l repează că "ce se năpustește așa peste creștini", mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îl întrerupse tocmai dintr-un căscat binefăcător. Vru să-l repează că "ce se năpustește așa peste creștini", mai ales când auzi că-l ia și cu "domnule șef, titlu care i se părea că-l coboară, pe el, cogeamite plutonier vechi. Dar văzîndu-i mutra îngrozită, fu cuprins și el de spaimă, încît deodată îi sări lenevia și întrebă: ― Ce s-a întîmplat, omule? ― Poznă mare, nene, belea mare, glăsui Pravilă, parcă mai prăpădit el însuși din pricina efectului ce-l făcuse
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
De unde știi, să-mi aduci hoții, primare, că altfel pe tine te iau de guler!" Parcă niciodată nu-l nimerise atâta de proclet pe boierul Miron, încît a fost bucuros că l-a dat afară. ― Are dreptate și boierul, zise plutonierul când înțelese despre ce era vorba. Dacă are, are. Nu-ți spun eu mereu că aici toți sunt tîlhari? Acu vezi bine și dumneata... Silvestru Boiangiu, mustăcios și țanțoș, și voinic munte, glăsuind astfel, căuta să-și răcorească inima speriată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Miron Iuga s-a plâns comandantului companiei, venit în inspecție și poftit la masă la conac, că jandarmii sunt slabi și șeful cam molcuț și de aceea iar au început să se înmulțească răutățile țăranilor. Căpitanul, firește, a tăbărât asupra plutonierului, l-a făcut albie de porci și i-a pus în vedere că-l azvârle tocmai în fundul Dobrogei dacă va mai da motive de nemulțumire domnului Iuga care așa și pe dincolo... Și iată că din senin îi pică pacostea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pomenească satele astea de hoț de codru și pe lumea cealaltă! declară Boiangiu scrâșnind. Se sfătuiră îndelung. Era limpede că hoții trebuiau căutați numai în Amara, în Vaideei și în Lespezi. În fruntea bănuiților puseră pe pândarii arendașului Cosma Buruiană. Plutonierul trimise un jandarm să-i aducă numaidecât la post. Apoi luară pe rând pe toți cei mai deocheați din toate trei satele, oprindu-se la câte unii, înlăturînd pe alții, mai revenind asupra câtorva. Până la sfârșit, Silvestru Boiangiu își întocmi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
alții, mai revenind asupra câtorva. Până la sfârșit, Silvestru Boiangiu își întocmi o listă de vreo treizeci de oameni, pe care voia s-o mai rumege după ce va fi ascultat pe pândari... Jandarmul intră cu trei țărani în cancelarie. Drept introducere plutonierul cârpi fiecăruia câte două perechi de palme zdravene, iar pe urmă le zise supărat: ― Acu să-mi spuneți cine a furat porumbul arendașului? ― Spuneți, măi băieți, spuneți degrabă, să nu vă mai zdrobească oasele de pomană, adăugă primarul cu glas
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
părintesc și plângător. Trebuie să-mi găsiți pe hoți din fundul pământului, altminteri e foc mare, că voi trebuie să-i știți de n-oți fi cumva chiar voi... Iacob Mitruțoiu, cel mai bătrân și gârbovit puțin, cu urmele degetelor plutonierului pe obrajii gălbejiți, se jură că el n-a fost de serviciu în noaptea aceea și a dormit acasă cu copiii, precum pot mărturisi toți vecinii lui și tot satul. Ceilalți doi se scuzară că ei au avut poruncă de la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tu, pândar, plătit cu bani grei să păzești avutul stăpânului, când se fură un vagon de porumb numai la câțiva pași de tine?... Irimie Popa, mai chipeș și mai îndrăzneț, nu se putu opri să nu zică: ― Ce vagon, domnule plutonier, păcatele noastre? Că paguba să fi tot fost doi-trei saci, dacă a fost... Și nici boierul Cosma nu s-a putut plânge de mai mult, uite crucea, dom plutonier! Doi-trei saci poate, dar ce vagon? Plutonierul îl plesni cu dosul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îndrăzneț, nu se putu opri să nu zică: ― Ce vagon, domnule plutonier, păcatele noastre? Că paguba să fi tot fost doi-trei saci, dacă a fost... Și nici boierul Cosma nu s-a putut plânge de mai mult, uite crucea, dom plutonier! Doi-trei saci poate, dar ce vagon? Plutonierul îl plesni cu dosul palmei peste gură răcnind: ― Ești obraznic după ce furi?... În fața mea cutezi să... Obrăznicia țăranului îi vârâse un ac în inimă. Strigă un jandarm odihnit și-i ordonă să aplice
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
zică: ― Ce vagon, domnule plutonier, păcatele noastre? Că paguba să fi tot fost doi-trei saci, dacă a fost... Și nici boierul Cosma nu s-a putut plânge de mai mult, uite crucea, dom plutonier! Doi-trei saci poate, dar ce vagon? Plutonierul îl plesni cu dosul palmei peste gură răcnind: ― Ești obraznic după ce furi?... În fața mea cutezi să... Obrăznicia țăranului îi vârâse un ac în inimă. Strigă un jandarm odihnit și-i ordonă să aplice indivizilor o bătaie românească, să le fie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un fel se anchetează un vagon și alta e când sunt câțiva saci. Prin urmare primarul va merge la fața locului să constate cât și cum s-a furat. ― Dar să nu te culci pe o ureche, nea Ioniță! adăugă plutonierul. C-apoi și dumneata dai de dracu cu mine, așa să știi! 5 Titu Herdelea, ascultând jelaniile învățătorului, se simțea aproape rușinat și vinovat că se află pe aici ca musafir al asupritorilor norodului. Numai când Dragoș scăpa și câte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pomenești că boierul Miron se supără mai rău și-și descarcă toată mânia asupra lui. În același timp, Cosma Buruiană își zicea că are să-și aprindă paie-n cap cu declarația de renunțare și se hotărî să tacă mâlc deocamdată. Plutonierul Boiangiu, în urma unui vis pe care nevastă-sa i l-a tălmăcit în rău, era mai dârz ca aseară. Aștepta la primărie să sosească Pravilă cu rezultatul descinderii. Trimisese să-i aducă cincisprezece bănuiți din Vaideei și alți zece din
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cravata verde la gât, nepăsător față de tot ce se petrecea, cu gândurile la fata grecului cu care a avut norocul să vorbească ieri și care i-a zâmbit. ― Domnule Chiriță, rogu-te, ajută-mi mătăluță nițeluș la procesele-verbale! strigă deodată plutonierul, întorcînd spatele primarului. Eu dictez și mata doar să scrii, ca să mergem mai repede. ― Parcă n-am eu destule pe cap! protestă secretarul. Uite colea, câte mă așteaptă! adăugă arătând spre un teanc de hârțoage, cu gâtul însă, căci mâinile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]