10,559 matches
-
pH-ul urinar de asemenea crescut, se formează cristale de oxalat de calciu; că la pH-ul urinar fiziologic (aproape de 6 în prima urină de dimineață, de după evacuarea urinei de noapte) acidul oxalic formează atât săruri solubile cu sodiul și potasiul, cât și săruri insolubile cu calciu; că în acidoza tubulară distală, în hipoparatiroidia primitivă, în urma unor tratamente îndelungate cu acetazolamidă (Diamox), pH-ul urinar crește. În cadrul acelorași discuții deja amintite, de la Simpozionul de litiază din 1989 din S.U.A. , Buckalew a
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
o acidoză metabolică plasmatică și/sau celulară și astfel nivelul excreției de citrat scade, și invers. Alături de acidoza tubulară renală și de tratamentul îndelungat cu acetazolamidă (deja menționate) semnalăm alte cauze de hipocitraturie; tratamentul tiazidic îndelungat (probabil prin pierderea de potasiu care acidifică celulele tubulare); diareea cronică; aport protidic excesiv (prin metabolizarea citratului cu eliberarea de bicarbonat și tendința la alcaloză consecutivă, care scade reabsorbția tubulară renală). În ceea ce privește necesitatea limitării aportului alimentar de hidrați de carbon în tratamentul litiazei oxalice, idiopatice
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
lui Henle; diureticele tiazidice și cele înrudite, acționează la nivel cortical, iar amilorida, triamterenul, ca și - prin antagonism al aldosteronului - spironolactona și canrenona, la nivelul tubului distal. Toate diureticele (în afara acidului tienilic) cresc uricemia, iar diureticele care provoacă pierdere de potasiu pot contribui la creșterea glicemiei. Diureticele indicate în tratamentul litiazelor oxalice în cadrul medicației care poate apărea necesară, sunt diureticele tiazidice și cele înrudite. Diureticele tiazidice au fost propuse de suedezul Lamberg în 1959, apoi de Lichtwitz în 1961. Dintre diuretice
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Dintre diuretice, spironolactona nu are nici un efect asupra calciuriei, iar acidul etacrinic și furosemida o cresc. Întrucât, dozele de tiazidă necesare sunt importante (în jur de 25 mg pe zi), iar administrarea ei este de regulă îndelungată, pierderea consecutivă de potasiu trebuie compensată prin administrarea de clorură de potasiu, ca și prin alimente care conțin potasiu în cantități mai mari. După Bour și Derot, aceste alimente sunt următoarele (între paranteze este cantitatea de potasiu în mg la 100 grame): drojdie uscată
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
calciuriei, iar acidul etacrinic și furosemida o cresc. Întrucât, dozele de tiazidă necesare sunt importante (în jur de 25 mg pe zi), iar administrarea ei este de regulă îndelungată, pierderea consecutivă de potasiu trebuie compensată prin administrarea de clorură de potasiu, ca și prin alimente care conțin potasiu în cantități mai mari. După Bour și Derot, aceste alimente sunt următoarele (între paranteze este cantitatea de potasiu în mg la 100 grame): drojdie uscată (1900); caise uscate preparate (1700); fasole albă uscată
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
cresc. Întrucât, dozele de tiazidă necesare sunt importante (în jur de 25 mg pe zi), iar administrarea ei este de regulă îndelungată, pierderea consecutivă de potasiu trebuie compensată prin administrarea de clorură de potasiu, ca și prin alimente care conțin potasiu în cantități mai mari. După Bour și Derot, aceste alimente sunt următoarele (între paranteze este cantitatea de potasiu în mg la 100 grame): drojdie uscată (1900); caise uscate preparate (1700); fasole albă uscată (1300); linte (1200); lapte praf (1140); mazăre
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
este de regulă îndelungată, pierderea consecutivă de potasiu trebuie compensată prin administrarea de clorură de potasiu, ca și prin alimente care conțin potasiu în cantități mai mari. După Bour și Derot, aceste alimente sunt următoarele (între paranteze este cantitatea de potasiu în mg la 100 grame): drojdie uscată (1900); caise uscate preparate (1700); fasole albă uscată (1300); linte (1200); lapte praf (1140); mazăre bătută (880); prune uscate (840); curmale, smochine uscate (790); stafide, migdale (700); jambon afumat, nuci (610); ciuperci (520
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de roșii (230); ridichi, ananas (210); ceapă verde (200); grapefruit, zmeură (190); prune (170); piersici (160); iaurt (135); lapte (130); pepene galben, pere (120); ou, mere, vin (110); mazăre conserve (90); miere (10); slănină, untdelemn, zahăr rafinat (urme). Necesarul de potasiu este apreciat la 3-4 g pe zi. Eficacitatea tratamentului tiazidic este confirmată de numeroși clinicieni și cercetători. Bruce Ettinger semnalează o reducere de aproximativ două ori și jumătate a frecvenței recidivei calculoase în grupul tratat cu tiazidă. Același autor afirmă
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
hiperparatiroidia prin adenom paratiroidian cu contraindicație chirurgicală . Pentru reducerea calciuriilor se mai utilizează fitatul de sodiu, care precipită calciul în intestin sub formă de fitat de calciu, care este insolubil și deci inabsorbabil, fiind eliminat pe cale intestinală. Utilizarea citratului de potasiu pentru compensarea pierderii de potasiu în cadrul tratamentului tiazidic, a fost recomandată de Pak și de alți autori, în cadrul Simpozionului de la Bethesda din 1988. Acești autori au afirmat că simpla înlocuire a clorurii de potasiu cu citrat de potasiu a fost
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
contraindicație chirurgicală . Pentru reducerea calciuriilor se mai utilizează fitatul de sodiu, care precipită calciul în intestin sub formă de fitat de calciu, care este insolubil și deci inabsorbabil, fiind eliminat pe cale intestinală. Utilizarea citratului de potasiu pentru compensarea pierderii de potasiu în cadrul tratamentului tiazidic, a fost recomandată de Pak și de alți autori, în cadrul Simpozionului de la Bethesda din 1988. Acești autori au afirmat că simpla înlocuire a clorurii de potasiu cu citrat de potasiu a fost urmată de reducerea excreției urinare
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
eliminat pe cale intestinală. Utilizarea citratului de potasiu pentru compensarea pierderii de potasiu în cadrul tratamentului tiazidic, a fost recomandată de Pak și de alți autori, în cadrul Simpozionului de la Bethesda din 1988. Acești autori au afirmat că simpla înlocuire a clorurii de potasiu cu citrat de potasiu a fost urmată de reducerea excreției urinare de calciu în acidoza tubulară renală cu hipercalciurie și de întreruperea formării de calculi oxalici în numeroase alte cazuri. În hipercalciuria de absorbție cu hipofosfatemie, se recomandă administrarea de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
citratului de potasiu pentru compensarea pierderii de potasiu în cadrul tratamentului tiazidic, a fost recomandată de Pak și de alți autori, în cadrul Simpozionului de la Bethesda din 1988. Acești autori au afirmat că simpla înlocuire a clorurii de potasiu cu citrat de potasiu a fost urmată de reducerea excreției urinare de calciu în acidoza tubulară renală cu hipercalciurie și de întreruperea formării de calculi oxalici în numeroase alte cazuri. În hipercalciuria de absorbție cu hipofosfatemie, se recomandă administrarea de ortofosfat, acesta fiind util
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
este solubil. Valoarea citraturiei depinde de echilibrul acido-bazic, de pH-ul urinei, de existența eventuală a unor cauze organice de hipocitraturie, ca: acidoza renală tubulară; tratament prelungit cu acetazolamidă; diaree cronică; tratament prelungit cu tiazide fără compensare a pierderii de potasiu, ca și de un aport protidic excesiv; 3) glicosaminoglicanii, magneziul, sodiul, aluminiul - această enumerare nefiind exhaustivă. Administrarea de citrat de potasiu în scopul combaterii unor cauze cunoscute de hipocitraturie, sau administrarea sa pentru a crește valoarea unor citraturii de sub limita
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
ca: acidoza renală tubulară; tratament prelungit cu acetazolamidă; diaree cronică; tratament prelungit cu tiazide fără compensare a pierderii de potasiu, ca și de un aport protidic excesiv; 3) glicosaminoglicanii, magneziul, sodiul, aluminiul - această enumerare nefiind exhaustivă. Administrarea de citrat de potasiu în scopul combaterii unor cauze cunoscute de hipocitraturie, sau administrarea sa pentru a crește valoarea unor citraturii de sub limita normalului, s-a dovedit valoroasă pentru sistarea sau cel puțin rărirea formării de calculi urinari. Efectul citratului urinar este maxim la
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
etapă externă obligatorie, aceea a contaminării perineale, căreia îi urmează propagarea infecției ascendente. Trebuie controlată existența eventuală a unor afecțiuni digestive, genitale, a unor anomalii asociate, diabet zaharat (infecția urinară fiind o complicație clasică a diabetului) ; unele anomalii metabolice evidente (potasiu, calciu, acid uric) - alături de respectarea unor reguli de igienă absolută și permanent necesare, mai ales la femeie (având în vedere factorii favorizanți reprezentați de rapoartele anatomice normale). În raportul despre litiaza coraliformă din 1982, Faure G. și Sarramon J.P. , pe
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de bicarbonat de sodiu. Se urmărește menținerea pH ului urinei în jur de 6,6. Medicația alcalinizantă este reprezentată de formule magistrale (soluții, cașete de pulbere, soluții perfuzabile etc.) sau preparate industriale care conțin acid citric, citrat de sodiu și potasiu, trometanol (trihidroximetilaminometan- THAM), piperazină. Dozele trebuie adaptate de către medic individual, pe baza cercetării pH-ului urinar de către bolnavul însuși. Considerăm util de precizat că: - pH-ul urinei de noapte diferă de pH-ul primei urini de dimineață (înainte de micul dejun
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
de insuficiență renală trebuie prevenită o creștere periculoasă a kaliemiei (de aceea sunt necesare dozări repetate ale acesteia). Menționăm soluția Eisenberg , una din soluțiile alcalinizante urinare ușor de realizat: acid citric 40 g, citrat de sodiu 60 g, citrat de potasiu 66 g, extract de lămâie 6 g, sirop simplu q.s.p. pentru 600 ml. Pentru a adăuga unele elemente de tratament în afecțiuni în care acidul uric în sânge este crescut prin mecanisme diferite, reproducem, după François B. și colaboratorii
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
hipercloremică, hiperaminoacidurie, glicozurie renală, cistinoză. Când alcalinizarea urinilor prin regim alimentar și lichidian nu este satisfăcătoare, este util a se recurge la medicație alcalinizantă, în raport cu toleranța, caracterele individuale (afecțiuni coexistente etc.) și reacțiile adverse posibile: bicarbonat de sodiu, citrat de potasiu, trisaminol. Dozele trebuie stabilite pe baza controlării pH-ului urinar; ele sunt în general mari, ceea ce explică frecvența relativ mare a intoleranței la medicația alcalinizantă, intoleranță reprezentată în special de tulburări digestive. Intoleranța la medicația alcalinizantă și necesitatea scăderii mai
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
a fost cunoscut ca fiind litogen încă din 1979; numeroase cazuri au fost publicate în anii 80, iar apoi numărul de cazuri a scăzut progresiv, atât în urma cunoașterii efectului său litogen, cât și în urma apariției unor noi diuretice care economisesc potasiul. O altă serie, de 13 calculi medicamentoși din 520 de calculi examinați tot prin spectofotometrie, a fost publicată în 1988 de P. Teillac și colab. 16: 7 de glafenină, 4 de piridoxilat, 1 de triamteren și 1 compus organic necunoscut
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
provocată de o încărcate acidă are ca urmare scăderea excreției urinare de citrat. Cauzele organice ale hipocitraturiei sunt rare: o acidoză tubulară renală, diaree cronică, tratament prelungit cu acetazolamidă și tiazidice, în acest din urmă caz probabil prin pierdere de potasiu [7]. S-a constatat o hipocitraturie la 30% din litiazele calcice [3, 7], favorizată probabil de un aport protidic în exces. Constatarea existenței acestor factori de risc litiazic stă la baza tratamentului indicat fiecărui bolnav. Uneori, combaterea unui factor de
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
apatită. Aceste elemente, la care se adaugă și cazurile de litiază deosebit de activă și neinfluențată satisfăcător de tratamentele curente cunoscute, impun explorări suplimentare în raport cu rezultatul examenului biologic de control. Astfel, poate deveni utilă evaluarea activității ionice libere (a calciului, sodiului, potasiului, magneziului), aprecierea forței ionice, gradul de suprasaturare urinară. Programul computerizat permite a se modela suprasaturarea urinei [7]. Cunoscând deci factorii de risc litiazic și măsura în care ei pot fi tratați, tratamentul litiazelor poate fi în general eficace. Cauze organice
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Franța. Ele constau, de fapt, dintrun tub metalic Împărțit În două compartimente. În primul se afla o mică fiolă eu acid sulfuric, iar În celălalt niște bețișoare unse la un capăt cu o pastă făcută din sulf și clorat de potasiu. Prin 1825, un copil de 13 ani, Charles Sauria, a adăugat la pasta din vârful bețișoarelor fosfor. Profesorul lui de fizică, preluându-i descoperirea, a Început să fabrice chibrituri pentru uz personal. În cursul unei călătorii În Germania el dezvăluie
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
stimulare a sintezei MEC și prosclerotic. g. Factorul de creștere epidermic (epidermal growth factor - EGF) EGF este sintetizat în rinichi, care constituie în același timp principala structură-țintă, rolul său fiind de creștere a GFR și a excreției de sodiu și potasiu. Progresia BDR se însoțește de o reducere semnificativă a sintezei EGF. 3.5. Rolul alterărilor la nivelul membranei filtrante în patogeneza BDR Membrana filtrantă glomerulară, denumită și barieră de filtrare (filtration barrier) sau unitate filtrantă, este constituită din trei structuri
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
largi, cu rază de 20-40 nm, așa-numitele „fenestre”, care permit inclusiv trecerea prin convecție a macromoleculelor; - pori mici, cu rază de 4-6 nm, aflați în număr mare și care sunt responsabili de trecerea moleculelor mici cum sunt creatinina, sodiul, potasiul sau glucoza; - ultrapori, cu rază sub 0,8 nm, care sunt traversați de moleculele de apă, corespund aquaporinelor de la nivelul mezoteliului și sunt responsabili de efectul de „sită” al peritoneului (sieving). a) Fiziologia transportului peritoneal Principiile fiziologice ale dializei prin
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de peste 3 kg. Cu toate acestea, s-a demonstrat că și câștigurile ponderale mici, de sub 1-1,5 kg sunt nefavorabile, acestea fiind expresia unui aport dietetic redus și predictive pentru hipoalbuminemie și chiar mortalitate precoce a pacienților hemodializați. Aportul de potasiu Aportul de potasiu este limitat doar la pacienții anurici, aflați în HD, la care nu trebuie să depășească 2-2,5 g/zi; la acești pacienți riscul de hiperpotasemie este crescut în special în condițiile unei scheme terapeutice cu IECA sau
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]