9,158 matches
-
mele sunt fără de putere. Si eu, vă spun că nu sunt prada unor preziceri fie ele tulburător de advărate, ci propria mea gândire a născut și monștrii si stelele care mi-au cântat victoria și căderea și Înălțarea... M-am prăbușit în adâncul peșterilor cu nevăzute adâncimi și am țâșnit ca un vârtej de lumină aruncat direct în mijlocul soarelui pe timpul verii. M-am pravalit în singurătatea romantismului și am spus de la început că destinul mă pregătea pentru o altă epocă în
DESTIN de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350032_a_351361]
-
Acasa > Strofe > Atasament > POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului I-a zărit prinși într-o îmbrățișare. I-a urmărit amuțită de la distanța privirii. Ochii i s-au prăbușit la picioarele sensurilor fără putință de strălucire, zilele s-au șters de culori și nepăsarea pentru înfățișarea formelor s-a înfiltrat în rostogolirea trecerii. Asista neputincioasă la sincronii și nesincronii pe tărâmul prezențelor fără de tăgadă. Și s-a așezat contemplându
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
suspinul și glasul duios Vorbind despre cer...despre Domnul Cristos... Cât încă avem părinți pe pământ Să-i iubim...să-i cinstim cum au fost și cum sunt... Să-l rugăm pe Isus să reverse-ndurare Peste-ai noștri părinți prăbușiți la altare! Referință Bibliografică: Dor de mama / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1527, Anul V, 07 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DOR DE MAMA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350065_a_351394]
-
fete care o făceau pentru bani, iar cartea sa de căpătâi a devenit „Portretul lui Dorian Gray”. Poate, se gândea uneori rătăcit printre aburii alcoolului, aceasta este și soarta sa: să devină un nou Dorian Gray, un tânăr care se prăbușește în abis pentru a cunoaște strălucirea inconfundabilă a flăcărilor iadului, un erou al decadenței care își pierde, încet, încet, sufletul. Ai lui nu au avut suflet să-l abandoneze, și a profitat de slăbiciunea pe care o aveau pentru el
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
pentru noi interogatorii. Stăteam închis în apartament, încercam să îmi alung gândurile negre și singurătatea cu câte o bere rece, dar îmi era imposibil să îmi găsesc liniștea. Delia... De ce tocmai tu, de ce să te știu moartă???, strigam, apoi mă prăbușeam între perne, zguduit de plâns. De ce să nu ne mai vedem niciodată?? Pe urmă mă izbeam din nou de acel zid impenetrabil. Nu avusesem o relație cu Delia, nici măcar nu ieșisem împreună. O cunoșteam doar de la filmări și o iubisem
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
țipetele pescărușilor. Sfâșietoare, premonitorii, ca scâncetul inocent al unui nou-născut. M-am trezit brusc și m-am privit în oglindă. Am văzut două chipuri, iar uriașa teamă care m-a cuprins m-a însemnat pentru totdeauna, simțeam că m-am prăbușit odată cu valurile nestăvilite ale cascadei în timp ce pasărea din mine își luase zborul. A fost o clipă, o singură secundă, dar am trăit în ea totul, așa cum se spune că înainte de moarte îți revezi întreaga viață. Am început să fug departe
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
stricat totul într-o clipă de prostie, de-a dreptul. Mi-ai reproșat că m-ai crezut altfel, că de fapt sunt ca toți bărbații care vor să obțină un singur lucru, și tot așa. Am simțit că mi se prăbușește cerul în cap. Numai eu și stupidele mele scenarii proiectate în viitor erau de vină, dar tragedia a avut loc când ai început să mă eviți. Găseai mereu o scuză, un pretext care să nu mă jignească, dar care pe
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
pentru concurs, nu să studiem bucățile unei roți. Axă: Roata e o taină. Rază: Taină? Axă: Poți alege o bicicletă bună cunoscând importanța unei roți. Rază: Nu e timp pentru așa ceva. Axă: Dacă nu-ți faci timp pentru temelie, se prăbușește zidul. Totul se face cu răbdare și curaj. Spiță: Curajul de a lupta, de a urca mereu câte o treaptă. Osie: Pe mine mă interesează mecanismul. Spiță: Eu zic să ne așezăm pe scaun și să studiem lucrarea. Cred că
ROATA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350237_a_351566]
-
spuse Vanei, care bău de îndată. În ochii Zalei s-a putut citi o tresărire aproape imperceptibilă de satisfacție și de eliberare. Ceasul a bătut ora fix, iar peste puțin timp, pradă unor convulsii scurte, dar intense, Vana s-a prăbușit la pământ și a rămas fără suflare. * Astfel s-a abătut nenorocirea asupra Palatului Violet: părinții Zalei au făcut ca totul să treacă drept un accident, dar consecințele faptei tinerei prințese nu au mai putut fi evitate. Aceasta a spus
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
reîncarnări. Nici după ce a trecut promisiunea unei mântuiri. Privind la sfârșitul abominabil al tânărului Emanuel și la condiția mea de scriitor, recunoscând în toate acestea și sublimul, și căderea, și celestul, și iazul de pucioasă, și dorința, și înfrânarea, mă prăbușesc deasupra mesei pe care scriu, dorindu-mi să nu mai știu nimic, ci doar să plonjez într-un somn adânc, odihnitor, aproape hipnotic, dar punându-mi, cu ultimele puteri, aceeași simplă (și fatală) întrebare: De ce? De ce? DE CE? Foto: Wikimedia Referință
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
comis sacrilegiul, dar cu toate acestea Soraya a sărutat-o ușor pe buze și apoi și-a lipit preț de câteva zeci de secunde trupul de al ei... În acest timp, imperiul lui Rashid, un șah nebun și dezonorat, se prăbușește, încet, dar sigur... Cu sau fără complot”. „Ai mers prea departe, mult prea departe... Veți pieri, amândouă!”. „Dacă mă omori doar pe mine”, continuă Soraya, imperturbabilă, „vei sfârși ucis de gărzi, victimă a complotului pus la cale de propria fiică
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
doar la politică, am înțeles mult mai târziu asta. Se referea chiar la noi. La mine. Rain/curse... Miracle/Horror... Life/death... Privesc fotografia Penelopei... Îmi imaginez că m-aș deda la tot felul de perversiuni în compania ei... Mă prăbușesc printre ceștile de cafea, rămânând, golit, în mijlocul camerei... "Al treilea nivel este foarte greu de trecut. Mulți s-au oprit aici. Îți amintești, cred, din jocurile pe computer cum e. Cu cât urci, te complici mai tare. Ai dovedit, totuși
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
și dulce Și-n seva cărnii tale încă verzi ... Sunt suflete-izvoare care suflet dau Și apă vie sfintei Rugi fără sfârșit, Mai zăbovesc și eu din când în când să beau Un strop de liric mir când simt că-s prăbușit. Sunt din Cuvânt născut și din Cuvânt Iubirii jertfa de cuvânt i-o întrupez Din lemnul crucii ce în trup o-mplânt, Cuvântul răstignit și mort să-l înviez ... Sunt lângă voi constructori de nesfârșit poem Și-n prag de
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
copleșit într-un continuu animism, tentat să îți faci cruce cu limba în căutarea altor puncte cardinale. Căci Estul e Asfințit și Vestul e când zori de ziuă, când Amurg și niciodată un răsărit de soare, un continuu Miază Noapte. Prăbușit în idei ca în groapa Lupului făcută de „Capra cu trei iezi”, te gândești numai la scăunelul din ceară. Dacă nu ar fi fost făcută de un grup de albine, sigur ceara nu s-ar fi topit. Oare tot ceea ce
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
așternutul iernii, îmi sunt bucuria. Nu lupul din vârful crestei îmi spală de păcate, durerea rădăcinilor uscate. Nu râsul din întunericul nopții, când privește prin lamele privirii, îmi ia zborul păsărilor care îmi fac fericită pădurea. Am frați care se prăbușesc și-n peșteri pietre care cad, și răul se duce în neat. Am ursul care-i blând în toamne rătăcite, fără miere, căci nu-n blana lui stă frica de pădure. Chiar și mistrețul care prin colții săi el râde
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
și naturală, căci numai Dumnezeu dă plinătate sufletului credinciosului. Pășirea în viața cea adevărată se face sub haina harului smereniei, care nu depersonalizează, ci înfrumusețează. Urmarea lui Hristos înseamnă pilda smereniei, a autorității și a dragostei cu care El a prăbușit lumea veche și a ridicat o alta nouă, desăvârșind-o. „Conștiința păcatului (continuă Valeriu Gafencu) nu se reduce la desfrânare, lăcomie, agonisire, ucidere ori alte fapte asemănătoare, mai mult nu este nici numai restabilirea orânduirii lăuntrice a omului, ci este
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
echilibru pasager pentru a reveni la trapul calului cu șaua de foc a încercărilor. rodește timpul puii morți ai pașilor nenăscuți plecați să umple câmpul de maci din inima sculptorului orb. se aude dalta se aude așchia de suflet cum prăbușește urâtul în apa florilor cu șapte petale și esențe din inima copiilor plecați pentru alt joc într-un spațiu al adevărului fundamental. promisiune de primăvară cu fâșii de iarnă disperată a fi centrul înghețat al peșterii. dialogul pietrelor continuă. ceramica
FIECARE FÂŞIE DE GÂND ARE ISTORIA EI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362125_a_363454]
-
Liboff, David Griffith, David Bohm etc.; - fizicienii sunt buni să mediteze pe-o insulă deșertică; matematicienii să joace la cazinouri! - despre UFO-urile (OZN-uri: Obiecte Zburătoare Ne-identificate, numite folcloric „Farfurii zburătoare”, după aspectul unor pretinse imagini despre ele) prăbușite lângă Rosewell, statul federal New Mexico, SUA, când se pare că au fost găsiți și pasagerii lor extratereștri, dar guvernul american a negat și a de-clarat că s-au găsit, de fapt, rămășițele unui balon meteorologic; - Cometei Hale-Bopp („Marea Cometă
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
câte o mângăiere de verde albastru ! Aș fi vrut să rămân aici ore în șir, să mă bucur de șoapta valurilor și de cântecul pescărușilor ce roiau în jurul meu cât și al trecătorilor grăbiți.! ,, Și valurile prind viață ! Se revarsă prăbușindu-se peste pietrele de la malul Dunării înveșmântate în diferite culori. Râvna pentru Casa Domnului, dragostea pentru cuvânt, ardoarea pentru artele frumoase - coordonate fundamentale în viața artistei și scriitoarei Constanța Abălașei-Donosă, sunt esențele parfumate de trandafiri care-i împodobesc viața. De
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
Lacomă și trufașă, cununată cu scârba se rostogolește amenințătoarea, pustiitoarea viitură. Tăvălugul ei opac și cenușiu zdrențuie faldurile nesfârșite ale zării și prin vadurile proaspăt săpate se revarsă valuri de teamă și moarte. Talazuri uriașe și grele fac să se prăbușească zidurile milenare ale cetăților. Din catedrale n-au mai rămas decât clopotele chinuite de dangăte într-o dungă, iar oamenii, ah oamenii, nici rugăciuni nu mai clădesc, Dumezeu fiind, ca niciodată, părăsit, singur, vândut și dincolo de speranță. Țipă pădurile și
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
orașul atât de drag în care am trăit o copilărie frumoasă, alături de părinții, frații și bunicul meu? În sufletul meu de copil, căruia-i plăcea să zburde cu prietenii prin Lunca Trotușului, am simțit că o întreagă lume s-a prăbușit, iar eu m-am ridicat dintre ruine, intrând neașteptat într-o altă vârstă, cea a maturității.” „Sub aripa neagră a războiului” te cucerește prin spiritul liber cu care autorul valorifică ideile, prin acel ceva pe care nu-l găsești prea
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
hrănindu-te cu minciuni. Eu vreau să zbor, iar aripile mele, sunt așa de frumoase... OCROTIRE alerg prin troiene de gânduri spre tine dragul meu să mă încălzesc la focul inimii tale. Mă cutremur de noaptea rece și abruptă. Mă prăbușesc și cad, alunecând pe gheața amintirilor. Mă doare sufletul obosit și plâng. Simt cum bratele tale, ca niște aripi de lumină, îmi înconjoară trupul, ocrotindu-l de răutatea Lumii. Îți mulțumesc că exiști. DECLARAȚIE Clopotele sentimentelor se mișcă ușor în
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]
-
deșarte. Dar ce bine e așa! Ce frumoasă e neliniștea, și ce viață când știi că e numai neliniște, nicidecum vreun pericol că am putea cunoaște totul și, în consecință, rațiunea existenței noastre ar dispărea. Teamă? De ce teamă, chiar dacă Se prăbușesc zorii peste mine/ pecete înfierată să-mi pună/ pe inima ce aleargă beteagă/ și-și caută rămășițele prin tine. Și ce dacă? Nu asta ne e menirea? Îndrăznesc să afirm că asemenea poeme trăiesc difuz, inexprimabil, în fiecare dintre noi
PRINTRE CUVINTELE VRAJEI SAU VRAJBEI... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366060_a_367389]
-
tuturor și să nu aștepte vreodată recunoștința cuiva. Nu e nevoie. Săptămânal trec prin Piața Obor să văd cât mai costă kilogramul de nepăsare, jumătatea de prostie, sfertul de neinformare sau gramul de conștiință. La ultimul produs prețul s-a prăbușit, dar tot nu se prea vinde. Ferească Dumnezeu ca actualii să ne dezamăgească! Dacă doriți să revedeți PUB. ZIUA SUSPENDĂRII http://www.youtube.com/watch?v=ST70sXd kRg&feature=plcp, Toate bune, Sergiu GĂBUREAC Vineri, 13 iulie 2012 București Referință Bibliografică
TABLETA DE WEEKEND (9): VARA ASTA SE POARTĂ ALB, CU DUNGI NEGRE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365302_a_366631]
-
gînd stau de veghe, La mine în gînd mă păzești, Ca doi condamnați fără zeghe, Dăm plată sentinței cerești. Și poate mai sîntem spre viață, Și poate că încă trăim, Ca raze pierdute-ntr-o ceață În care ne tot prăbușim. Referință Bibliografică: Fatala întîmplare / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2340, Anul VII, 28 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FATALA ÎNTÎMPLARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365401_a_366730]