95,170 matches
-
experimente inovatoare formal sau filme asumat politice, selecția realizată anul acesta de criticul de film Irina Trocan și cei doi noi selecționeri Massimiliano Nardulli și Oana Ghera reunește stiluri și influențe cinematografice diverse, propunându-și să ofere publicului român o privire cât mai cuprinzătoare asupra producției de scurtmetraj la nivel internațional. Înființat în 2006 în memoria a doi cineaști talentați -- regizorul Cristian Nemescu și sound designerul și compozitorul Andrei Toncu -- Festivalul Internațional de Film NexT își păstrează misiunea -- aceea de a
Festivalul Internațional de Film NexT [Corola-blog/BlogPost/98514_a_99806]
-
curajul de a se accepta așa cum este. A decis să înlocuiască avocatura cu activitatea de mentorat pentru artiștii locali, văzând potențialul imens care există în ei. Ioana este fascinantă când povestește despre experiența ei; cu simplitate și cu seninătate în priviri, cu pasiune și cu multe detalii, de parcă sufletul ei s-ar întoarce acolo de fiecare dată când își rememorează călătoria. Ascultând-o, îți dai seama că nu este imposibil și că este în regulă să-ți dorești și tu asta
Oriunde ai merge în lume, îți porți povestea cu tine [Corola-blog/BlogPost/98569_a_99861]
-
o boare de frig afară se trezește și lovește arid. Și, și... nu mai există consolare în exilul meu, doar eu, atârn de întrebare. Amintirea, draga de ea, este aici în inima mea și doar luna s-a oprit în privirea de iubit. Referință Bibliografică: Doar luna / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DOAR LUNA de PETRU JIPA în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381595_a_382924]
-
O căutam pierdută în mulțimea aceea, fără să știu încotro să-mi îndrept pașii, fără să am vreun semn, după care s-o recunosc. Deodată, chiar lângă mine, am auzit un glas. O atingere ușoară, m-a făcut să întorc privirea. - N-ai grijă, am să te conduc eu. Închide numai ochii. Închide-i bine, lumina stelară, ar putea să-i ardă. Acum, lasă-te în voia mea! Steaua te așteaptă! Am pornit amândoi. El înainte și, eu în urmă, ținând
MADELEINE DAVIDSOHN [Corola-blog/BlogPost/381626_a_382955]
-
O căutam pierdută în mulțimea aceea, fără să știu încotro să-mi îndrept pașii, fără să am vreun semn, după care s-o recunosc. Deodată, chiar lângă mine, am auzit un glas. O atingere ușoară, m-a făcut să întorc privirea.- N-ai grijă, am să te conduc eu. Închide numai ochii. Închide-i bine, lumina stelară, ar putea să-i ardă. Acum, lasă-te în voia mea! Steaua te așteaptă!Am pornit amândoi. El înainte și, eu în urmă, ținând
MADELEINE DAVIDSOHN [Corola-blog/BlogPost/381626_a_382955]
-
prima clipă, Entuziasmul pe loc ne-a copleșit, De epitete s-a făcut risipă.... și de îmbrățișări ce-au curs la infinit. Nimic nu se-ntâmpla la fel, Cu trăirile din vremurile apuse. Se întreceau săgețile-n duel ce atrăgeau privirile seduse. De atunci dorințele se-nlănțuie, Iubirea, fără luptă, a câștigat, Ne i-au în brațe și pașii ce suie și dragostea ce ne-a legat. Ne ocupăm cu drag de perspectivă, Și ne gândim continuu la un drum, Trecutul
IA-MI MÂNA ȘI ZBOARĂ CU EA PÂNĂ LA STELE! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381627_a_382956]
-
O căutam pierdută în mulțimea aceea, fără să știu încotro să-mi îndrept pașii, fără să am vreun semn, după care s-o recunosc. Deodată, chiar lângă mine, am auzit un glas. O atingere ușoară, m-a făcut să întorc privirea. - N-ai grijă, am să te conduc eu. Închide numai ochii. Închide-i bine, lumina stelară, ar putea să-i ardă. Acum, lasă-te în voia mea! Steaua te așteaptă! Am pornit amândoi. El înainte și, eu în urmă, ținând
POEM PENTRU O STEA de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381625_a_382954]
-
Mihu Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cântec de vioară Ai apărut în viața mea Precum zefirul dimineții Și-ai reușit, cu vorba ta, Să rupi hotarele tristeții. Ai suflet bun și vorba dulce, Privirea blândă ca o boare Ce te adie, să te culce. Iar depărtarea ta mă doare. Ești pentru mine o comoară, Un diamant cu șapte fețe, Ești ca un cântec de vioară Ce n-a-ncetat să mă răsfețe. Ești un condor ce
CÂNTEC DE VIOARĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381649_a_382978]
-
de pe hoarnă. Și colivia rece în care-mi doarme zborul E plină doar de patimi, de rugi, de mărăcini Iar scârțâitul porții e una cu fiorul Drapat în borangicuri dar sfâșiat de spini. Iar în hățișul vieții de-mi lunecă privirea Ori de se zbate-n hăuri, eu o întorc spre soare, Și stărui în a fi, în a-mi urma menirea: Să fur din curcubeu un petic de culoare, Să îl răsfrâng spre lume, zidindu-l în cuvinte Și-așa
CLAUSTROFOBIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381646_a_382975]
-
noastre , să uit,nu mai pot! Mă doare prezenta anilor vii, mă doare chemarea,ce-mi strigă,rămâi! Mă doare arsura din umărul stâng, potopul de lacrimi din râuri de plumb. Mă doare iubirea,si spinii din drum, mă doare privire,ce-mi arată,doar plumb. Nu va mirați,când vă spun: Îmi ucideți cu ochii orice gând bun. Mă doare suspinul,și viața de vis, mă doare seninul,ce astăzi s-a stins. Totul mă doare ,si plânge tăcut, durerea
DURERE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381637_a_382966]
-
raft atârnăși un pustiu de vânt în dimineață împrăștie trăirile din urmă...... IX. SINGURĂTATE, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016. Privești în gol, în înserare, Când cupa dorurilor plină Ți se revarsă cu-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără vină... Citește mai mult Privești în gol, în înserare,Când cupa dorurilor plinăți se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă, cum cearaTopindu-și trupul, dă lumină.Ești singură în înserare,Afară plâng stele-n grădină,În
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără vină... Citește mai mult Privești în gol, în înserare,Când cupa dorurilor plinăți se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă, cum cearaTopindu-și trupul, dă lumină.Ești singură în înserare,Afară plâng stele-n grădină,În carne simți o-nfiorare.Un cânt răzbate în surdină.În inimă se lasă searași în privirea fără vină...... X. MESTECENI
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă, cum cearaTopindu-și trupul, dă lumină.Ești singură în înserare,Afară plâng stele-n grădină,În carne simți o-nfiorare.Un cânt răzbate în surdină.În inimă se lasă searași în privirea fără vină...... X. MESTECENI ALBI ÎN NEGRE PLOI, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016. S-au spus atâtea despre noi, Noi nimic nu ne-am mai spus... Mesteceni albi în negre ploi, Urâtul lumii
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
a dat iubirea,Nici soarta mea de fum, fără noroc.... XII. TREI POEME, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016. Singurătate Privești în gol, în înserare, Când cupa dorurilor plină Ți se revarsă cu-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
-ntristare. Privirea ta, demult, senină Se zbate palidă, cum ceara Topindu-și trupul, dă lumină. Ești singură în înserare, Afară plâng stele-n grădină, În carne simți o-nfiorare. Un cânt răzbate în surdină. În inimă se lasă seara Și în privirea fără vină... Arzând mocnit Arzând mocnit, ca focu’-n sobă, În care-ai pus un lemn crăpat, Amarul eu îl pun în vorbă, Un plâns se iscă, fulgerat. Ca frunzele îngălbenesc Dorințe-aprinse prea târziu... Citește mai mult Singurătate Privești în
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
care-ai pus un lemn crăpat, Amarul eu îl pun în vorbă, Un plâns se iscă, fulgerat. Ca frunzele îngălbenesc Dorințe-aprinse prea târziu... Citește mai mult Singurătate Privești în gol, în înserare,Când cupa dorurilor plinăți se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă, cum cearaTopindu-și trupul, dă lumină.Ești singură în înserare,Afară plâng stele-n grădină,În carne simți o-nfiorare.Un cânt răzbate în surdină.În inimă se lasă searași în privirea fără vină...Arzând mocnitArzând
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
se revarsă cu-ntristare.Privirea ta, demult, seninăSe zbate palidă, cum cearaTopindu-și trupul, dă lumină.Ești singură în înserare,Afară plâng stele-n grădină,În carne simți o-nfiorare.Un cânt răzbate în surdină.În inimă se lasă searași în privirea fără vină...Arzând mocnitArzând mocnit, ca focu’-n sobă,În care-ai pus un lemn crăpat,Amarul eu îl pun în vorbă,Un plâns se iscă, fulgerat.Ca frunzele îngălbenescDorințe-aprinse prea târziu...... XIII. CÂNTEC PĂRĂSIT, de Cristina Crețu, publicat în
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
2016 Toate Articolele Autorului Când sărbătorile-s pe drum De sărbători aș vrea să-ți spun, Om bun, cu suflet mare, Că pentru mine ești, și-i fi, ca raza de la soare. Mă încălzești cu vorba ta, cu roua din privire Și cu un singur gest, mărunt, poate îmi dai de știre Că ești aici, în preajma mea și că îmi bați la suflet Și-ți spun, de e așa cum zic, eu cât mai am răsuflet Te țin aproape, te-nconjor în
CÂND SĂRBĂTORILE-S PE DRUM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381666_a_382995]
-
Toate Articolele Autorului PE STEAUA TA Of, mamă, ce departe ești Și câte ierni au nins pe tine De când te-ai dus să ne păzești Din zările adamantine. Pe steaua ta lucind în cer Te-ai stabilit și-ți pleci privirea, Îmi aperi sufletul de ger Cu palma ta. Și cu-amintirea. Din lacrimi calde ce le plângi Revarsă peste mine ploaie Iar mâinile când ți le frângi Iubirea-ți tandră mă îndoaie. Măicuță bună, te aduc În gândul meu din
PE STEAUA TA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381664_a_382993]
-
intra în tine să îmi odihnesc, Tristețea copleșită de lumesc, Căci Dumnezeu din tine m-a facut, Din lut de-aici și niciodată n-am putut Să plec, să nu- ți mai văd nemărginirea, Măcar și doar atunci când îmi ridic privirea Spre cer, pe care Dumnezeu a pus O stea, gândind că poate nu- s Destule stele pentru fiecare om Și mi- a lăsat păduri, ca fiecare pom Să aibă unde a- și găsi căldura Și unde răzvrătiții să își ascundă
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
prăbușea,Vorbea tot ne-nțelesul și își găsea răspuns întunecimea vieții, pătrunsă-n nepătruns,... III. LUMEA, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. LUMEA Lumea, acea femeie ideală, Frumoasă, răvășită, imorală, Vindecătoare ea fiind bolnavă, Privirea-i de seducție născută ca otravă, Cu buze fragede, senzuale, Ce rătăcesc pe noi fără de cale, Copilăroasă, ademenitoare, Profund pragmatică dar visătoare, Geloasă pe imaginea ce-a fost, Pe rostul rostului fără de rost, Lucidă- n propria ei confuzie, Că însăși
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Privindu- te ca pe o țintă A proriei imagini din oglindă, Nepăsătoare, imprudentă, Neimplicată dar atentă, Doar în silabe îți desparte, Iubirea ta pâna la moarte, ... Citește mai mult LUMEALumea, acea femeie ideală,Frumoasă, răvășită, imorală,Vindecătoare ea fiind bolnavă,Privirea-i de seducție născută ca otravă,Cu buze fragede, senzuale,Ce rătăcesc pe noi fără de cale,Copilăroasă, ademenitoare,Profund pragmatică dar visătoare,Geloasă pe imaginea ce-a fost,Pe rostul rostului fără de rost,Lucidă- n propria ei confuzie, Că însăși
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
pe ramuri uscate Când mușcă din liniștea serii glonțul iubirii, Stoluri lovesc în geamurile neferecate, Uitarea deplină din conștiința nefericirii, Tradată e viața pe notele noptii fără de lună, În zbor mărginit mă rotesc, am pământul in situ, Am zâne-n priviri cu și fără de albă cununa, Trăind neiubite, doar bătrânețea, perpetuu, Căci toamna e veștedă privită prin geam, Iar glonțul de tine mi-e schijă- n aripă, Mi- e teamă să mai socot că vreodată te am, Doar primăvara în mine
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
păsări pe ramuri uscateCând mușcă din liniștea serii glonțul iubirii,Stoluri lovesc în geamurile neferecate, Uitarea deplină din conștiința nefericirii,Tradată e viața pe notele noptii fără de lună,În zbor mărginit mă rotesc, am pământul in situ,Am zâne-n priviri cu și fără de albă cununa, Trăind neiubite, doar bătrânețea, perpetuu,Căci toamna e veștedă privită prin geam,Iar glonțul de tine mi-e schijă- n aripă,Mi- e teamă să mai socot că vreodată te am,Doar primăvara în mine
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]