5,162 matches
-
de termeni literari, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1976. Ducrot, Oswald; Shaeffer, Jean-Marie, Noul Dicționar Enciclopedic al Științelor Limbajului, traducere de Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu, Editura Babel, București, 1996. Sim, Stuart (ed.), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, Routledge, New York, 1999. Abstract The literary parody: Seven Romanian Rewritings represent a meritorious updating of a difficult issue to inventory and study in an applicative manner, through the work on large texts: the union between the literary parody and
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
of post-modernism and from the point of view of the appearance of the numerous studies on this theme. Analyzing authors like Italo Calvino, Umberto Eco, Michel Tournier in "Romanian Parodies of the 20th Century: from the Innovatory Practices to the Postmodern Theories", Livia Iacob investigates, through observations corresponding to the announced intentions, the way in which the novel recovers, adjudges and then re-uses the thing that the modernism used to negate, rupture and contest. Concluding that the parodic novel, analyzed from
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dont le roman récupère, adjuge et après ré-utilise ce que le modernisme avait soumis aux actions de négation, rupture, contestation. En conclusion, le roman parodique, analysé à partir de la forme antique jusqu'à la plus proche de la contemporanéité, c'est-à-dire postmoderne, s'affirme premièrement comme un dépositaire des précédants contenus, modeste ou arrogant "explorateur" parmi les textes des autres. Après, elle exhibe avec lucidité le caractère conventionnel, l'artificialité. Dans la plupart des cas analysés, l'on observe clairement la manière
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
43. 330 Cf. op. cit., p. 23. 331 Idem, p. 51. 332 Philippe Sollers, "Nivelurile semnatice ale unui text modern", în Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel", p. 280. 333 Idem, pp. 280-281. 334 După Jean-François Lyotard, La Condition postmoderne, Paris, Minuit, 1979. 335 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, traducere de Dan Popescu, Editura Univers, București, 2002. 336 William H. Gass, Habitations of the Word: Essays, Sirnon and Schuster, 1985, apud Linda Hutcheon, op. cit., p. 202. 337 Traducere și prefață de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să se consulte următoarea listă: 73-12-116-3-84-4-71-5-81-74-6-7-8-93-68 9-104-10-65-11-136-12-106-13-115-14-114-117" și tot așa. Pentru detalii, vezi ediția în limba română a textului, apărută în traducerea și cu postfața Tudorei Șandru Mehedinți, la Editura Univers, București, 1998. 340 The Dismemberment of Orpheus: Toward a Postmodern Literature, ed. a II-a, Madison, University Of Wisconsin Press, 1982. 341 Matei Călinescu, op. cit., p. 252. 342 Considerat a fi, alături de Soljenițîn, cel mai important scriitor politic, americanul este autorul romanelor Welcome to hard times (1960), Big as life
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acest final se autodistrug cu bună știință (...). Desigur, ultimele rânduri pe care le citim sunt dintr-o altă carte a lui Daniel cea biblică". 351 Linda Hutcheon preia termenul lui Brian McHale, concluzionând în Politica postmodernismului (p. 75) că "ficțiunea postmodernă de acest gen explorează și, simultan, problematizează noțiunile de închidere, totalizare și universalitate care fac parte din marile narațiuni pe care ea le provoacă (...). Poate că avem nevoie de o reevaluare a reprezentărilor sociale și politice dar și literare și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
temei, nu este încă o anumită decalare, sistematizare a paradigmelor pedagogice în general și nici o clarificare a metaparadigmelor, dar putem contura o asemenea ordonare: ► prin raportare la criteriul evoluției: metaparadigma clasică sau cea a educației moderne sau cea a educației postmoderne; ► prin raportare la scopurile fundamentale: metaparadigma umanistă sau cea a perspectivei critice sau cea a educației prospective; ► prin raportare la metodologia cunoașterii educației: metaparadigma complexității sau cea pozitivistă sau cea interpretativă (hermeneutică) sau cea holistică sau cea a cercetării calitative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
manageriale, • raportarea la găsirea de relații între diferite teorii, principii, condiții de concretizare și aplicare eficientă, eficace. Deși curriculumul încă este tributar, teoretic și practic, abordării tradiționale, totuși câștigă tot mai mult teren efectiv sensurile date de paradigmele modernă și postmodernă (Glanz, 2000, pp. 1-8). Concepția modernă în definirea curriculumului s-a dovedit a fi influențată de evoluția percepției publice asupra rolului educației și școlii, de tradițiile acumulate în experiența de învățare și formare, de așteptările sociale în formarea educaților ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de tradițiile acumulate în experiența de învățare și formare, de așteptările sociale în formarea educaților ca cetățeni, de efectele folosirii testelor standardizate, de modificarea pregătirii educatorului pentru a îndruma educații, de valorile competiționale necesar a fi formate. Însă definirea sa postmodernă aduce un plus de semnificații și se referă la: găsirea oportunităților favorabile în clasă pentru aplicarea curriculumului dat, promovarea cunoașterii ca proces al valorilor dominante, stabilirea a cum influențează practicile politice și economice obținerea de performanțe, bazarea pe raționalitate, sprijinirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proces al valorilor dominante, stabilirea a cum influențează practicile politice și economice obținerea de performanțe, bazarea pe raționalitate, sprijinirea identității, scopurilor și particularităților umane ale educaților, depășirea marginalizării diferitelor grupuri socio-culturale, situarea formării în multiculturalismul prezent din contextele locale. Spiritul postmodern își pune amprenta și pe critica realității inadaptate, pe utilizarea practicii pentru adaptări eficiente, pe sprijinirea libertății și a emancipării, pe stimularea diferitelor interrelații, pe valorificarea experiențelor nonformale, pe sprijinirea experiențelor particulare de învățare. Cercetarea pedagogică tematică nu ignoră însă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în alte abordări concretizate în diferite modele de construcție: ► Paradigma tradiționalistă (clasică) a constituit vreme îndelungată baza conceperii și realizării curriculumului centrat pe însușirea unui conținut informațional, de la momentul afirmării sale în practica educațională și până în epoca modernă, mai ales postmodernă. Prima lui reprezentare îl definește ca materie de studiat, pentru transmiterea culturii acumulate de generațiile anterioare, organizată pe discipline și pe cursuri/teme, cu predominarea textelor de învățat, prezentate în seturi de materiale-suport date, cu o concretizare în planuri și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Cowan, J. (2004), A Handbook of Techniques for Formative Evaluation. Mapping the Student's Learning Experience, Taylor&Francis Group, Routledge Falmer, books.google.com/books?isbn=074943063X Glanz, J., Behar-Horenstein, L.S. (2000), Paradigm Debates in Curriculum and Supervision. Modern and Postmodern Perspectives, Greenwood Publishing Group, books.google.com/books?isbn=0897896246 Glaser, R., coord. (2000), Advances in Instructional Psychology. Educational Design and Cognitive Science, Vol.5, Lawrence Erlbaum Associates, Inc., books.google.com/books?isbn=0805825495 Goyette, G., Lessard-Hébert, M. (1987
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
coord. (1991), Forms of Curriculum Inquiry, SUNY Press, books.google. com/books?isbn=0791406482 Siebert, H. (2001a), Pedagogie constructivistă. Bilanț asupra dezbaterii constructiviste asupra educației, Editura Institutul European, Iași. Siebert, H. (2001b), Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare. Noile paradigme postmoderne ale instruirii, Editura Institutul European, Iași. Simons, R.J., var der Linden, J., Duffy, T. (2000), New Learning, Kluwer Academic Publishers, Springer, books.google.com/books?isbn=0792362969 Slattery, P. (2006), Curriculum Development in the Postmodern Era, Taylor&Francis Group, Routledge
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
consilierea pentru învățare. Noile paradigme postmoderne ale instruirii, Editura Institutul European, Iași. Simons, R.J., var der Linden, J., Duffy, T. (2000), New Learning, Kluwer Academic Publishers, Springer, books.google.com/books?isbn=0792362969 Slattery, P. (2006), Curriculum Development in the Postmodern Era, Taylor&Francis Group, Routledge Falmer, books.google.com/books?isbn=0415953383 Slavin, R.E. (1996), Education for All. Contexts of Learning, Taylor&Francis Group, Routledge Falmer, books.google.com/books?isbn=9026514735 Smith Harvey, V., Chickie-Wolf, L.A. (2007), Fostering Independent
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
school curriculum: values, aims and purposes, Taylor & Francis Group, Routledge, books.google.com/books?isbn=0415306787 Wilson, B.G., Cole, P. (1997a), Reflections on Constructivism and Instructional Design, http://carbon.cudenver.edu/ bwilson/construct.html Wilson, B.G., Cole, P. (1997b), The Postmodern Paradigm, http://carbon.cudenver. edu/~bwilson/postmodern.html Wolfs, J-L. (2001), Méthodes de travail et stratégies d'apprentissage. Du secondaire à l'université. Recherche-Théorie-Application, de Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books?isbn=2804137082 York-Barr, J. & Duke, K. (2004
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Francis Group, Routledge, books.google.com/books?isbn=0415306787 Wilson, B.G., Cole, P. (1997a), Reflections on Constructivism and Instructional Design, http://carbon.cudenver.edu/ bwilson/construct.html Wilson, B.G., Cole, P. (1997b), The Postmodern Paradigm, http://carbon.cudenver. edu/~bwilson/postmodern.html Wolfs, J-L. (2001), Méthodes de travail et stratégies d'apprentissage. Du secondaire à l'université. Recherche-Théorie-Application, de Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books?isbn=2804137082 York-Barr, J. & Duke, K. (2004), What does the RESEARCH tell us about
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian, Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala între comunitatea locală și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
spațială a textului este spațiul metaforic constituit de rețeaua corespondențelor tematice, imaginale și sonore ale textului. Spațiul virtual al textului este spațiul în care cititorul pătrunde în timpul lecturii. Există protocoale de lectură care deschid spații virtuale ramificate ca în proza postmodernă sau spații liniare ca în romanele clasice. Ryan crede că hărțile formelor spațiale figurează rețeaua de conexiuni care apare în mentalul cititorului atunci când textul este privit din perspectivă atemporală și totalizatoare. Acest gen de conexiune este ilustrat prin referirea la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică este dominată de diferențe și tensiuni: între centrarea pe text și orientarea spre context, între narațiune
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat faptul că în acest tablou transdisciplinar media nu oferă disponibilități narative egale. Un nucleu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]