3,419 matches
-
și să nu fi exemplificat situații concrete, întrucât acestea nu pot fi enumerate și totodată epuizate în cuprinsul unei norme juridice. Referitor la respectarea criteriului calității legii în cadrul procesului de legiferare, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (cauza Reckvenyi contra Ungariei, 1999). Curtea reține că textul
DECIZIE nr. 1.019 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215140_a_216469]
-
B. Critici de neconstituționalitate intrinsecă 1. Autorii excepției susțin că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 , în forma adoptată de Camera Deputaților, contravine prevederilor art. 11 din Constituție , întrucât nu corespunde exigențelor privind accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice, stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. Se arată că, prin formulările neclare, care pot genera arbitrariul în procesul de aplicare a legii, este afectată securitatea raporturilor juridice. Sub acest aspect, autorii sesizării au în
DECIZIE nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216886_a_218215]
-
de autorii sesizării, arată că acesta reglementează caracterul consultativ al avizelor Consiliului Legislativ, iar lipsa acestora nu produce efecte asupra constituționalității unui text de lege. În continuare, președintele Camerei Deputaților precizează că, deși autorii critică neclaritatea, lipsa de accesibilitate și previzibilitate a normelor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 , aceștia nu arată în ce constau aceste lipsuri. Consideră că nu au fost nesocotite dispozițiile art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală , simplul fapt că autorii sesizării nu consideră
DECIZIE nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216886_a_218215]
-
procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Vera Bulahov într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune în constatare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, faptul că prevederile criticate nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, consacrate atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Păduraru contra României, 2005, Rotaru contra României, 2000, și Sunday Times contra Regatului Unit, 1979), cât și în jurisprudența Curții Constituționale a României ( Decizia nr. 61/2007 ). Prin
DECIZIE nr. 1.271 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 329 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216970_a_218299]
-
adaptării ei la principiile protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, evidențiate în jurisprudența instanței de contencios european a drepturilor omului, aspecte care excedează competenței instanței de contencios constituțional. Modificarea conținutului unei norme juridice, cu respectarea condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Curtea a constatat că dreptul oricărei persoane la
DECIZIE nr. 1.271 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 329 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216970_a_218299]
-
menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neexistând temeiuri care să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții. În plus, în prezenta cauză, față de susținerile autorului excepției privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, se constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996, și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea
DECIZIE nr. 1.271 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 329 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216970_a_218299]
-
a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, se constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996, și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. De aceea, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului
DECIZIE nr. 1.271 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 329 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216970_a_218299]
-
Georgeta Damalan, Marin Dumascu, Maria Dumascu și Drina Cristea într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune în revendicare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, faptul că prevederile criticate nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, consacrate atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Rotaru contra României, 2000 și Sunday Times contra Regatului Unit, 1979), cât și în jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 61/2007 . Prin urmare, imprevizibilitatea legislației referitoare la
DECIZIE nr. 1.315 din 13 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216989_a_218318]
-
ei la principiile protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, evidențiate în jurisprudența instanței de contencios european a drepturilor omului, aspecte care excedează competenței instanței de contencios constituțional. Astfel, modificarea conținutului unei norme juridice, cu respectarea condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Cu privire la invocarea dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din
DECIZIE nr. 1.315 din 13 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216989_a_218318]
-
menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neexistând temeiuri care să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții. În plus, în prezenta cauză, față de susținerile autorului excepției privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, Curtea constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996 ��i Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea
DECIZIE nr. 1.315 din 13 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216989_a_218318]
-
a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, Curtea constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996 ��i Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Astfel, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului de
DECIZIE nr. 1.315 din 13 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216989_a_218318]
-
16 alin. (1), art. 20 și art. 21 alin. (4) din Constituție. Argumentul principal în susținerea neconstituționalității acestor texte regulamentare este că prevăd posibilitatea edictării unui regulament propriu fiecărei comisii de anchetă, ulterior înființării sale, lipsind astfel de accesibilitate și previzibilitate regulamentul de funcționare ce prevede organizarea și funcționarea comisiei în cauză. Prin urmare, se creează privilegii și discriminări prin elaborarea unor regulamente diferite în fiecare situație și de fiecare comisie, ulterior înființării ei. În final, se arată că posibilitatea edictării
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
preexistent înființării oricărei comisii, duc la situația ca persoana anchetată să fie lipsită de posibilitatea de a-și cunoaște drepturile procedurale. O atare posibilitate demonstrează lipsa caracterului accesibil al acestor regulamente, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materia previzibilității, clarității și accesibilității normelor juridice. În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost trimisă președintelui Camerei Deputaților, pentru a comunică punctul de vedere al Biroului permanent. Președintele Camerei
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
art. 24 alin. (2) privind dreptul la apărare și ale art. 126 alin. (1) și (5) privind instanțele judecătorești și interzicerea înființării de instanțe extraordinare. De asemenea, este invocată, în mod generic, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia previzibilității, clarității și accesibilității normelor juridice. Examinând sesizarea de neconstituționalitate și dispozițiile regulamentare criticate, prin raportare la prevederile constituționale invocate, Curtea constată următoarele: I. Ancheta parlamentară este o expresie a funcției de control pe care o are Parlamentul în cadrul democrației constituționale
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
a fost ridicată de Anica Savin și Constanța Savin într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune în revendicare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, faptul că prevederile criticate nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, consacrate atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Rotaru contra României, 2000 și Sunday Times contra Regatului Unit, 1979), cât și în jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 61/2007 . Prin urmare, imprevizibilitatea legislației referitoare la
DECIZIE nr. 1.243 din 6 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216410_a_217739]
-
ei la principiile protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, evidențiate în jurisprudența instanței de contencios european a drepturilor omului, aspecte ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. Astfel, modificarea conținutului unei norme juridice, cu respectarea condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Curtea a constatat că dreptul oricărei persoane la
DECIZIE nr. 1.243 din 6 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216410_a_217739]
-
menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neexistând temeiuri care să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții. În plus, în prezenta cauză, față de susținerile autorului excepției privind jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, Curtea constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996 și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea
DECIZIE nr. 1.243 din 6 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216410_a_217739]
-
a Drepturilor Omului referitoare la respectarea criteriilor de calitate, accesibilitate și previzibilitate ale normelor juridice, Curtea constată că aceeași instanță europeană a statuat, de exemplu prin hotărârea pronunțată în cauzele Cantoni contra Franței, 1996 și Rekvenyi contra Ungariei, 1999, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Astfel, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului de
DECIZIE nr. 1.243 din 6 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216410_a_217739]
-
au statuat că afecțiunea existentă între copil și bunici nu era suficientă, ea singură, să justifice despărțirea unui părinte de copilul său (vezi și paragrafele 40 și 57 de mai sus). Prin urmare, această practică a instanțelor naționale a afectat previzibilitatea acțiunii reclamantului ce urmărea obținerea înapoierii copilului de la persoane care îl țineau fără a avea acest drept. 97. În plus, Curtea consideră că, dacă instanțele naționale refuză temporar înapoierea unui copil la tatăl său, ale cărui drepturi părintești nu au
HOTĂRÂRE din 26 mai 2009 în Cauza Amanalachioai împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216371_a_217700]
-
interne în materie de prescripție (paragraful 25 de mai sus), care fac incertă modalitatea de soluționare a unei asemenea acțiuni introduse la mulți ani de la ocuparea terenului. În orice caz, având în vedere observațiile de mai sus privind lipsa de "previzibilitate" în care reclamanta s-a aflat din vina autorităților, Curtea nu îi poate reproșa acesteia că nu a încercat, după o perioadă atât de îndelungată, să angajeze o procedură de despăgubire, așa cum nu estimează ca fiind oportun să își bazeze
HOTĂRÂRE din 27 ianuarie 2009 în Cauza Burghelea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216582_a_217911]
-
constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece faptul că incriminarea depinde de cuantumul prejudiciului nu este de natură să încalce principiul legalității incriminării, prevăzut de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin neîndeplinirea cerințelor de previzibilitate și de accesibilitate ale normei de incriminare. Astfel, Curtea constată că cerința accesibilității legii a fost îndeplinită, din moment ce Codul penal a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, iar în ceea ce privește cerința previzibilității
DECIZIE nr. 934 din 23 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248^1 şi art. 258 alin. 2 din Codul penal, ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216062_a_217391]
-
previzibilitate și de accesibilitate ale normei de incriminare. Astfel, Curtea constată că cerința accesibilității legii a fost îndeplinită, din moment ce Codul penal a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, iar în ceea ce privește cerința previzibilității, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Rotaru contra României, 2000, a arătat că o normă este "previzibilă" numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță
DECIZIE nr. 934 din 23 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248^1 şi art. 258 alin. 2 din Codul penal, ale art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale art. 80-88 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216062_a_217391]
-
răspunderea pe un alt proiect de lege". Legea de revizuire a Constituției din Franța a intrat în vigoare la data de 1 martie 2009. II. Referitor la ansamblul legii, remarcăm că legea nu întrunește cerințele de precizie, claritate, accesibilitate și previzibilitate. 1. Atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului au subliniat faptul că legile trebuie să întrunească anumite calități pentru ca, în procesul de interpretare și aplicare a reglementărilor conținute, să nu se ajungă la încălcarea
DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
încălcarea flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale garantate prin Constituție și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că legea trebuie să corespundă unor cerințe de accesibilitate și previzibilitate. Cu referire la criteriul de previzibilitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Rotaru împotriva României, 2000, a statuat că "o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care
DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]
-
fundamentale garantate prin Constituție și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că legea trebuie să corespundă unor cerințe de accesibilitate și previzibilitate. Cu referire la criteriul de previzibilitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza Rotaru împotriva României, 2000, a statuat că "o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță
DECIZIE nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217340_a_218669]