2,828 matches
-
deoarece sunt săraci și răzleți, după cum am mai spus. De unde urmează constatarea că pe oameni trebuie ori să-i iei cu binele, ori să-i distrugi cu totul, fiindcă ei se răzbună pentru un rău ușor care le-a fost pricinuit, dar nu se pot răzbuna, în schimb, pentru ceva grav; așa încât este necesar ca răul pe care i-l faci cuiva să fie de așa fel, încât să nu ai a te teme de răzbunare. Dacă însă, în loc de colonii, principele
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
avut armată, a devenit, dintr-un om oarecare, duce al Milanului; iar fiii lui, care au ocolit truda armelor, au ajuns să fie oameni oarecare, după ce fuseseră înainte duci. Se întâmplă astfel pentru că, pe lângă celelalte rele, pe care ți le pricinuiește faptul de a fi lipsit de armată, este și acela de a merita disprețul celorlalți; iar lucrul este atât de rușinos pentru un principe, încât el trebuie să se ferească de aceasta, după cum voi arăta mai jos. Între un om
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Domnul a lovit pe Ieroboam și pe tot Israelul dinaintea lui Abia și a lui Iuda. 16. Copiii lui Israel au fugit dinaintea lui Iuda, și Dumnezeu i-a dat în mîinile lui. 17. Abia și poporul lui le-au pricinuit o mare înfrîngere, și cinci sute de mii de oameni aleși au căzut morți printre cei din Israel. 18. Copiii lui Israel au fost smeriți în vremea aceea, și copiii lui Iuda au cîștigat biruința, pentru că se sprijiniseră pe Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a dat în mîinile împăratului Siriei. Sirienii l-au bătut și i-au luat un mare număr de prinși de război, pe care i-a dus la Damasc. A fost dat și în mîinile împăratului lui Israel, care i-a pricinuit o mare înfrîngere. 6. Pecah, fiul lui Remalia, a ucis într-o singură zi în Iuda o sută două zeci de mii de oameni, toți viteji, pentru că părăsiseră pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. 7. Zicri, un războinic din Efraim, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
o monografie cuprinzătoare despre holeră, Félix Hubert d'Hérelle, promotorul studiilor asupra bacteriofagiei, mărturisea că s-a decis să se ocupe de această afecțiune, întrucît holera este "boala infecțioasă prin excelență, cea mai scurtă și cea mai ucigătoare, cea care pricinuiește epidemiile cele mai fulgerătoare, dar și cea în care fenomenele se desfășoară cu mai multă simplitate și mai multă limpezime, fiind deci mai ușor de expus și de înțeles"1. Dar, în ciuda aparentei clarități ce caracterizează patogenia holerei, reputatul microbiolog
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Calicutului, făcând atât de multe victime, încît nu se mai prididea cu îngroparea cadavrelor; simptomatologia descrisă este neândoios cea a holerei asiatice: "Durerile erau atât de cumplite și se înfățișau atât de groaznic încît s-ar fi spus că le pricinuiseră cele mai rele otrăvuri, așa cum păreau să o dovedească vărsăturile și deshidratarea ulterioare, stomacul fiind ca și uscat; crampele care atingeau tendoanele articulațiilor și talpa picioarelor stârneau suferințe atât de vii, încît bolnavul părea a fi pe moarte; ochii își
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
serviciului [consular] îmi va apărea ca suficient de asigurat. După socoteala mea, această înfricoșătoare holeră reprezintă cel de-al șaptelea flagel care, de trei ani, bântuie în Principate. Într-adevăr, într-un așa de scurt interval, [locuitorii] au îndurat relele pricinuite de război, ciumă, lăcuste, foamete, cutremur, uragan, inundații 51 etc. etc.... Astăzi există aici convingerea, după o tristă experiență, că această boală este totodată epidemică și contagioasă; de aceea s-a stabilit o triplă linie de carantină, cu începere de la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
răspândite pe la câmpuri depărtate"302. Alți participanți mărunți sau mai puțin implicați în evenimentele din vara anului 1848, spre a scăpa de prigoana represiunii, care urmărea neîndurător pe cei vinovați sau presupuși vinovați, au căutat să se disculpe, invocând greutățile pricinuite de epidemia de holeră. Astfel, negustorul Petruță Cladoveanu din Cerneți, membru al Gărzii naționale, arăta la "tacrirul" din 13/25 decembrie 1848 că, "pă acea vreme [iunie 1848], ivindu-să boala holerii și în orașul nostru, m-am dus în deal
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în rândul trupelor otomane, probabil și datorită prezenței medicilor occidentali în tabăra turcă, în decembrie, semnalîndu-se holeră și dizenterie numai în regiunea Calafat 374. Deși nu de mare intensitate, prelungirea operațiilor militare pe linia Dunării, în cursul iernii 1853-1854, a pricinuit totuși numeroase pierderi în rândurile combatanților și ale populației civile, datorită mai degrabă condițiilor improprii de trai, iernii aspre și bolilor ce-i măcinau, decât luptelor de pe front, care aveau mai mult un caracter de hărțuire, datorită unei strategii indecise
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de cuviință să creeze pentru noi ca demonstrație practică a fost un discurs solemn, o cuvântare care-i fusese comandată pentru ziua comemorării arderii cărților de către naziști la Berlin, un discurs înflăcărat adresat maselor. îl pregătea de mult. Dar îi pricinuia greutăți. VIGNETA Nu, mai bine era să nu țină acel discurs. îi era profund neplăcut. Cu toate că era un scriitor important, poate cel mai important din epoca și țara sa. Nu orice poate fi pus în cuvinte. Prin urmare, ceea ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
care își spune rugăciunea. Acum n-o să poată adormi până nu facem cel puțin un rozariu. Noapte bună, Monsieur Charlot! Așa i se adresa, în mod oficial, la sfârșitul zilei, pentru a alina orice supărare pe care poate i-o pricinuise pe parcursul zilei. Charlot ratase momentul și era perfect conștient că s-ar putea să nu se mai ivească altul decât peste câteva săptămâni. Știa bine că fata fusese într-o stare de spirit generoasă astă-seară. Mâine... Când reveni în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
lacrimi de neoprit, zguduitoare. Nu puteam nici să respir ca lumea, iar capul parcă-mi plutea. Nu mai plânsesem în halul ăla din adolescență. Simțeam că mă sufoc de-atâta durere. O durere care o depășea cu mult pe cea pricinuită de Luke. Eram prizoniera neputincioasă a unei tristeți profunde, pure și extrem de vechi. Ceilalți pacienți au fost foarte drăguți cu mine. Mi-au oferit batiste de hârtie și umeri pe care să plâng, dar eu aproape că nici nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
toți cei care sufereau de fobia dentiștilor - scena din Omul Maraton. Eu nici măcar nu văzusem Omul Maraton, dar asta nu conta. Auzisem destule despre filmul ăsta ca să mi se întoarcă stomacul pe dos la gândul vulnerabilității mele la durerea îngrozitoare pricinuită de mâinile și uneltele de forat ale acelui om înspăimântător. —Așa... De-acum trebuie să-ți fi amorțit gura. Dentistul O’Dowd a întrerupt fimul horror care rula în capul meu. — Deci să ne-apucăm de treabă! Ce... ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de Carlos așa, din senin. Pentru că eu, de una singură, nu reușeam niciodată să uit un bărbat. întotdeauna trebuia să fie un efort de echipă. Trebuia să întâlnesc un alt bărbat, care să mă facă să sufăr, ca să depășesc durerea pricinuită de cel dinainte. Reacția mea atunci când eram respinsă era să ies imediat în lume și să caut pe cineva care să mă consoleze. De obicei, asta însemna să mă culc cu alt mascul. Sau cel puțin să încerc. Desigur, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
N-a fost vina ta că te-a respins. Și dacă tot ești la capitolul ăsta, iartă-l și pe el. Spre marea mea uimire, am simțit că toată furia legată de Chris și toată durerea pe care mi-o pricinuise se evaporaseră. Totul se schimbase. Acum îl vedeam pe Chris ca pe un biet idiot, care nu era în stare să facă față situației mai bine decât mine. N-ar fi trebuit să se culce cu mine, dar nici eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
zile proaste. Aveam. Situația nu s-a îmbunătățit fără sincope. La doi pași înainte, făceam și unul înapoi. Erau momente când nu-mi doream altceva decât să trag obloanele, să evadez din realitate pentru o vreme, să scap de deprimarea pricinuită de luciditatea aceea de neîndurat. Nu mi se întâmplase nimic rău. Pur și simplu, mă săturasem de toate sentimentele. Ca să nu mai pomenesc de zilele în care tristețea pe care o simțeam gândindu-mă la anii irosiți mă țintuia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
O să se întoarcă și, așa cum spune Dorothy, sunt convins că n-o să-i strice că s-a distrat puțin. Dar nu-l mai vreau înapoi, zise dna Strickland. — Amy! Pe dna Strickland o cuprinsese furia, și paloarea ei era cea pricinuită de o mânie rece și bruscă. Vorbi acum repede, gâfâind: — L-aș fi putut ierta dacă s-ar fi îndrăgostit nebunește de o femeie și ar fi fugit cu ea. Mi s-ar fi părut un lucru firesc. Nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
m-ai întrebat nimic de soția și copiii dumitale? Nu te gândești niciodată la ei? — Nu. — Aș prefera să nu fii atât de nesuferit de monosilabic. N-ai avut nici o clipă de regret pentru toată nefericirea pe care le-ai pricinuit-o? Pe buze îi înflori un zâmbet și clătină din cap. — Trăiam cu convingerea, am continuat, că uneori nu poți să nu te gândești la trecut. Nu mă refer la perioada de acum șapte sau opt ani, ci la cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
prin oraș, m-am întâlnit cu Charles Strickland. Când l-am văzut mi-a revenit în minte toată oroarea pe care dorisem oarecum s-o uit și am simțit în adâncul firii mele o repulsie bruscă pentru cel care o pricinuise. Salutându-l din cap, căci ar fi fost o copilărie să-l evit, am mers repede mai departe. Dar peste o clipă am simțit o mână pe umăr: — Ce te grăbești așa? m-a întrebat cordial. Era tipic pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
bucurat nici Columb când, după îngrozitoarea călătorie în necunoscut, a zărit pământul visului său, așa cum m-am bucurat eu de întîia mea biruință. Se vede că erau mai lesne de supus furtunile oceanului, decât o fată ca Mihaela. Bucuria îmi pricinui o energie copleșitoare, care se cerea cheltuită, pentru că altfel aș fi explodat în milioane de bucăți. Ca s-o risipesc n-am găsit ceva mai bun de făcut decât așternând un caiet întreg, cu slovă măruntă și deasă. Ce i-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
peste un an devenea profesoară. Chiar părinții mă iscodiseră, de câteva ori, dacă n-am de gând să mă căpătuiesc odată. Cred că n-ar fi avut ce obiecta dacă le aduceam pe Mihaela, drept noră. Acceptarea acestui gând îmi pricinui o destindere, o ușurare. Mi se ridicase parcă o greutate de pe suflet. Totuși, trebuie să adaug că îndărătul acestei bucurii, stăruia o teamă nedeslușită, care lucra mocnit. Din cauza ei mă trezeam, uneori, cu hotărârea zdruncinată, gata, gata să se prăbușească
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
-mi înăbușe ființa). Parcurgeam mintal istoria legăturii noastre, faptele care o alcătuiau, atât de minunate, atât de proaspete! Mi-aduceam aminte de prima sărutare smulsă Mihaelei (pe scară), de concertul man-sardiștilor de pe acoperiș, de vizita temerarei cinteze care ne-a pricinuit o bucurie fără margini. Dar călătoria de dragoste pe meleagurile Bosforului? Dacă ar exista raiul biblic nu s-ar 'putea asemui nici pe departe cu raiul construit de noi în cele două săptămâni de plutire prin reverie. Visarea mea cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
ferigă, la umbra cărora se retrase prepelița, care a început să strige după ajutor bărbătușului ei: -Ajutor, pitpalacule! Ajutor! Salvează-mă! -Ce s-a întâmplat ? a întrebat pitpalacul. -Ferește-mă de pedeapsa acestei zâne, zise prepelița, pitpalacului. -Dar ce rău ai pricinuit acestei zâne? Se interesă pitpalacul. -Spiritul mi-a zis să o ademenesc în pădure. Atunci pitpalacul se adresă Magnoliei: -Este adevărat, zână nevăzută și necunoscută, că vrei să pedepsești prepelița? -Am înțeles că am fost păcălită, dar asta nu înseamnă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
vorbă, aici pe bancă, și am auzit spunând despre morar că-i un om tare de treabă, și ajută pe toată lumea. Costinel a ascultat sfaturile fagului și toate i-au mers bine. A reclamat autorităților fapta copiilor care i-au pricinuit rău fagului, l-a legat pe Fefeleu, câinele lui, la rădăcina fagului pentru a-l păzi de oameni și copiii răi. După șapte zile rănile fagului s-au vindecat și copacul a început din nou să dea jir pentru hrănirea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ȘI DONDONEL Locul de naștere al acestor frați era tare departe de orice altă așezare, loc unde numai păsările cerului și fluturii nopții ajungeau. Dondică era mai mare decât Dondonel de aceea îl ferea de alți băieți să nu-i pricinuiască necazuri pentru că Dondonel era într-o dungă. Dacă i se spunea să se ducă la deal, el o lua la vale, pentru că înțelegea totul și pe toate le făcea pe dos. Părinții lor erau atât de săraci încât trăiau din
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]