4,003 matches
-
practic, Editura Polirom, Iași, 2004. Păun, Emil, „Managementul organizațiilor educaționale”, note de curs, Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București,1989. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Universitatea din București, 1994. Păun, Emil, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București, 1985. Păun, Emil, Școala - abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București,1989. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr.
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București,1989. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr. 12, București, 1987. Priesemann, G., Kommunikation als pädagogisches Problem, Heinheim, Düsseldorf, 1993. Radu, I.T., Psihologie socială, Editura „exe”, Cluj-Napoca, 1994. Radu, I.T.
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Pânișoară, Ion-Ovidiu, Pânișoară, Georgeta, Managementul resurselor umane - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2004. Pânișoară, Ion-Ovidiu, Motivarea eficientă - ghid practic, Editura Polirom, Iași, 2005. Perls, Fritz, The Educational Counselling, Roschelle College, New Jersey, 1992. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Polirom, Iași, 2005. Perls, Fritz, The Educational Counselling, Roschelle College, New Jersey, 1992. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr. 12, București, 1987. Preda, Vasile, Profilaxia delincvenței și reintegrarea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București, 1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr. 12, București, 1987. Preda, Vasile, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Priesemann, G., Kommunikation als pädagogisches Problem
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
socio-interacțională). 2.2.1. Capacitatea de învățare • Elementul primordial al capacității de învățare îl reprezintă determinarea stării de pregătire a elevilor: asimilată ca „nivel de dezvoltare psihoeducațională care face posibilă abordarea cu succes a unor obiective sausarcini de învățare” (Dan Potolea, „Curriculum”, note de curs, Universitatea din București, 1991). a. Nivelul dezvoltării biopsihosociale. b. Starea de pregătire la nivel de abilități, cunoștințe în raport cu un conținut predeterminat. c. Componenta motivațională asimilată cu atenția și interesul. • Capacitatea de învățare a elevilor, în concepția
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
zero, grupul este egalitar, în timp ce, dacă bilanțul e diferit, grupul este ierarhizat. „Nici un grup egalitar compus din ființe umane nu poate avea mai mult de 16 membri.” 2.3.3. Individualizare, grupare și organizare în sala de clasă Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din București, referindu-se la problema diversificării modalităților și a structurilor organizatorice în școală, abordează triadic această realitate educațională: 1. Diversificare instituțională: • diversificarea studiilor: - organizatorică (teoretic, profesional); - cursuri opționale; - schimbarea structurii clasei de elevi; • clase de nivel; • grupe
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Petru, I., Logică și educație, Editura Junimea, Iași, 1994. Poenaru, Romeo, Deontologie Generală, Erasmus, București, 1992. Popeanga, Vasile, Clasa de elevi subiect și obiect al actului educativ, Editura Facla, Timișoara, 1973. Popescu, V. Vasile, Știința conducerii învățământului, E.D.P., București, 1973. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București,1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și obiect al actului educativ, Editura Facla, Timișoara, 1973. Popescu, V. Vasile, Știința conducerii învățământului, E.D.P., București, 1973. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București,1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr. 12, 1987. Preda, Vasile, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
conducerii învățământului, E.D.P., București, 1973. Potolea, Dan, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei Române, București, 1989. Potolea, Dan et alii, Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București,1989. Potolea, Dan, „Stilurile pedagogice: dimensiuni structurale și incidente în procesele de învățare la elevi”, în Revista de Pedagogie, nr. 12, 1987. Preda, Vasile, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Priesemann, G., Kommunikation als pädagogisches Problem, Heinheim
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
-se noaptea acasă este urmărit și terorizat de o umbră, probabil propria sa reflecție, care îi dă târcoale, vrând „să-i sară în spinare și cine știe ce să-i sufle în ureche”; altădată - ca într-un veritabil coșmar - nu-și poate potoli setea din pricina unei „forme mioape”, cu limbă „reavănă” și cu „o claie de păr” pe cap, care se dovedește în cele din urmă a nu fi altceva decât „o ipostază rea a câinelui de aer”. Și toate aceste lucruri sunt
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
neîntîrziat o Întîlnire: „Curînd spune-mi locu, vremea.” Criza de gelozie de la urmă („Te tem d-orice umbră mică...”) este În spiritul unei galanterii obosite. Iancu Văcărescu este mai inspirat În cîteva imitații de cîntece bahice unde elogiază „marea sete” potolită cu „văduve, neveste, fete”, de-a valma, luate de peste tot: „Prinz românca d-orice loc”. Aici nesațiul Văcăreștilor găsește o ilustrare mai convingătoare și mai simpatic petrecăreață. În notele vesele ale canțonetei, Iancu rămîne, În fond, solidar cu proiectul lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poemele, vedem că haosul este elementul lor cel mai fertil. Seducția pe care o arată față de forțele dezlănțuite ale universului este serios concurată de frica de „dezmădulare” a universului. Față de obiectul liric, Heliade arată o impetuozitate, un nesapu care se potolește Îndată ce obiectul este cuprins, retorizat. Figura spiritului său poetic mi se pare a fi (spre a-i folosi o imagine) hrăpirea, provocată de o stare de mirare, Înfiorare În fața lucrurilor sublime „din afară”. Heliade caută mereu compania elementelor sublime, „hrăpirea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru a exprima orice idee. Dispare din literatura lui acea senzație (pe care o găsim la Heliade, Bolintineanu) de naștere grea a poeziei din spuma unui limbaj incongruent. Versul lui Alecsandri este fluent, polisat, bătaia e regulată, muzicalitatea tinde să potolească și să uniformizeze accentele aspre ale sensibilității și, implicit, ale lumii exterioare. Pentru Alecsandri lucrurile se Împart În două categorii: prietenoase și „rele”. Cele din urmă aparțin unei exteriorități neprielnice trupului și spiritului (frigul, starea rea), dar prielnice, și Încă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
frigul, starea rea), dar prielnice, și Încă În grad maxim, poeziei. Tendința este de a le Împrieteni cu cele dintîi. Pentru aceasta este necesară reveria. O reverie afectuoasă și productivă. Rolul ei este dublu: să apropie spațiile Îndepărtate și să potolească vitalitatea barbară a naturii dinafară, să aducă lucrurile la o temperatură moderată. Rezultatul este că lucrurile se dematerializează, contururile aspre se șterg. Poezia le pune În armonie. O fuziune salutară se produce Între cele două planuri. Obiectele intonează, atunci, un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-i Amoriul, Conachi epuizează imaginile acestei Împerecheri de elemente antinomice: Amoriul poartă arme ca ostașii, dă năvală și fuge cu slăbiciune, ia cetăți dar nu le-nchină, se dă rob dar și robește, rănește și vindecă, aprinde focul groaznic și potolește focul... Armele lui sînt mila și iubirea: „Armele lui nu-s de heră, ci-s de milă, de iubire, De durere, de suspinuri, de rugi fără contenire. Cu dînsăle să armează, cu dînsăle biruiește, Ele sînt a lui dorințe, pentru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
De la ah („ah de pară”) pînă la ochi, toate noțiunile abstracte și toate obiectele au putere de combustie. Sufletul Însuși este un motor cu combustie internă: „Acest foc de dinadins În suflet tu mi-ai aprins Nu să va mai potoli De-acum pînă ce-oi muri”... Substanța cea mai inflamabilă este privirea. Ochii dintre părțile trupului au puterea cea mai mare de a produce incendiul iubirii. E suficient ca ei să se Îndrepte spre un obiect și obiectul să fie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
m-a făcut păcătoasă și mi-a spus că nu pot să intru în vorbă cu creaturile firmamentului. Alergă la don Terentio și, pradă zbuciumului, îi povesti cele relatate de mătușa lui. Preotul mai întâi râse, apoi încercă să-l potolească, băiatul acela nu numai că-i ducea caprele la păscut, dar îi ținea și de urât în lungile seri de iarnă în fața vetrei. Ținea la el și, chiar dacă făcea mereu câte o boacănă, sărea pentru orice ar fi fost nevoie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vezi cum prin vid multe Mărunte corpuscule în cele mai diverse feluri se-amestecă în acea Dungă de lumină, și cum ca-ntr-o necontenită bătălie, se-ncaieră, Se iau la trântă, se-nfruntă pâlcuri între ele, și nu se potolesc nicicând. Citindu-l pe Lucrețiu a simțit cum știința devine poezie și a fost pur și simplu vrăjit. Fiecare argumentare avea o logică perfectă și totodată era ca și cum ideile ar țâșni dintr-un izvor, abia înțelese, pentru a deveni cunoștințe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Și cuvintele-alea rostite cu atâta cumpătare, în pofida mâniei lui, erau oare rodul ingenuității sau cu totul altceva? Gândul despre cărți ca dar dumnezeiesc era totuși fascinant, poate că fiul cismarului nu se prefăcea. Starețul redeveni calm, mânia i se potoli: De azi înainte orice carte vei dori să citești, mai întâi o supui aprobării mele. Desigur, cărțile sunt un dar de la Dumnezeu, dar nu toate pot fi citite la o vârstă fragedă. Te iert de păcat. În numele Tatălui și al
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
stăpânului acelor locuri, iubitor fiind de cărți și de oameni cultivați, și nu are nicio pornire de a-l contrazice pe cel ce furnizează mânăstirii provizii și privilegii de tot felul. Ești tânăr, dorința ta de a cunoaște se va potoli, vei înțelege că Dumnezeu nu se poate coborî până a se înfrăți cu iarba sau cu un cintezoi. De ce, ce vedeți rău în iarbă sau într-un cintezoi? Ridicase tonul fără să-și dea seama, ceea ce Starețului i se păru
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
obișnuitul subterfugiu evoluționist. Dar nu m-ai convins deloc, este clar că inchizitorii sunt ignoranți și nu citesc operele filosofilor, altfel și-ar fi dat seama că, în spatele acelor silogisme telesiene, se ascund abateri abisale de la doctrina catolică. Bine, acum potolește-te și perie-ți puțin tunica, căci e timpul să mergem la Catedrală. Ultimele trăsuri nobiliare își croiau drum în grabă. Când călugării dominicani, înșirați în tăcere, si-au găsit locul în fața bisericii, și-au dat seama că nu mai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cred? Ar trebui să compunem un imn al ipocriziei, să facem din ea de-a dreptul o dogmă de respectat în toate ocaziile pentru a nu fi părtinitori. Simt nevoia să strig la această turmă, s-o scuip în față. Potolește-te, Tommaso, întoarce-ți mai curând ochii la stânga și-o să vezi, printre cei de față, pe cineva foarte cunoscut ție. Tommaso n-a înțeles de îndată, dar numai ce își întoarse privirile, că dădu cu ochii de fiica Baronului, care
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
râpă imediat după ultimele case ale satului, pe latura opusă locului în care se afla locuința lui Tommaso. Se numea Perniciaro fiindcă, așa cum spuneau bătrânii, acolo odinioară își făceau cuibul stoluri de potârnichi cu care ani în șir și-au potolit foamea oamenii. Locul era oribil, dacă-l priveai pe lumină: copăcei răsuciți se cățăraseră cum și unde putuseră; vântul adusese tot felul de resturi și oamenii din Stilo aruncau acolo gunoiul și cadavrele de animale de cel puțin două veacuri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]