13,119 matches
-
limbic este inclus inelul de substanță cenușie situat pe fața internă a emisferelor cerebrale, în jurul hilului cerebral. Mai este numit rinencefal sau creier visceral și este format din zone ale scoarței cerebrale și structuri subcorticale, grupate în trei regiuni: allocortexul, porțiunea cea mai veche a scoarței cerebrale, format din circumvoluția hipocampului, lobul piriform cu uncusul și lobulul; juxtacortexul este un al doilea inel de substanță cenușie corticală, care face tranziția între allocortex și neocortex format pe fața internă din cortexul cingulat
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
etc. Schema aparatului de autostimulare (a) și localizarea electrozilor pentru autostimulare în diferite zone ale SNC (b): pătratele reprezintă zone a căror stimulare este indiferentă; cercurile mari zone a căror stimulare generează plăcere (nucleii amigdalei, hipotalamus și tegmen mesencephali în porțiunea medială), iar cele mici zonele a căror autostimulare este evitată (porțiunea laterală a hipotalamusului, a mezencefalului și cortexul entorhinal). Invers, dacă electrozii sunt plasați în zone a căror stimulare are efect pedepsirea (neplăcerea) animalului, acesta evită constant și îndărătnic autostimularea
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
în diferite zone ale SNC (b): pătratele reprezintă zone a căror stimulare este indiferentă; cercurile mari zone a căror stimulare generează plăcere (nucleii amigdalei, hipotalamus și tegmen mesencephali în porțiunea medială), iar cele mici zonele a căror autostimulare este evitată (porțiunea laterală a hipotalamusului, a mezencefalului și cortexul entorhinal). Invers, dacă electrozii sunt plasați în zone a căror stimulare are efect pedepsirea (neplăcerea) animalului, acesta evită constant și îndărătnic autostimularea. Dacă experimentatorul practică el, însuși, o stimulare prelungită peste 24 de
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
se prezintă realitatea monetară: totul depinde nu de consum, ci de activitatea de producție; prin aceasta din urmă se poate interioriza consumul, adică poate ajunge să corespundă concret realității sale. Plantatorul arborelui de cafea ia în stăpânire prin defrișare o porțiune de pădure și creează într-un fel aceste plante pe care le cultivă și pe care le îngrijește ani de-a rândul. Produsul și banii obținuți de aici se situează la capătul acestui proces creator. Această activitate de producție creatoare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe Bahouka. În acel an, conflictul cu Lessassi devine foarte violent: au loc regulat schimburi de lovituri între ei, dar nu vom intra aici în detalii. Iată însă un incident revelator: în timpul unei vânători colective cu plasa (plasele împrejmuiesc o porțiune de pădure cu diametrul de 2 km), Okendza e aproape răpus, după ce pătrunsese singur în perimetru pentru a ridica vânatul și a-l pune peste plasă. Nu are armă; e atacat de o gorilă; strigă; degeaba: vânătorii rămân liniștiți, neclintiți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
e lipsit de durată. Ceea ce Înseamnă că mitul implică o rupere de timp și de lumea Înconjurătoare, că realizează o deschidere către „Marele Timp”, către timpul sacru. Pentru omul religios, nici spațiul nu este omogen: „el prezintă rupturi, falii, există porțiuni de spațiu calitativ diferite de celelalte” (/21). Vorbim astfel de spațiu sacru și de spațiu profan. Sacralitatea unui spațiu este dată de mitul cosmogonic. Spațiul prezintă urme ale Întâmplărilor de la origini; astfel de urme sunt hierofanii. El participă la un
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
nu sunt levuri și că solul este locul în care acestea iernează și în care se găsesc levuri de vin până la o adâncime de 30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de pământ pe ciorchinii de la baza butucilor și apoi insectele de tot felul care intervin de la etapa când strugurii încep să se coacă. Boabele crăpate ale acestora asigură o vertiginoasă înmulțire a lor. S-a constatat că, climatul exercită
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
conținând o sursă organică de azot cum este peptona. Hidroliza ureei este evidențiată de prezența în mediu a indicatorului roșu - fenol a cărui culoare virează de la galben - orange la roșu - purpuriu, datorită alcanizării mediului (datorită producerii amoniacului). Reacția începe din porțiunea înclinată a mediului și continuă rapid în zona verticală. Rezultatele se apreciază zilnic timp de 5 zile. 4.2.4.4. Producerea de acid Unele drojdii produc prin metabolizarea sursei de carbon (glucoza) urme de acizi volatili și nevolatili. Formarea
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
cu Dd. Se mai întrebuințează simbolurile Dbl (detaliu alb), referitor la răspunsurile provocate de o zonă albă a planșei și Do (detaliu oligofren) pentru a desemna răspunsurile în care subiectul nu percepe ca întreg (ca detaliu mare, D) o anumită porțiune a petei de cerneală, care de obicei e percepută ca atare, ci detașează din aceasta doar unul din elementele conținutului ei (aceste răspunsuri constituind de fapt un semn al inhibiției afective, și nu al oligofreniei cum presupusese inițial Rorschach). Determinantul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
forma pe care am dat-o demonstrației mele, se poate trage următoarea consecință: Capitalistul este cel care culege toate roadele mașinilor. Clasa salariată, chiar dacă nu suferă decât momentan, nu profită niciodată de pe urma lor, după cum spuneți chiar dumneavoastră, ea deplasează o porțiune din munca națională fără a o diminua, este adevărat, dar și fără a o crește. Nu intră în planul acestui opuscul de a rezolva toate aceste obiecții. Singurul său scop este de a combate o prejudecată vulgară, foarte periculoasă și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
presupunem că într-o țară toți oamenii poartă pălării. Dacă, prin intermediul unei mașinării, se reușește reducerea prețului la jumătate, nu urmează în mod necesar că se va consuma dublu din acest produs. Se va zice în acest caz că o porțiune din munca națională este lovită de inerție? Da, după demonstrația vulgară. Nu, după demonstrația mea; căci, în timp ce în această țară nu s-ar cumpăra nici o pălărie în plus, fondul întreg de salarii nu ar rămâne mai puțin sigur; ceea ce ar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
socială, ca și cum legile eterne ale naturii erau mai puțin inviolabile decât convențiile umane? După aceste preambuluri, Robespierre stabilește principiile în acești termeni: Articolul 1. Proprietatea este dreptul pe care îl are fiecare cetățean de a se bucura și dispune de porțiunea de bunuri care îi este garantată de lege. Articolul 2. Dreptul de proprietate este mărginit, ca toate celelate drepturi, de obligația de a respecta drepturile celuilalt. Astfel Robespierre pune în opoziție Libertatea și Proprietatea. Sunt două drepturi de origini diferite
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
menține principiul însuși. Oricum ar fi, este sigur că Robespierre, după exemplul lui Rousseau, considera că proprietatea este instituție socială, o convenție. Nu o atașa deloc veritabilului său titlu, care este munca. Este dreptul, spunea el, de a dispune de porțiunea de bunuri garantată de lege. Nu e nevoie să amintesc aici că prin intermediul lui Rousseau și Robespierre noțiunea romană de proprietate s-a transmis tuturor școlilor noastre intitulate socialiste. Știm că primul volum al lui Louis Blanc 21, asupra Revoluției
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unui intermediar parazit și devorant? Nu este oare clar, dimpotrivă, că acest angrenaj este de natură să absoarbă multe forțe utile și să reducă șit mai mult partea muncitorilor? Nu se vede de asemenea că aceștia vor pierde, odată cu o porțiune a prosperității lor, și o porțiune din libertatea lor? Din orice punct de vedere aș considera legea umană, nu văd că s-ar putea să i se ceară altceva în mod rezonabil decât Justiția. Că este vorba, de pildă, de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este oare clar, dimpotrivă, că acest angrenaj este de natură să absoarbă multe forțe utile și să reducă șit mai mult partea muncitorilor? Nu se vede de asemenea că aceștia vor pierde, odată cu o porțiune a prosperității lor, și o porțiune din libertatea lor? Din orice punct de vedere aș considera legea umană, nu văd că s-ar putea să i se ceară altceva în mod rezonabil decât Justiția. Că este vorba, de pildă, de religie. Cu siguranță ar fi dezirabil
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
înțelege să le folosească în acest sens, niciodată ea nu va căuta în altă parte decât căile constituționale și legale. În sfârșit, Asociația se plasează înafara tuturor partidelor politice. Ea nu se pune în serviciul niciunei industrii, niciunei clase, niciunei porțiuni a teritoriului. Ea îmbrățișează cauza justiției eterne, a păcii, a uniunii, a liberei comunicări, a fraternității între toți oamenii, cauza interesului general care se confundă peste tot și sub toate aspectele sale cu cea a Publicului consumator. Există vreun cuvânt
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Franța este liberă, această sumă de eforturi egală cu 90, va face față: 1) producției lui B pe care o va livra Belgiei pentru a obține A; 2) producției unui alt B pentru ea înseși; 3) producției unui C. Această porțiune de muncă disponibilă aplicată producției lui C în al doilea caz, adică creând o nouă bogăție egală cu 10, fără ca pentru acest lucru Franța să fie privată de A sau de B, constituie întreaga dificultate a problemei. În locul lui A
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de subzistență și materii prime, ei vor fi desigur forțați să se adreseze nouă. Cum numărul lor crește fără încetare, și cum concurența pe care și-o fac între ei este mereu mai activă, ei se vor înghesui pe această porțiune de alimente și materiale care ne-ar rămâne să o expunem la vânzare, după ce am prelevat ceea ce ne este necesar nouă, și am putea fără grijă să vindem produsele noastre la un preț foarte ridicat. Cu alte cuvinte, echilibrul ar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dat libertatea și pentru că nu ei suportă ansamblul consecințelor ei), ci de ce nu mi-am respectat obligațiile la care am consimțit și care sânt condițiile ("limitele") sociale de exersare ale libertății mele. În spațiul social, alții mă întreabă în privința unei porțiuni a vieții, pe care, în virtutea unui contract scris sau nescris, am angajat-o în această întrebare și în obligația unui răspuns. În toate aceste ipostaze ale răspunderii sânt confruntat cu trei instanțe care întreabă și față de care sânt răspunzător: alții
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Drept care punctul de unde începe mișcarea, direcția mișcării, apoi mișcarea însăși între punctul de pornire și capătul vizat, deci parcursul ca atare, substratul lui material - natural sau artificial -, în sfârșit capătul sau limita mișcării ca reper principal (resimțit ca "dincolo" în raport cu porțiunea care-l desparte de punctul de plecare) - toate aceste momente logice pe care le presupune împlinirea unei mișcări de avansare către un punct determinat sânt prezente în semantismul cuvintelor ce aparțin familiilor create pe radicalul *per-. Mai e cazul să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
A început să-mi trimită sistematic săgețile refuzului lui. Orice sugestie venită din partea mea era întîmpinată cu un "nu" morocănos. Mi-am propus să-i dau lovitura de grație. L-am luat în preajma Crăciunului la Paris. Bulevardul Hausmann, în special porțiunea "marilor magazine", cu Printemps și cu Galeriile Lafayette, în ale căror vitrine sânt montate, iarna, păpuși mobile ― scena nașterii lui Isus trona în mijloc, cu animalele care aplecau capetele pe rând, pentru a încălzi trupul copilului din iesle, magii care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nimănui pe lumea aceasta. Filozofia lui Heidegger, fiind "fenomenologie", nu are de-a face decât cu "fenomene", cu "ceea ce apare și poate fi văzut". Or, prenatalul și postmortemul nu sânt "fenomene". Fenomen nu este decât viața aceasta a noastră, decât porțiunea pe care o străbatem între naștere și moarte și pe care o putem prinde, așa zicând, în câmpul privirii. Noi avem acces doar la "că sîntem" și nu la "de ce sîntem" sau la ce "urmează" să se întîmple cu noi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
moartea este aluzia la o eliberare care conduce direct la nemurire. Charmides acceptă provocarea. El începe să se dezbrace răspunzând, mai precis intrând în jocul de întrebări și răspunsuri al lui Socrate. Cu fiecare întrebare și cu fiecare răspuns o porțiune infinitezimală a sufletului lui Charmides se dezgolește și pe măsură ce dialogul avansează asistăm la o tentativă sporită de părăsire a lumii finitului. De aceea dialogul de tip socratic este sacru, pentru că are loc în vederea defrișării unui teren pe care îndeobște numai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de muzicieni. Trei generații, distribuite pe câte un instrument: pianul, pentru generația cea mai vârstnică; violoncelul, pentru cea mijlocie; pentru cea de a treia, reprezentată de o fetiță de 10-12 ani, vioara. De la ferestrele apartamentului meu nu văd decât o porțiune minusculă a curții, restul fiind ascuns de copaci și de un gard înalt acoperit cu plante agățătoare. Și totuși curtea și casa de alături, cu cei care locuiesc în ea, se rezumă pentru mine la un univers sonor. Îmi percep
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de altă parte, dacă învățătura ar fi condiția judecății, oamenii neînvățați n-ar putea să judece deloc. Dar în faptă stă altfel. Știință poate câștiga oricine voiește, judecată nu. Judecata e un dar prețios al naturii, care se găsește în porțiune mică la orice om, dar încăpătoare și clară numai la aristocrația spirituală, pe care natura au semănat-o cu multă zgârcenie pe fața pământului. Și această aristocrație e șicanată în republica literelor, ca și aristocrația numelui istoric în republica cetățenilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]