8,144 matches
-
să te hrănești cu esența, ca să poți să îi înțelegi valoarea. • Prietenia rămâne oglindirea în „alter-ego...” • Există un scop în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te lepezi de tine însuți. • Eliberează-te de pasiuni, eliberează-te de pofte, eliberează-te de greșeli - acestea sunt trei precepte, zale și scut, pentru orice Spirit. Purtând această armură, ești puternic în contra răului - devii invulnerabil. • Viața se aseamănă cu o spirală. Nu știm în ce direcție este ținta ei, dar trebuie să
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Tristan Tzară) „(...) Trecu un fotograf. Cum îndrăznești, îmi spuse el, să galopezi pe domeniile rezervate sintaxei? Poezia, îi răspund, are cincizeci de etaje, e un zgârie-Dumnezeu. Era adevărat, căci fotograful nu mai era decât un parazit al companiei generale a poftelor.” (Anticapul, Tristan Tzară) Din astfel de timpuri se încheagă Tristan Tzară, ca un luptător neobosit, întru restabilirea liniștii în artă, în mod special și în lume, în general, începând cu anul 1916. În 1929, sătul de „nihilism și distrugere”, îmbrățișează
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
fie « Dor de primăvara românească » ? - Chiar dacă am 77 de ani, tot așa cum am spus în proza scurtă închinată primăverii, din care dau citatul de încheiere: “... cum să nu îmi fie dor de acea primăvară românească ce trezea în mine o poftă Dumnezeiasca de viață și de neastâmpăr și mă făcea să-mi ies din minți sau să cânt cu gura mare așa cum cântă Tudor Gheorghe “Au înnebunit salcâmii/ De atîta primavară/... Au înnebunit salcâmii/ Și tu vrei să fiu cuminte!” Mi-
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
aflat în suferință după moartea soției. Pe jumătate paralizat, cu numai vreo zece ani mai în vârstă ca mine, își petrecea tot timpul fie plângând, fie fumând și bând în exces cafele toată ziua. Și care, evident, îi taie și pofta de mâncare. - Lumânările pentru ce le mai ții aprinse? - Pentru soție, mă gândesc mereu la ea. - O mai ajută asta cu ceva? - Nu știu. Dumneata ce crezi? - Plânsul pentru cel mort trebuie să înceteze după șapte zile. Dacă vrei, roagă
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
pe-di-na-fa-ră, sau ...citind-o ...din a-gen-da-aia-a-ta? Eh, ...ce să-i fac? Eram în Biserică și ...l-am iertat! Pe moment... Pe mine nu m-au afectat niciodată ironiile de acest gen, ba chiar le gustam și le și comentam cu poftă și cu mult haz, minimalizându-le astfel efectul de „fină badjocură”, până ce amatorii renunțau, înțelegând, în final, că nu au pe cine să „oftice”. Fiind așadar singurul, Pastorul m-a și invitat repede. Și când am ajuns la microfon, l-
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
un fotoliu ce se încăpățîna să nu iasă pe ușă, îi povestise, pentru a cîta oară? cum o călărea el pe iapa lui Ignatio, aia cu crupa despicată ca un pepene zemos, ce te face să îți înghiți saliva de poftă. Gard în gard, zicea sexagenarul Caiafa, o prind seara, cînd iese să se ușureze, cu poalele în cap, lăsată pe vine, mă uit prin despicătură, îmi strecor mîna și o gîdil, se pierde cu firea, sar la ea, o încalec
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
detractării, ne taie capetele în fiecare zi, popa urcat pe scaun de satana. În negreala chipului și-a ochilor sclipire, se vede sângele trădării, țării, a neamului și-a firii. Stăpânii lor sunt adunători de destine, distruse în hrăpăreața lor pofta de îmbogățire Va veni însă timpul, când vor fi spălate toate acestea, iar ei, vor ajunge în gropa morții. Pentru vremelnicii care au făcut rău, de ieri, de astăzi și cei de mâine, numai ură. Pentru pământul sfânt al țării
ROMÂNIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351566_a_352895]
-
direcții: alcoolismul, desfrâul ce a cuprins o pătură întinsă din rândurile tinerilor, mândria și alte lucruri care sunt desigur, denaturate. Toate acestea nu fac altceva decât să ne ofere imagini contorsionate, imagini frânte care duc la dezechilibrul nostru ființial,fiindcă pofta numai după cele pământești nu se satură niciodată:” Când te saturi de ceva, treci la altceva,după o vreme te simți gol de ceea ce te-ai săturat înainte și te întorci iarăși spre aceea,săturat de lucrul spre care te-
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
lucrul spre care te-ai îndreptat după săturarea de cel dintâi. Este o lărgire care se goloște îndată ce nu-i mai dai ceea ce dorește ea. Te-ai săturat de desfrâu, tinzi spre băutură. ntre timp ți s-a golit lărgimea poftei umplută de desfrâu și te întorci iarăși la el.Sunt niște pofte alternative, pe care le saturi pe rând și se golesc pe rând. Dar în niciuna nu poți înainta la nesfârșit,ca în cunoștință și virtute,care îți aduc
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
o lărgire care se goloște îndată ce nu-i mai dai ceea ce dorește ea. Te-ai săturat de desfrâu, tinzi spre băutură. ntre timp ți s-a golit lărgimea poftei umplută de desfrâu și te întorci iarăși la el.Sunt niște pofte alternative, pe care le saturi pe rând și se golesc pe rând. Dar în niciuna nu poți înainta la nesfârșit,ca în cunoștință și virtute,care îți aduc mereu ceva nou,ele îți oferă aceleași lucruri,ținându-te pe loc.
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
mereu ceva nou,ele îți oferă aceleași lucruri,ținându-te pe loc. Varietatea păcatelor suferă totuși de omare monotonie,pe când identitatea cunoștiinței și a virtuții este de o noutate continuă.De aceea ,departe de a înainta la infinit prin satisfacerea poftelor,te întorci mereu în loc,sau în aceleași locuri,rămânând într-o monotonie de superficială varietate și de repetare a câtorva”leit-motive”,care nu reprezintă nici un progres real,sau adevărată schimbare. Este o nesăturare infinită în monotonie. Este o infinitate de
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
este sete, Că vinu-i vechi, o să mă-mbete; O foame?, dar nu-mi este foame, Căci pe pământ sunt multe poame. Mi-e dor de-un cântec, dar nu-i cântec; De vreun blestem sau vreun descântec? O fi vreo poftă de dulceață? Nu știu ce am de dimineață! Mi-o fi dor prin rouă să pășesc? Stele-n cerul nopții, să privesc? Să-mi fie dor de-un strop de ploaie? Să fi avut copii, o droaie? Sa fie gustul acrișor, De
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351601_a_352930]
-
analogii, ne conduc spre aceeași sursă. În centrul recentei plachete, se situează ființa, atât în postura ei empirică, în contact direct cu realitatea materială (“...cum să scrii poemul în miezul zilei/ când unii oameni mănâncă bucate gustoase,/ le înghit cu poftă, le curge unsoarea pe barbă pe piept,/.../...cum să scrii poemul când telefonul plânge/ în tăcerea lui albastră și/ rândunelele își fac cuib la colțul ferestrei/ între zidul care leagă nordul de sud și /zidul care leagă estul de vest
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
ales, nu mai doream să vin la servici. Nu mai puteam suporta această absența. Nimic nu-mi pria, nimic nu-mi plăcea. După un foarte lung timp, m-am ridicat că din lehuzie. Eram goală pe dinăuntru, dar trăiam, fără pofta de viață. Multă vreme mi-a bântuit sufletul. Ani și ani. Îl căutăm în fiecare chip întâlnit ori abia zărit pe stradă, prin toate peregrinările mele. Ciudat. Toate mi-au venit mult prea târziu în viață. Atunci când nu mai aveam
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346541_a_347870]
-
își trage seva și care nu poate fi îndepărtată, fiindcă aceasta ar însemna părăsirea și, în același timp, mutilarea majoră a credinței Bisericii însăși: încordarea ce se află în fiecare din noi între "omul cel vechi care este corupt de poftele cărnii" și "omul cel nou, înnoit după chipul lui Dumnezeu, care l-a creat pe om" prin moartea și învierea Botezului " ; între darul vieții noi și efortul de a ne apropia de El și de a-L face al nostru
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
nu va fi învins, fiindcă Binele și Răul nu ar putea supraviețui unul fără altul. • Sentimentele și cunoștințele acumulate trebuiesc destăinuite până nu se răcesc. • Cum să atingi Nirvana? Să te uiți pe tine însuți, și să-ți înfrânezi toate poftele și dorințele! • Meseria te formează și deformează! Oamenii își dau seama de valoarea unui lucru după ce nu îl mai au ... Citind pe unii am impresia că ne-au luat toate ideile și noi nu mai avem ce scrie. Nu pot
AFORISME DE VIAŢĂ (X) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346604_a_347933]
-
numai sonatele muzicale. Poate-i doar excentrică .» Studie atent obiectele din magazin. Îi plăceau lucrurile cu patină, din alte vremuri. Aveau stil și rafinament. Era un colecționar pasionat, aprecia misterul timpurilor apuse. -Îndrăznește ! Vei găsi, tot ce dorești. Alege după pofta inimii. Se întoarse câtre ea, femeia dispăruse în spatele draperiilor. Ar fi mai înțelept, să plec ! » Se îndrepta spre ieșire, dar încăperea se mărea, nu reușea, să ajungă la ușă. Își păstră cumpătul și hotărâ, să încerce cheile. Camera învăluită intr-
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
tramvaiele cu/ cai... și iar suferințele Poetului, ale îngerului, din/ nimic și trecerile pe/ la anticar". Și exprimările repetate: "of, neamul nevoii! Pentru a nu primi decât/ răspunsul nimicului. Cu ostenelile lui/ cele duhovnicești, luptând/ cu patimile omenești și cu poftele... Mai zdrobit ca oricând:/ și izolările...". Liviu Ioan Stoiciu creionează o realitate morbidă, glisantă ce se reflectă într-o oglindăconcavă, ca apoi să receptă umanul ca un bâlci al imaginilor stâlcite, sinistre și uneori cinice: "Vechii: dar e și un
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
de marcare.... X. REȚETE CULINARE ... ILARE, de Lică Barbu , publicat în Ediția nr. 807 din 17 martie 2013. ...Mi-a trebuit o viață să clădesc un palat. Acum, aș da un palat ca să am o Viață. REȚETE CULINARE...ILARE MOTTO:Pofta vine...râzând. (Aperitiv literar) Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au preocupat de hrana lor zilnică sacrificându-se pe masa din bucătărie în cele mai originale ipostaze: mort de foame, mort de poftă sau mort de tot deoarece nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
o Viață. REȚETE CULINARE...ILARE MOTTO:Pofta vine...râzând. (Aperitiv literar) Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au preocupat de hrana lor zilnică sacrificându-se pe masa din bucătărie în cele mai originale ipostaze: mort de foame, mort de poftă sau mort de tot deoarece nu aveau altă masă. Să nu uităm riscul la care se expun mulți bucătari amatori în timpul preparării unei rețete culinare. Cine nu s-a tăiat la un deget...două, trei?... Cine nu s-a fript
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
s-a frecat la cap după o lovitură în sertarul uitat deschis în poziția înțepenit? Cine?? Citește mai mult ...Mi-a trebuit o viață să clădesc un palat. Acum, aș da un palat ca să am o Viață.REȚETE CULINARE...ILAREMOTTO Pofta vine...râzând.(Aperitiv literar)Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au preocupat de hrana lor zilnică sacrificându-se pe masa din bucătărie în cele mai originale ipostaze: mort de foame, mort de poftă sau mort de tot deoarece nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
am o Viață.REȚETE CULINARE...ILAREMOTTO Pofta vine...râzând.(Aperitiv literar)Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au preocupat de hrana lor zilnică sacrificându-se pe masa din bucătărie în cele mai originale ipostaze: mort de foame, mort de poftă sau mort de tot deoarece nu aveau altă masă.Să nu uităm riscul la care se expun mulți bucătari amatori în timpul preparării unei rețete culinare. Cine nu s-a tăiat la un deget...două, trei?... Cine nu s-a fript
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Viața zilnic mai îngustă Oamenii la caracter, mai mici Nici nu mai visează, nici Nu și-o mai doresc augustă A murit în noi iubirea Și-am păstrat pentru stindarde Pofta cărnii care arde Că ni se-mpietrește firea Zadarnic stau copacii în picioare Când rădăcinile refuză Aplecarea lor obtuză Că nu mai au nici rod, nici floare Ne închinăm la cele joase Și alergăm după avere Confortul tot mai multe
SE USUCĂ SUFLETELE NOASTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350989_a_352318]
-
și de durată, însă nu imposibilă. Dacă cineva nu este determinat să oprească gândul rău de la început, acesta pătrunde în mintea lui și-i argumentează că nu este chiar atât de rău. Dacă omul acceptă și acest stadiu, gândul devine poftă și-i hrănește mintea, imaginația și simțurile. Până aici fiind războiul nevăzut” - iată școala Filocaliei și a Spiritualității Răsăritene autentice, pe care acești cultivatori ai Duhului și stăruitori într-ale Rugăciunii și Ascezei au învățat-o acolo unde te așteptai
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
aflat în suferință după moartea soției. Pe jumătate paralizat, cu numai vreo zece ani mai în vârstă ca mine, își petrecea tot timpul fie plângând, fie fumând și bând în exces cafele toată ziua. Și care, evident, îi taie și pofta de mâncare. - Lumânările pentru ce le mai ții aprinse? - Pentru soție, mă gândesc mereu la ea. - O mai ajută asta cu ceva? - Nu știu. Dumneata ce crezi? - Plânsul pentru cel mort trebuie să înceteze după șapte zile. Dacă vrei, roagă
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]