8,770 matches
-
dominantă în deceniile următoare, constituie un fenomen cu strălucire ilustrat de această nuvelă. Faptul că a doua întâlnire din vis dintre cei doi eroi coincide aproape cu întâlnirea din momentul final face ca aceste imagini onirice, de o concretețe brutală, probează nedesmințita consecvență a naratorului față de formula analitic fantastică pentru care a optat din capul locului. Rămas stăpân peste averea fratelui, el își face socoteală că acela este cu neputință de a veni să și-o mai ceară: ,,...dar o să îndrăznească
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
proprietarii privați sunt obligați să-și deschidă gratuit pentru vizitatori bunurile protejate. Statul nu poate să nu valorizeze, odată ce clasează, protejează și conservă. Obiectivul urmărit este de a obține recunoașterea de către un grup exterior a calificărilor culturale atribuite bunurilor. Această probă punerea în raport a unui bun protejat și conservat cu un public care îl recunoaște dă întreaga dimensiune a procesului de valorizare, încununându-l. De aceea, operația poate lua diverse forme: comunicare, expoziție, demonstrație, organizare de evenimente, instalare, parcurs școlar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ministrului o ameliorare accidentală a tarifului, înseamnă a face un paliativ dintr-un efect, nu a distruge cauza. Mențin deci cuvântul Liber-Schimb, nu în ciuda, ci datorită obstacolelor pe care trebuia să ni le creeze; obstacole care, revelând maladia spiritelor, erau proba certă că înseși bazele ordinii sociale erau amenințate. Nu era de ajuns să ne semnalăm scopul printr-un cuvânt; trebuia să îl mai și definim. Este ceea ce am făcut și transcriu aici, ca piesă de sprijin, primul act sau manifestul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sărată. Teoria a fost consolidată în 1999, prin descoperirea la o sută șaizeci și șapte de metri m adâncime, la treizeci și doi de kilometri depărtare de coastele Turciei, cu ajutorul sonarului și al camerei de filmat subacvatice telecomandate, elemente care probau vârsta trecerii de la apa dulce la apa sărată. Dovezile indică producerea unei mari inundații, care rămâne cel puțin sursa legendei. Timp de 3000 de ani, până la inventarea scrisului, o sută de generații au transmis-o oral. Mesopotamia a cunoscut potopul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în răstimpul câtorva luni. De această greșită apreciere a situației se fac poate astăzi vinovați intelectualii români. Închiși ani la rând în lumea cărților lor, ei nu și-au dat seama cât de adânci sânt sechelele maladiilor spiritului colectiv. Ceea ce probează ei acum este neputința verbului direct, drama medicului ucis de pacienți. În mințile noastre stă din nou la pândă gândul că istoria se face pe deasupra capetelor noastre. Din nou apare, neliniștitoare, întrebarea: ce-i de făcut? Cei mai mulți dintre noi, prinși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
regăsi apoi cu romanticii, cu Schelling, Passavant, Goerres, Oken sau Carus; 2. caracteristica profeticului și oracularului, care dă gândirii artistice o alură dogmatică, iar în planul expresiei, aforisticul. Mă gândesc aici și la o sensibilitate specială pe care artistul o probează în fața viitorului, detectabilă în orice mișcare de avangardă, la avangarda rusă de pildă, la un Tatlin, Gabo, Pevsner sau Malevici; 3. în sfârșit, globalismul, aplecarea către ansambluri, raporturi, așezări laolaltă. Propensiunea către monumental, către "privitul în mare", către viziunea generoasă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ele, le exhibă și se expune cu ele ca turiștii care nu au credibilitate decât dacă au o poză făcută lângă piramide. Orice bibliotecă este proiecția unei veleități culturale. Ea este un garant pentru o știință care nu poate fi probată în fiecare clipă, este dovada indirectă a unei isprăvi culturale care nu trebuie neapărat să fi avut loc și care trimite cu gândul la altele care nu vor avea loc niciodată. Pentru privitorul neavizat imaginea unei biblioteci este cel mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a arăta (sehr leicht zu zeigen), în loc de prea lesne de arătat (p. 19). 3. Fiind însă omul silit (p. 19), în loc de omul însă fiind silit etc. Am fi putut s-o urmăm, dar ne temem de-a nu voi să probăm ceea ce nu putem proba, cumcă autorul adecă ar fi învățat în școli nemțești; apoi neci ni place, neci avem timpul de-a ne ocupa cu secături și greșeli de virgulă, pe cari timpul și școalele românești ale viitoriului le vor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dreptul și legislațiunea purced de la el, el și le crează când și cum i trebuiesc, astfel încît, într-o normală stare de lucruri, sancțiunea e o formalitate care n-ar trebui să oblige dacă nu obligă sensul celor sancțiunate. Vom proba că e așa. Pentru ca un lucru să esiste trebuie să se întrunească mai multe condițiuni. Astfel, legea rezultă din trebuința poporului, din voința lui și din legiuirea liberă, neintimidată, a acelei voințe. Este sancțiunea, acuma, o condițiune de esistență a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fine la pozițiunea comercianților străini în țară, la dreptul și libertatea lor de a comercia, egoiștii, zicem, par, cel puțin în formă, a nu recunoaște nici însemnătatea politică a acestor acte. Vericari vor fi însă vederile lor, este constatat și probat că, dacă România a continuat a esercita dreptul său suveran de a tracta în ceea ce privesc interesele sale de ordine politică, n-a fost tot astfel și în ceea ce privesc interesele sale de ordină economică. Sunt trei secoli de când ea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se dau sunt din cele mai alese și mai nouă, astfel Isac Zodieriu, Glumele de Mahala, Amorul în Păcurari ș. a. ș. a. Ele sunt bine primite de public, căci desele și neîntreruptele aplauze ce nu lipsesc la nici una din ele au probat aceasta. Sâmbătă 21 curent am asistat la reprezentația piesei Dracul și Ciobanul, dată în beneficiul Grădinei Primăriei. Mărturisim cu plăcere că mai cu samă rolul ciobanului a fost esecutat de minune de d-nul Alesandrescu; dar nu mai puțin și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Meer Hofer, care a dorit să concureze la vânzarea licitativă a casei d-lui C. Ieni. Hotărârea tribunalului zice că d. Leeb Meer Hofer a cerut a fi admis la concurență în virtutea dreptului acordat prin convenția austro-romînă și spre a proba calitatea sa de supus austriecesc au prezentat un pasport însoțit de o adresă a onor. consulat[ului] prin care se afirmă că d-sa este "supus austro-ungar". {EminescuOpIX 246} Față cu această cerere tribunalul a relevat însă următoarele considerațiuni: 1
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de "cetățean", de vreme ce statul român are numai cetățeni, iar nicidecum Proteguiți și supuși. 5) Conform raporturilor de reciprocitate stabilite prin convenție, un "proteguit " nu poate fi substituit cetățeanului statelor contractante. 6) Deci, considerând că d. Leeb Meer Hofer n-au probat cu acte că este "cetățean austriac", tribunalul, în unire cu concluziile ministeriului public și întemeindu-se pe considerațiile de mai sus, a respins cererea d-lui Leeb Meer Hofer de-a fi admis la licitație. [3 noiembrie 1876] ROMÎNII DIN
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Paris. România trebuie constituită nu numai în profitul națiunii române, dar încă și pentru avantagiul reciproc al Europei întregi. După ce broșura face istoricul a doi seculi și mai bine asupra neutralităței Elveției și al Belgiei din acest secol și probează că neutralitatea acestor țări au fost fondată în condițiuni analoage cu a României, ea arată că, deși încă de la 1648 s-a recunoscut prin pacea de Westphalia independința Confederațiunii Elvețiane, care a stat cum se știe străină la răzbelul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1876] ["RĂSPUNSUL... "] Răspunsul (publicat în revista esternă ) a principelui Bismarck la interpelația deputatului Richter a făcut atâtea semne vecinilor imperiului încît trebuia să producă o lămurire a situației. Întâi principele a pronunțat cuvântul mare: că dacă deputatul Richter ar putea proba aserțiunea sa (că Rusia dorește cuceriri ) atunci politica întregei Europe ar fi alta. Pân - acuma însă, nefiind față decât declararea împăratului Alexandru că din parte 'și renunță la orice cucerire, principele crede că nu are nimenea dreptul de a se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
istoric. Numai în caz dacă politica internă a monarhiei ar lua calea federalistă, dând fiecării naționalități ceea ce este al ei, s-ar putea susținea cu siguranță că alipirea cătră dinastie va întrece puterea germenilor de disoluțiune. Susținem și am putea proba oricând că simțământul dinastic în popoarele Austro-Ungariei e restrâns la cercurile cari aparțin unei confesii creștine oarecare și că politica raselor va fi aceea a bisericilor lor. Restul face politică de interes, nu de simțământ; jocul de bursă, păsuirea, înaintarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fac cu deosebire recomandabil pentru orice "bun econom". [11 septembrie 1877] KANT ȘI MUZICA "Romînia literară", foaie ce apare o dată pe săptămână în Iași, al cărei comitet de redacțiune s-a rămășit cu niște domni din străinătate că li va proba că România are literatură și gust literar, publică în n-rul său din 6 septemvrie articolul pe care-l reproducem mai la vale. Lectorul va vedea că au fost de ajuns ca îndemînaticul mistificator să întrebuințeze câteva cuvinte abstracte pentru ca întreg
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zonă vreun eveniment grandios prin care s-ar fi putut înscrie pe harta cu fapte istorice deosebite. Nu înseamnă însă că Umbrăreștii nu a avut și nu-și au propria semnificație și importanță ce constau, spre exemplu, în faptul că probează, prin numeroase urme materiale, o interesantă continuitate de viețuire și statornicie umană pe străvechi vetre, în aceea că locuitorii ei au avut contacte cu personalități mai mult sau mai puțin celebre, care, fie își au aici originea, fie au poposit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după aprecierea unui specialist în domeniu. Locuințele au făcut parte din sistemul de construcții al timpului și ne este sugerat de urmele mai mari sau mai mici de chirpic ars la roșu-cărămiziu, ce poartă pe una din fețe amprentele bârnelor, probându-se existența caselor de suprafață cu podină de lut, așternut pe bârne de lemn, podina foarte bine arsă, asemănătoare tipurilor de locuințe de la Băneasa și Suceveni, ca și din alte așezări cucuteniene. Sfârșitul habitatului din așezare s-a datorat unui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin partea locului cu Radu cel Frumos, după care va urma bătălia de la Soci, toponimic localizat de către unii cercetători pe Siret, destul de aproape de Umbrărești, unde se află acum satul Vadu Roșca. Asemenea particularitate, construirea caselor pe la margine de pădure, se probează și documentar, chiar în secolul al XIX-lea. Astfel, la data de 30 iunie 1818, Vasilache Istrati cu soția și fiii săi dau zapis prin care „să se știe că am vândut via noastră din Condrea... cu pomii și cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zori și până în seară” (se observă ușor aici elementul de fabulație). Mai credem că nu se are în vedere goana continuă a unui călăreț, ci mersul firesc, inclusiv necesarele opriri. Astfel reconstituite, hotarele umbrăreștene prezintă interes științific prin aceea că probează aserțiunea lui Costache Conachi din secolul trecut, când definea „însorărirea între două sau mai multe moșii ca o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi” și ca dovadă de „stăpânire învechită și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sens prezintă un interes aparte atunci când prin el ni se poate sugera sau indica cum o astfel de ocină reprezintă locul de obârșie al celui căruia i se desemnează dreptul de stăpânire printr-un act de acest gen. Se pot proba situații de aceată natură cu multe documente. Un exemplu sugestiv îl avem în cunoscutul și de multe ori comentatul document din 15 iulie 1448, prin care Cernat ploscarul și fratele său, Șteful, sunt puși în stăpânirea ori li se concedează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părți, tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în sate considerate stăpâniri boierești în totalitate. Reamintim și insistăm să se rețină că Bozieștii erau, ca și acum, satul Slobozia și Tămășenii, pe malul stâng al râului Bârlad (vechiul curs), iar Umbrăreștii pe cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altui Torcești decât al nostru, cel de lângă Adjud, acum dispărut. Într-adevăr, un zapis de vânzare-cumpărare menționeasă pe un „Chirac pitar din bătrânul Torcăi”. Prezența turanicilor în apropierea satului Torcești de pe apa Bârladului, acesta care face obiectul discuției noastre, se probează arheologic prin descoperirea întâmplătoare a mormântului unui nomad, al cărui schelet a fost găsit la un loc cu craniul, părți de oase și copitele calului său, dar și urmele harnașamantului, dovezi de netăgăduit ale practicilor funerare specifice neamurilor turanice, despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte trebuințe fiind binaoa morii de piatră și toată mașinăria ei de fier”, concluzionează Panait Balș la proces. Am reprodus pe larg din textul documentului spre a proba că este vorba de o construcție deosebită pentru timpul acela (zidul de piatră, toată mașinăria de fier, mecanic și nu un morar obișnuit pentru vechile mori de apă), iar îmbunătățirile aduse ulterior au constat în reutilarea cu mașini, mai ales
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]