9,282 matches
-
nu exista o situație de război. Imediat, Londra aplică statului român embargoul comercial, bancar și economic. Eugen Cristescu afirma că despărțirea între Mareșal și ministrul englez la București a fost „foarte sentimentală”. Într-o notă informativă a Serviciului Siguranței și Prefecturii Capitalei din 11 februarie 1941, se preciza că ministrul englez, sir Reginald Hoare, primise pe 10 februarie, orele 13,30, o cablogramă de la Londra și peste patru ore un plic special de la Legația S.U.A., prin care se ordona ca, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
spatele frontului” sau a „familiilor celor căzuți sau răniți”, evidența unităților românești și „situația acestora”, provocându-i în același timp la discuții prin chestionări. Un fapt asemănător este prezentat și în nota informativă nr. 150 din 19 iulie 1941 a Prefecturii Poliției Capitalei. Se remarca faptul că în București „mișună o serie întreagă de agenți sovietici și maghiari care, întovărășindu-se cu diverse femei, cutreieră zilnic spitalele unde se află răniții de pe front, sub pretextul că sunt oameni milostivi, aducând merinde
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Programul celei de a XVII-a ediție a Salonului internațional de carte românească, Iași, 5-8 octombrie 2008. Coorganizatori: Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Consulatul General al României-Cernăuți, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Prefectura Județului Iași, Consiliul Județean Iași, Primăria Municipiului Iași, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Iași, Uniunea Scriitorilor, Filiala Iași, Biblioteca Națională pentru Copii și Tineret „Ion Creangăʺ Chișinău, Bibl iote ca Națională a Republicii Moldova, CPE Libertatea Novi Sad
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
subvențiile pentru agricultură și cât de acoperitoare a costurilor sunt? Nici despre asta nu sunt întrebați țăranii, agricultorii. Nici G. Tutoveanu nu mai este în măsură să in tervină!... G.Tutoveanu sprijinea sporirea natalității La 27 aprilie 1931, în localul prefecturii ju dețu lui Tutova, a avut loc instalarea noului prefect G. Tutoveanu. După câtva timp, în ziarul local „Moldova” din 15 noiembrie 1931, sub semnătura N. Rânzescu, apărea un cursiv intitulat „De la o inspecție” a prefectului, efectuată la primăr ia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
însă foarte greu în spiritul Epitropiei care, conservatoare, mulțumindu-se ca instituțiile să fie bine gospodărite, era reticentă la noutăți. Primirea bolnavilor se făcea, ca și la Golia, numai la recomandarea oficialității "a vreunei autorități recunoscute precum: Onorabila Epitropie Generală, Prefectură, Primărie etc. și cu un certificat alăturat împreună cu recomandațiunea medicului primar al Ospiciului". Aceste forme rigide erau necesare, satisfăcând atât protecția socială, cât și aceea individuală a bolnavului, într-o epocă în care internările în ospicii erau încă infamante și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
al XIX-lea, aceste diferențieri erau obișnuite, toți bolnavii fiind incluși în clase de tratament. Existau trei clase de tratament. Plata întreținerii și tratamentului se făcea fie de familia bolnavului, fie de o instituție care solicita internarea, în special de prefecturi și primării, uneori de poliție. Ospiciul avea mari dificultăți cu încasarea sumelor, ceea ce genera o interminabilă birocrație. Familiile trebuiau și erau silite de situație să achite, la termen și în condiții prestabilite, conform clasei de întreținere, toate sumele prevăzute. În
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
genera o interminabilă birocrație. Familiile trebuiau și erau silite de situație să achite, la termen și în condiții prestabilite, conform clasei de întreținere, toate sumele prevăzute. În aceste relații, familie-ospiciu, nu existau decât rareori diferende, dar ele apăreau în cazul prefecturilor și primăriilor, care "lesne părăseau pe bolnav, fără nimica a mai plăti". Epitropia, care era, bineînțeles, sesizată de toate aceste datorii, începea urmărirea, se ajungea la dispute, uneori la conflicte de durată, cum a fost cazul cu primăria și a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În august 1869, de exemplu, din 69 internați în ospiciu figurau ca bolnavi plătitori numai 21 pacienți, din care 8 evrei întreținuți de Comunitatea Israelită, care era singura organizație care își achita exemplar aceste conturi. Debitorii cei mai rău-platnici erau prefecturile, cu excepția câtorva, mai ales a Botoșanilor, despre care, ani la rând, se menționează că "plătește regulat". Bineînțeles că bolnavii al căror cont nu era achitat nu puteau fi evacuați decât în cazul când sănătatea lor ar fi permis această măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la dosar". Costul întreținerii varia de la 100 lei lunar Clasa I, la 35 lei lunar Clasa a III-a, Clasa a II-a variind anual între 55 și 50 lei pe lună. Este interesant că nu toți bolnavii întreținuți de prefecturi sau primării erau trecuți, cum ne-am fi așteptat, la clasa cea mai ieftină. Se proceda de la persoană la persoană, după rangul și apartenența de clasă. Prefecturile întrețineau chiar bolnavi la Clasa I ani de zile, cum au fost bolnavii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și 50 lei pe lună. Este interesant că nu toți bolnavii întreținuți de prefecturi sau primării erau trecuți, cum ne-am fi așteptat, la clasa cea mai ieftină. Se proceda de la persoană la persoană, după rangul și apartenența de clasă. Prefecturile întrețineau chiar bolnavi la Clasa I ani de zile, cum au fost bolnavii al căror nume este oarecum semnificativ: Nicu Radovici (Tecuci), Stelian Toma (Brăila), din familii distinse ale respectivelor ținuturi. Cum majoritatea bolnavilor o constituiau țăranii săraci sau liber-profesioniștii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
anii următori au plătit regulat și mai puțini, și, cu toate acestea, cu cea mai mare perseverență, o simplă corespondență, consumând timpul caligrafilor, a încercat recuperarea unor sume, în ansamblu, derizorii. Internările se făceau conform legilor, la cererea unei instituții (prefecturi) care se adresa direct ospiciului, deseori prin telegrame ca urmare a urgenței cazului. Cu toate acestea, chiar în cazurile foarte urgente treceau mai multe zile și săptămâni până la internarea bolnavului, care primea "asistență" de urgență în beciurile polițiilor locale, nealimentat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
existau toți acești factori sau transportul comisiei la domiciliul pacientului. Era vorba de timp, de mijloace de transport etc., toate acestea explicând dificultatea cu care se rezolvau cazurile, chiar atunci când erau urgente. Este interesantă, în această privință, o adresă a Prefecturii județului Iași (4040 din 23.06.1892), prin care prefectul Ventura anunță Epitropia că: "indivizii alienați notați pe contrapagină, care aparțin județului, stau de mai mult timp în arestul poliției din acest oraș fără a se lua vreo măsură fără
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sic) lângă mănăstirea Neamțu întreținerea pe trei luni nu o credem echitabilă de oarece foarte ușor se poate întâmpla ca dânsul să moară peste 2-3 săptămâni și atunci suma avansată s-ar pierde". De altfel, s-a încheiat o înțelegere, prefectura Putna acceptând să plătească pe o lună înainte la o nouă propunere a Epitropiei: "se primește pacientul cu plata anticipată pe o lună". Pe o altă cerere a aceleiași prefecturi prin care solicită tot un loc pentru un alienat la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
s-ar pierde". De altfel, s-a încheiat o înțelegere, prefectura Putna acceptând să plătească pe o lună înainte la o nouă propunere a Epitropiei: "se primește pacientul cu plata anticipată pe o lună". Pe o altă cerere a aceleiași prefecturi prin care solicită tot un loc pentru un alienat la același ospiciu sunt două rezoluții la aceeași dată: "nu este nici un loc" prima, tăiată, și a doua, "cu plată se poate admite", motivându-se numărul redus de paturi, dar au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospitalitatea gratuită dăruită de donatori, garantată de lege și pusă sub auspiciul Sf. Spiridon și onor Epitropii?" Cazurile de alienați abandonați erau tot mai numeroase. Intervenind Ministerul de Interne, cu o anchetă, a mediat oarecum un acord între Epitropie și Prefectura orașului Iași, prin adresa care a venit la o lună de la apariția neînțelegerii de care ne ocupăm. Prin adresa 11256 către Epitropie la 9 iulie 1982, ministerul menționa că "tot acum am scris D-lui Prefect de Iași să ia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a Moldovei 75, prin care cineva se plângea de faptul că Epitropia Casei Mănăstirii Sântul (sic) Spiridon refuză a primi bolnavi incurabili alienați la "ospițiile" sale, întrebând: "Apoi Onoratul Minesteriu să binevoiască a da dezlegare ce măsură trebuie a lua Prefectura? căci un altu Ospițiu unde se sî poate trimite câtu însă pentru propunerea Epitropiei că i s-au trimisu o femeie lipsită de minte și cu apoplexie este adevăratu, daru unde trebuie trimasă, când totul sub a ei administrare este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
destinatu pentru smintiți la minte? Precum Onoratu Ministeriu constatează prin Ofițiu nr. 21466 și s-ar fi lăsatu pe uliți acuma cu răceala de față, în o noapte sau două ar fi devenitu un cadavru". Prefectul încheie: "De aceia daru Prefectura neavându unde plasa pe niște asemenea nenorociți până la deslegarea nemijlocită a se da, cu toate rezoanele ce-și dă Epitropia, totu ei se va trimete" (ss. indescifrabil). Dr. Cihac, la care a ajuns spre rezolvare acest diferend, a scris în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Moldova, București, Editura medicală, 1956. 11. Paul Pruteanu, Cercetări cu privire la spițeria și spițerii Spitalului Central din Iași de la înființare până la 1862, Comunicare U.S.M., Iași, 2/12, 1956. Ospiciul comunal de la "Bariera Salhanalei" La Arhivele Statului Iași, sub nr. 101/1884 (Prefectura Jud. Iași), aflăm știri inedite despre un ospiciu care a funcționat provizoriu într-o zonă a orașului Iași, denumită Bariera Salhana. Acest ospiciu este denumit "Ospiciul de peste Bariera Salhana" și a fost înființat de Primăria Comunei Iași, în scriptele căreia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asigure nu numai protecția societății, ci în aceeași măsură protecția bolnavilor, în scopul evitării oricărui abuz. Astfel, pentru internările ex officio se prevede o filieră care exclude, în adevăr, posibilitatea acțiunilor abuzive. În acest caz, se stipulează un ordin al Prefecturii condiționat de constatarea unei alterări mintale atât de masive încât periclitează conviețuirea socială, fie în dauna societății, fie în dauna securității personale. Această filieră birocratică, relativ complicată, excludea internările "discrete" în scopul obținerii unor eventuale interdicții contra unor cetățeni eventual
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
după muilt timp, mare i-a fost mirarea când constată (la 21 aprilie 1879) că, la noi, corupția nu numai că nu este sancționată de lege, dar și premiată, în cazul aceluiași "cenușer": "D. Al. A. Macedonski, fost director al prefecturei Silistra, în care calitate a comis escrocherii în acte publice (precum ne spunea o corespondență ce am publicat), în loc de-a fi trimis înaintea justiției pentru acele acte scandaloase spre a-și lua pedeapsa meritată, printr-un decret ce publică
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
1973 și 1997 refac această memorie: cel din 1987 al fostului căpitan SS Klaus Barbie, cel din 1994 al lui Paul Touvier, care executase șapte ostatici evrei la Rillieux, în sfârșit, cel al lui Maurice Papon, fost secretar general al Prefecturii Gironde, început în 1997 și finalizat cu o condamnare la șapte ani de închisoare. La acestea se adaugă inculpări celebre, care nu duc la procese, precum cea din 1979 a lui Jean Legay, delegat în zona ocupată, sau cea din
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
francezi și germani pentru deportări. Fără să uităm polemicile, uneori foarte aprinse, precum cea stârnită de "fișierul evreiesc" pe care Serge Klarsfeld îl descoperă în 1992 la Ministerul Foștilor Combatanți și despre care el afirmă că este cel întocmit de prefectura de poliție în 1940 și care fusese folosit la arestări. O comisie de specialiști însărcinată să stabilească natura exactă a acestuia susține că nu este vorba de fișierul din 1940, care ar fi fost distrus în 1948-1949. Vine apoi decretul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1909, pag. 25. 76. T. T. BURADA, Istoria teatrului în Moldova, editura Minerva, 1975, pag. 437. 77. T. V. ȘTEFANELLI, Amintiri despre Eminescu, în vol. cit. 78. Vezi volumul Eminescu și Bucovina, op. cit., pag. 205. 79. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura județului Botoșani, dosarul 170/1865, filele 71-72. 80. AUREL VASILIU, M. Eminescu și Biblioteca gimnaziștilor, op. cit., pag. 223. 81. M. EMINESCU, Opere, vol., V, ediția PERPESSICIUS, pag. 268 și pag. 274. 82. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura Județului Botoșani, dosarul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Statului Botoșani, Fondul Prefectura județului Botoșani, dosarul 170/1865, filele 71-72. 80. AUREL VASILIU, M. Eminescu și Biblioteca gimnaziștilor, op. cit., pag. 223. 81. M. EMINESCU, Opere, vol., V, ediția PERPESSICIUS, pag. 268 și pag. 274. 82. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura Județului Botoșani, dosarul 65/1865, fila 2. 83. Ibidem, ibidem, fila 167. 84. DR. V. GHERASIM, În satul Eminovicilor, în volumul Eminescu și Bucovina, Cernăuți 1943, pag. 624-625, 85. LECA MORARIU, Note pentru o monografie, în vol. sus citat, pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
29. 87. I. E. TOROUȚIU, Studii și documente literare, III, București, 1932, pag. 116. 88. I. D. MARIN, Evoluția situației țărănimii botoșănene, între 1864 și 1907, "Studii și articole de istorie", III, București, 1961, pag. 274, 275. 89. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura județului Botoșani, dosarul 386, din anul 1864, fila 200. 90. Ibidem, același dosar, fila 216. 91. Ibidem, același dosar, fila 227. 92. Originalul la diaconul GH. LUNGU, de la Protopopiatul Botoșani. 93. M. EMINESCU, Opere, vol. IV, ediția PERPESSICIUS, pag 11
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]