3,420 matches
-
și atunci scriam cu un cui sau cu acul.” Un procedeu asemănător se folosea și în închisorile prin care a trecut Augustin Neamțu: „Scriam pe o bucată de talpă de cauciuc pe care o udam, dădeam cu săpun și apoi presăram var de pe pereți din locuri dosite. Se scria ca pe o tăbliță de gresie, cu un bețișor de lemn. Avantajul era că se ștergea ușor și repede și nu te prindea că înveți. Dacă erai prins, făceai șapte zile de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
dar, crede-mă, inutil: dacă Într’o conductă o investiție de energie, adică creșterea vitezei, o poate curăța, investiția ta În palma cerșetorului nu rezolvă nimic. Decât un bogdaproste complezent care te trimite la dumnezeu pentru răsplată... iar drumul e presărat cu sfinți... - Dar zic unii, chiar În Evanghelie, că ăștia sunt imaginea mântuitorului... - Ți-ai găsit, tu și Evanghelia. Bașca că, dacă o citești mai atent ajungi să pui semnul identității Între el și dracu’: amândoi ispitesc... Dar citește și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
avantajul, iar defectul cu dezavantajul, În respectul opticii voastre. Aleg un fenomen, anume frecarea. Pe care nu mai știți cum s’o diminuați barem, prin rulmenți și unsori, În mașinăriile voastre, căci e rea. Dar nu ungeți șinele tramvaiului, dimpotrivă presărați nisip; frecarea e, carevasăzică, bună. Și sunt convins că dacă ar dispare frecarea, bucuria din mașinării se va transforma În scârbă când veți patina pe asfalt În plină vară, altfel decât pe „rolele“ care se dau de-a dura pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acum de se dau și la televizor. Acest lucru se întâmpla pentru că pădurile încă mai dominau zona și țineau pământul strâns legat în rădăcinile lor. Acum au dispărut... Nimic nu întrecea vacanța de vară. De pe malurile boroaielor începeau câmpurile oamenilor, presărate cu fel de fel de culturi de grâu, porumb, cartofi și floarea-soarelui. Eu nu făceam decât să alerg bucuroasă prin ele și să culeg buchete interminabile de flori și apoi să împodobesc casa bătrânească cu ele. Tătăneasa, piciorul cocoșului, roinița
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
niciodată mai mult de 2-3 mioare. Când căldura era mai mare dădeam fuga la scăldat în apele repezi ale Siretului. Pe atunci mergeam fără grijă căci nu existau gropi făcute de excavatoare... Cât era satul de-ntins, apele râului erau presărate cu copii ce înotau în lung și-n lat pentru a prinde fel de fel de pești: crap, șalău, caras și roșioară. Mare grozăvie am pătimit când am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
bubă. Ca să n-apuce să coacă, pe bube se pune var proaspăt. Ca să grăbească coacerea și spargerea, se aplică la bubele dureroase și la buboaiele oarbe careva din materiile următoare : ceapă albă coaptă cu seu, pâine mestecată în gură, jimblă presărată cu șofran, sau ir preparat din rășină topită, plămădit laolaltă cu seu, ceapă albă, ceară, săpun, unt de lemn, miere și uneori tămâie. Bubele mai pot fi tratate cu străgheață, un amestec de lapte dulce, foi de pătrunjel și săpun
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și apoi se prăjesc pe foc câțiva raci, iar scrumul astfel căpătat se bea cu vin. Sau se leagă rana de mușcătură cu părul câinelui turbat. Mușcătura de șarpe. Se leagă mușcătura între două lespezi de piatră, după ce s-a presărat pe ea soc pisat. Nedormire (insomnie). Se bea înainte de culcare o ceașcă cu apă în care s-au muiat flori sau capsule de mac roșu. Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aceeași formulă magică utilizată și pentru durerile de cap, la care mai adăuga porunca: «să nu crești, să nu spargi, mai mare să nu te faci. Să te duci ca vântu’, să te așezi la pământu’», ca mai apoi să presare peste infecție praf de pușcă și frunze de podbeal. Pentru pocitură, altfel spus pentru pareza facială, descântecul în sine e foarte asemănător, numai ritualul diferă. În acest caz se ia o ulcică de pămînt în care se pune apă neîncepută
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu numai de ridicarea nivelului său de viață prin inițiative lăudabile, progresiste pentru vremea sa, cât și pentru ridicarea stării tuturor consătenilor dispuși să-l asculte și capabili să-l înțeleagă. CAPITOLUL VII Eroi au fost, eroi sunt încă... Motto: Presărați pe-a lor morminte Ale laurilor foi, Spre a fi mai dulce somnul Fericiților eroi. Sufletele lor curate Către ceruri își iau zbor, Căci muriră-n luptă sfântă Pentru neam și țara lor. Ridicați pe piramida Nemuririi, faima lor. Scriți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și ai neamului nostru românesc au încercat să rupă și să-și adjudece parte din glia noastră străbună. Nu numai hotarul satului, ci întreaga moșie a mândrei noastre Romînii au fost stropite cu sângele înaintașilor noștri din toate timpurile și presărate cu osementele lor, în momentele în care patria le-a cerut-o. Eroii din vechime rămân necunoscuți, în vremurile străbune neexistând posibilitatea consemnării lor, în ultimile două secole, cronicile ne aduc la cunoștință însă, numele multora dintre ei, dându-ne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pomeniți. O altă catagrafie, făcută cu optsprezece ani înainte, în 1820, vorbește despre ipoteșteni că au loc de hrană [...] făcând și alișveriș cu târgul Botoșani, fiindu-le cu apropiere 9. De remarcat faptul că întreaga zonă a Botoșanilor a fost presărată de schituri, biserici și mănăstiri. În familia mamei poetului exista o propensiune aparte către cele duhovnicești. Datorită lipsurilor materiale sau din impulsuri naturale, destui dintre frații și surorile Ralucăi au îmbrățișat această cale; unii au făcut-o cu mai multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a timpului nu se realizează decât prin cuvântul ce exprimă adevărul, atât de greu de găsit; căci poemul se înfăptuiește în momentul în care se operează corespondența dintre suflet și lume, când Cuvântul iluminează într-o străfulgerare această contopire, consfințind-o50. Presărate de-a lungul întregii opere, există contexte care au neîndoielnic, dincolo de ecourile trăirii concrete, o rafinată tentă inițiatică; numai că învățându-le papagalicește când nu trebuie (căci așa e (în)tocmită programa școlară!), ele sunt repetate și reținute otova. Exemplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
relație modelează viziunea despre lume și crezul artistic eminescian. Ea a început să se cristalizeze în anii copilăriei, atunci când s-au format bazele structurii sale sufletești; tot atunci se presupune că poetul și-a distrus primele creații, tocmai pentru că erau presărate cu prea evidentă culoare locală. Purtând în propria-i structură povara grea a geniului, Eminescu a simțit în mod firesc nevoia "să ascundă" cât mai adânc în creațiile sale orice urmă concretă a toponimelor dar nu numai legate de spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
alte titluri, mai degrabă marginalizate: "Eseu despre Cezar Ivănescu" (1998), "Complexul Bacovia" (2002), "Basarabia sau drama sfâșierii" (2003), "Caragiale abisal" (2003), "Transmodernismul" (2005) ș.a. Toate își găsesc "in nuce" începuturile în trăirile, lecturile și acumulările trădate de acest neobișnuit Jurnal, presărat cu sumedenie de cugetări ridicat la rang de aforism. Unele poartă sonuri de acum știute, altele atestă originalitate: "Puterea mi s-a părut totdeauna nevrednică de inteligență", "Marile idei se nasc în ilegalitate; când legea ajunge să recunoască ideea, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Cum e știe, esențele tari se țin în sticluțe mici. În ultima vreme, onor autorii s-au obișnuit să se răsfețe în articole kilometrice, validând încă odată butada "n-am avut timp să scriu mai scurt". Notele mărunte, care au presărat din totdeauna sarea și piperul în paginile presei culturale, nu prea mai tentează, desigur, tocmai din pricină că obligă la concizie și idee răspicat formulată. Ceea ce nu-i chiar simplu. Mai comod e să-negrești postate de hârtie: până la urmă, tot s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
seama mea, care erau și ei în țarnă, cu vitele. Jucăm țurca, mai spunem ba una, ba alta; și iaca așa, pe nesimțite, timpul curge ca nisipul într-o clepsidră. Nici nu-mi dau seama, când seara începe să-și presare cenușa și eu mă trezesc hălăduind încă aproape de pâlcul de copaci de la Giurgiu, hăt departe de sat. Și, ce-mi zic: ian s-o iau încet spre casă, că nu alta dar m-am prea îndepărtat de sat și m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
limpede, în care pluteau încă vii răcușori, melcușori și tot felul de vietăți oceanice. Luă dintr-un cuier un fel de polonic mare, găurit; îl introduse în căldare și pescui ca un pumn de gângănii oceanice pe care apoi le presără și răsfiră, în mod egal, în brânza clocotindă din mijloc; unele din acestea se înecară pe loc, altele n-avură vreme decât să facă două-trei mișcări disperate și rămaseră ca niște bâzdâgănii electrocutate, în timp ce pizza gata pentru servit răspândea niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
simțit ajutorul divin. Departe de resemnare, ne mângâie și ne fac mai înțelepți versurile poetului: "Eu trec pe-același țărm ce nu e, La braț cu prieteni și vrăjmași, De-au fost să-mi bată trupu-n cuie Ori să-mi presare crini sub pași". (p. 195) Firul tulburător care străbate paginile cărții este acea iscusință delicată și plină de vibrație cu care autorul analizează și evaluează faptele Cazabanilor, rodul creației lor în diverse domenii, văzând și prezentând ceea ce-a rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Să mă spăl și să mă răcoresc barem și pe urmă oi mai vedea. Am intrat Într-o mare calmă, legănându-se imperceptibil spre cerul de un albastru incandescent. Înotam și mă scufundam și vedeam sub mine nisipul de pe fund presărat cu stânci, traversat de pale de lumină difuză În timp ce Înaintam În larg și-mi aduceam din ce În ce mai repede aminte de tot ce uitasem sau mi se păruse că am uitat vreme de șase ani. Nu l-am găsit ca să-i rup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tac. Greierii nu îndrăznesc să țârâie. Primii cocoși se auziră cântând la o casă din apropiere, apoi, alții... și, alți cocoși se porniră în tot satul. Focul încă pâlpâie scăpărând în răstimpuri roiuri zglobii de scântei roșcate. În noaptea limpede, presărată cu praful de aur al stelelor, se mai auzi o vreme doar ecoul cântecului lor, vălurind... apoi, tăcerea se lăsă peste tot întinsul... Peste tot se așternu o liniște deasă, că-ți puteai asculta bătăile inimii... doar greierii mai țârâiau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Viena. În țara Întregită, maramureșenii au avut În sfârșit acces neîngrădit la școlile de toate gradele. În timpul celui de-al II-lea război mondial s-au oferit În număr mare ca voluntari, și numele multora au rămas Înscrise pe crucile presărate pe meleagurile străine, semne ale atașamentului până la sacrificiu pentru apărarea patriei. O pagină Îndoliată a Înscris-o ocupația hortistă și dictatura alogenă, instaurate după război. Multe nume se află Încrustate În memorialul de la Sighet, și sute de mii de
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Europa centrală, de exemplu, teascul era adesea situat chiar în cadrul podgoriei și era însoțit de Wärmehäuschen (literalmente "căsuțe în care te poți încălzi") unde oamenii de la pivniță puteau veni să se încălzească și să ia masa. În Ungaria, podgoriile erau presărate cu niște "case cu teasc" pentru a fabrica vinul și pentru a adăposti temporar lucrătorii. Alte regiuni și țări cu podgorii renumite însumează conace înstărite și vaste, care adăpostesc pivnițe adânci, construite în special în secolul al XVIII-lea și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Încurajat și sprijinit În demersul lor. Probabil, fundamentul de bază a fost crearea unui cadru pentru școala multiculturală! Acelor elevi și profesori care se vor aventura În această călătorie, Încă neobișnuită În sistemul educațional din țara noastră, le urez călătorie presărată cu multe descoperiri. Mária Koreck - Președintele Asociației „Divers”, Tg. Mureș Introducere Incertitudinea crescândă a viitorului, dezvoltarea fenomenelor de discriminare și violență, accentuarea decalajelor dintre săraci și bogați, exploatarea nerestricționată a resurselor, degradarea valorilor morale, creșterea neîncrederii În diferite zone ale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
diferențe calitative: timpul de lucru este în general o perioadă de chin orientată către cealaltă parte, cea a consumului și a odihnei (de multe ori perioadele de odihnă căpătându-și sensul din perspectiva consumului). Astfel, mersul ascendent al progresului este presărat la nivel individual cu discontinuitățile specifice programului de lucru, fiind împărțit în trei mari perioade ale vieții: învățarea, perioada activă (munca) și pensia. Cum iau naștere deciziile colective? Altfel spus, cum se petrece impersonalul se? De răspunsul la aceste întrebări
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
reciproc interesele. Modul în care se aruncă un trecător pe trecerea de pietoni, ignorând posibilitățile șoferilor de a opri sau nu, dă seama de o astfel de atitudine. Avem multe argumentații care ascund de fapt dispoziții afective. Discursul public este presărat de asemenea orientări afective, dublate de justificare lor rațională. Problema o constituie identificarea noastră cu ele, relația noastră cu aceste dispoziții afective, sentimentul că ele sunt cumva eu, refuzul lor trecând drept o slăbiciune a eului. Poate că eroismul este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]