2,756 matches
-
specii - românul, alte specii epice (actualizare); - balada populară, culta (actualizare ); - elegia, oda, sonetul (opera lirico - epica), poemul (lyricko - epicka skladba) - cântecul popular, cântecul cult; - specii dramatice- dramă, tragedia, comedia, teatrul radiofonic, filmul, casetă video; 1.3.2. Structura operei literare: - povestitor, personaj literar, locul și timpul acțiunii, tema, compoziția 1.3.3. Moduri de expunere: - narațiunea, descrierea, expunerea, informarea; dialogul - monologul, - vorbirea directă, indirectă, stil indirect liber; mixt etc. 1.3.4. Figuri de stil și tropi: - epitet, comparație, metaforă, personificație
ANEXĂ din 30 iunie 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru disciplinele de studiu din aria curriculară Limbă şi Comunicare - Limbi materne, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
edu/pirls 2011/framework.html) *** Provocarea lecturii: ghid metodologic pentru dezvoltarea competenței de receptare a mesajului scris. București: EDP, 2013 (accesibil la: http://www.ise.ro/timss-si-pirls-resurse-pentru-profesori) Reviste de literatură pentru copii: Ora de Lectură, Editura Didactica Publishing House. Ordinul povestitorilor, Editura Arthur. Listă de site-uri utile www.liternet.ro http://www.cartescolara.ro https://ro.wikisource.org http://www.bibliotecapemobil.ro www.europeana.eu - Biblioteca Digitală Europeană www.ecarti.net. http://www.childrenslibrary.org/icdl/SimpleSearchCategory?ilang=English http
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
alte specii ale artei 2. Proza a) proza epică - explicarea noțiunilor, dezvoltarea și tipologia (proza romantică, realistă și fantastică); ... b) genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac); ... c) structura textului epic: ... - elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul); - tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotștiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I și a III-a; - compoziția operei epice; acțiunea, conflictul, fazele acțiunii, povestirea-cadru; - personajele; - tipuri de personaje (principale, secundare, episodice; caractere, moduri, caracterizarea
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
Proza a) proza epică - explicarea noțiunilor, dezvoltarea și tipologia (proza romantică, realistă și fantastică); ... b) genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac); ... c) structura textului epic: ... - elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul); - tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotștiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I și a III-a; - compoziția operei epice; acțiunea, conflictul, fazele acțiunii, povestirea-cadru; - personajele; - tipuri de personaje (principale, secundare, episodice; caractere, moduri, caracterizarea personajelor); d) limbajul operei epice
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
explicarea noțiunilor, dezvoltarea și tipologia (proza romantică, realistă și fantastică); ... b) genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac); ... c) structura textului epic: ... - elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul); - tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotștiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I și a III-a; - compoziția operei epice; acțiunea, conflictul, fazele acțiunii, povestirea-cadru; - personajele; - tipuri de personaje (principale, secundare, episodice; caractere, moduri, caracterizarea personajelor); d) limbajul operei epice: ... - modalități de povestire: povestirea
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
și tipologia (proza romantică, realistă și fantastică); ... b) genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac); ... c) structura textului epic: ... - elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul); - tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotștiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I și a III-a; - compoziția operei epice; acțiunea, conflictul, fazele acțiunii, povestirea-cadru; - personajele; - tipuri de personaje (principale, secundare, episodice; caractere, moduri, caracterizarea personajelor); d) limbajul operei epice: ... - modalități de povestire: povestirea, dialogul, descrierea - limbajul
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
însă în mod diferit. A spune povești despre celebrare culturală este un mod prin care membrii grupurilor marginalizate își exprimă propriile valori, si este un exemplu de organizare comunitară „calitativa”, una care pune accentul pe punctele forte ale grupului. În măsura în care povestitorul se identifică puternic cu o cultură slab sau deloc reprezentată, povestea lui/ei nu este doar personală, ci și politica; atenția dată povestirii este, de fapt, atenția dată acelei culturi, modului în care ea este auto-reprezentată. Astfel de povești servesc
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
povestea este pusă în scenă, ea nu mai aparține doar persoanei care o spune. Povestea fiecăruia este doar materia primă din care se creează scenă, cu care toți cei din grup trebuie să se identifice. În mărturiile despre opresiune socială, povestitorul nu vorbește doar în numele lui/ei, ci și în numele unei întregi clase de oameni care luptă împotriva unor tratamente asemănătoare. În ce condiții ar putea, deci, oameni fără prestigiu social să fie nu doar ascultați, ci și tratați ca niște
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
la imagine colectivă. Mă întreb dacă și cum a ajutat-o emoțional o reinterpretare atât de radicală a poveștii, desi îmi imaginez alinarea pe care i-a adus-o însemnătatea poveștii pentru noua ei comunitate. Cu mari costuri personale, un povestitor poate mobiliza o comunitate care se identifică cu el/ea. Așa a fost și în cazul Rosei Parks, a cărei poveste a fost aleasă de către liderii mișcării pentru drepturi civile din SUA ca simbol al desegregării transportului în comun. Țintă
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
pe care își bazase spectacolul. Intensitatea interacțiunii a crescut atunci cand întreaga comunitate s-a văzut performată, nu doar un singur individ. Acest tip de productie extinde problemă intimității și a distanței - gradul de apropiere sau depărtare de evenimentele reale - dincolo de povestitor, către cei care se identifică cu ea. O piesă de teatru presupune întotdeauna reprezentare, chiar și când este bazată pe evenimente reale, însă o astfel de recunoaștere este dificilă pentru spectatori care urmăresc un spectacol despre ei înșiși, „cu” ei
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
sfătuiește pe participanți să se asigure că se simt reprezentați de povestea din cadrul form-ului, având în vedere gradul de auto-referențialitate necesar, e de discutat dacă oamenii chiar ajung să simtă asta. Și nu cumva „colectivizarea” poveștii îl deposedează pe povestitor? Trebuie să fim atenți la echilibrarea utilității poveștilor atât pentru grup, cât și pentru povestitorul individual. Boal, O’Neal și Lacy realizează ceea ce Seila Benhabib numește „reinvestirea a ceea ce este considerat privat, nepublic și non-politic cu semnificații de interes public
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
având în vedere gradul de auto-referențialitate necesar, e de discutat dacă oamenii chiar ajung să simtă asta. Și nu cumva „colectivizarea” poveștii îl deposedează pe povestitor? Trebuie să fim atenți la echilibrarea utilității poveștilor atât pentru grup, cât și pentru povestitorul individual. Boal, O’Neal și Lacy realizează ceea ce Seila Benhabib numește „reinvestirea a ceea ce este considerat privat, nepublic și non-politic cu semnificații de interes public, probleme de dreptate și locuri de putere”. Însă fiecare face asta în moduri diferite. Boal
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
e suprarealistă, mai că nu m-aș chinui prea tare cu poezia. Mai c-aș povesti tot ca și cum le-aș spune-o unor copii, cu motanul încălțat, personaj principal. Care insistă să facă parte din toate scenele, oricât ar vrea povestitorul să-l scoată de-acolo. Habar n-am. Glumesc.
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
mâna-ntinsă, privindu-te în ochi... Încă nu se știe câți oameni a ucis perestroika.” (p.137) Sau: Mâncam cartofi cu pâine, iar iarna, fără pâine. Și dumneavoastră mă întrebați: de unde au răsărit comuniștii?” (p.187) Cele mai multe dintre povestitoarele și povestitorii din Vremuri second-hand nu par să vrea să-i facă pe plac intervievatoarei, nu se exprimă prudent și se opun locurilor comune din discursul pe care îl percep drept dominant, constituindu-se astfel ca Subiecți și creând prilejul, pentru cititorii
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
ocupe un nivel superior, iar înfricoșătorul potențial de adrenalină să se închidă într-un con de umbră. Urăști ascuțișul acelor foarte dure care-ți străpung poezia. Născut pentru a conduce, pe un scenariu de coșmar la patru ace, te consideri povestitor exuberant - aleatoriu. Îndrăznești să privești lucrurile altfel. Respecți noul job și planul diabolic al căderii în ispită. Într-o zi o să te vadă Dumnezeu așa cum ești: arogant, cinic, mizantrop. Un cotlon înhățat de noapte la nivelul cel mai de
Masă de disecție by Viorel Lică () [Corola-website/Imaginative/5596_a_6921]
-
România, format din localitățile componente Blebea, Humulești, Humuleștii Noi și (reședința). Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamțului, ridicată de Petru I Mușat, pentru casa unde a crescut poeta Veronica Micle și de asemenea, prin satul (astăzi cartierul) Humulești, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. De asemenea, orașul este centrul unui areal din nordul județului Neamț în care se găsesc aproximativ 20 de mănăstiri ortodoxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală, de exemplu Văratec, Agapia sau Secu. Are o populație de
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
existența a două mori, prima școală luând ființă abia pe la 1870, odată cu venirea la conducerea „educațiunii” a ministrului Spiru Haret. Școala din Bădeni a fost înființată în anul 1867, când este numit ca învățător Mihai Busuioc, celebrul dascăl al marelui povestitor Mihail Sadoveanu.Același dascăl îl va învăța, la Pașcani, și pe Ion Onu, care va înființa în satul natal Școala Pregătitoare Mixtă(în anul 1917). La îndemnul ministrului educației de atunci, Simon Mehedinți, în anul 1920 Școala Pregătitoare Mixtă se
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
este dată chiar de resursele de aur prezente aici. Ioan Cătălina, un localnic născut în 1935, este singurul căutător de aur aluvionar din România. De asemenea, el este un excelent ghid spre gurile de mină părăsite, cât și un inegalabil povestitor și bun cunoscător de legende despre aur și aurari. Tehnică a învățat-o de la bunicul său, dar a putut să o pună în practică abia după căderea comunismului, deoarece pe atunci această activitate era interzisă. După lungi demersuri, în anul
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
și privea spre valea râului cel mare și admira micile făpturi. A trecut vremea zi de zi... Dar într-o zi uriașii și-au strâns lucrurile și au plecat... Unde? Nu se știe... Cine nu crede povestea, spune Moș Dănilă povestitorul nostru, să ia un băț, să urce pe Hagău (toponimic dat de slugile grofului Banfy în sec al XV-lea, adoptat de români și care înseamnă urcuș, povârniș) apoi drept în sus pe culmea dealului Vârful și după ce trece de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești) În lucrarea să Amintiri din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că o graniță între două lumi: lumea muntenilor și lumea câmpeneasca. Despărțindu-se de peisajul montan, pe care căruță îl lasă în urmă, trecând pe malul stâng al Șiretului, cei doi copii (Nica
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
modelele socialismului (subiect obligatoriu pentru producțiile din perioada proletcultistă). Alte scrieri se apropie de literatura absurdă, discursul fiind alterat prin mijloace corespunzătoare; în acest sens, criticul Marian Popa remarcă: „"[Pancu-Iași] are capacitatea de a deplasa banalul în zona neobișnuitului, spontaneitatea povestitorului înclinat către conversația familiară și digresia, asociația neașteptată, uneori absurdă."” O colecție de povestiri în tonuri absurde (preferate pentru independența față de contextul istoric) este "Pere alese" (1981, 1991), culeasă de către Alexandru Pancu, fiul scriitorului. Pancu-Iași revenea adesea asupra prozelor sale
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
concurență a speciilor în care gusturile și statuturile sociale erau - dacă e să credem colecțiile medievale - decisive. Clasele muncitoare preferau propria categorie de povești drastice: povești despre infidelități “ingenioase”, despre sclivisiții înțelepți și caraghioși contra grupurilor sociale detestate (sau despre povestitorii rivali). Mare parte a speciei originale este încă vie în glumele scurte spuse în viața de zi cu zi pentru a înveseli conversația. Creațiile artistice includeau povestiri în ramă: situații în care o serie de povești erau spuse ipotetic. Ele
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
zi pentru a înveseli conversația. Creațiile artistice includeau povestiri în ramă: situații în care o serie de povești erau spuse ipotetic. Ele se bucurau de un spectru larg de gusturi și specii. "Poveștile din Canterbury" constituie un exemplu clasic, cu povestitorii lor nobili, iubitori ai poveștilor “romantice” și cu naratorii de rând, care preferau povești din viața de zi cu zi. Specia aceasta nu avea propriul termen generic. Cuvântul “novel” (nou, inedit) - care în română se traduce prin “roman” - indica noutatea
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
înșelăciuni și pozne, despre aventurile clandestine și despre intrigile ingenioase, în care erau ridiculizate anumite profesii respectate sau cetățeni ai unui alt oraș, nu erau, pe de altă parte, justificabile nici moral, nici poetic. Ele își găseau justificarea în afară. Povestitorul obișnuia să prezinte în câteva cuvinte de ce credea el că povestea trebuie spusă. Din nou, "Poveștile din Canterbury" ale lui Chaucer oferă cele mai elocvente exemple: autorul real putea spune povești fără orice altă justificare în afară de aceea că această poveste
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
nu duceau niciodată la altele noi - colecțiile de povești și romanele facilitau criticarea creațiilor mărețe și scăderea statutului acestora: unul dintre grupurile de naratori (creat de autorul real) putea începe o poveste romantică doar pentru a fi întreruptă de alți povestitori. Ei puteau să-l reducă la tăcere sau să-i ordone să vorbească un limbaj care să le fie pe plac sau puteau să-i ceară să grăbească povestea și să spună mai repede ce are de spus. Rezultatul a
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]