11,157 matches
-
sufletesc prezent pentru o cale mai dificilă, dar mai justă. O optare sub semnul renunțării și al suferinței. Refuzul argumentului prezent, refularea plăcerii de moment, rezistența la comoditatea sufletească, În schimbul unei perspective ce pare mai dreaptă, dar care poate fi problematică În reușită - iată natura conflictului de conștiință, care stă la baza gestului etic.” (M. Ralea) Lupu-și schimbă părul, dar năravul, ba. (Ceea ce provine din ereditatea speciei nu poate fi transformat sau Înlocuit pe moment ori ca expresie a unei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cum și de ce? Nu este greu de răspuns: pentru prima dată Paul al VI-lea a făcut ceea ce făcea în mod normal Ioan al XXIII-lea, adică a explicat situația Bisericii recurgând la o logică, la o cultură, la o problematică ne-ecleziastică, ba chiar exterioară Bisericii: aceea a lumii laice, raționaliste, poate chiar socialiste - chiar și reduse și anesteziate prin sociologie. O privire fulgerătoare aruncată „din afară” Bisericii i-a fost suficientă Papei ca să înțeleagă situația istorică reală, situație care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
bună-credință, și ar fi absurd să le-o contestăm). Cea de-a doua greșeală, mai gravă, este următoarea. Radicalii și ceilalți progresiști care luptă în primele rânduri pentru legalizarea avortului - izolându-l, în prealabil, de copulare - îl introduc într-o problematică strict contingentă (italiană, ca să fim expliciți) și chiar interlocutorie. Îl reduc la un caz de pură practicitate, care să poată fi abordat cu spirit practic. Dar aceasta (după cum știu ei prea bine) este o atitudine culpabilă. Contextul în care trebuie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
luni după cea posttraining am avut în vedere evaluarea transferului și surprinderea eventualelor conflicte de rol sau încapsulări ale competențelor antrenate. Evaluările realizate de colegi au fost raportate la datele obținute de la manageri cu ajutorul unui interviu semistructurat centrat pe această problematică. Criteriul rezultatelor - am monitorizat apariția următoarelor evenimente la nivel organizațional: absenteismul, creșterea productivității, reducerea fraudelor, optimizarea relațiilor cu clienții, creșterea profitului, optimizarea comunicării, optimizarea procesului decizional, diminuarea conflictelor, modificarea culturii organizaționale (la nivel de artefacte, valori, asumpții). Am realizat analiza
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
muncii se suprapun și cele de natură socioeconomică și politică, stresul ocupațional „își amplifică forța de penetrație, iar consecințele sale devin devastatoare pentru persoana celui implicat nemijlocit în procesul de producție” (Pitariu, 1994, p. 2). Interesul științific și cercetările privind problematica stresului cauzat de muncă/profesie și implicațiile sale pentru sănătatea și securitatea în muncă, abordată prin prisma modelelor/ paradigmelor din medicină, psihologie clinică și consiliere, psihologie inginerească (ergonomie) și, în special, psihologia muncii și organizațională, s-au intensificat datorită conștientizării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stresului. Testarea modelelor impune însă din partea cercetătorilor cel puțin două eforturi: validarea constructelor psihologice incluse în model precum și a instrumentelor de măsurare aplicate; utilizarea metodelor statistice adecvate. Nici una dintre contribuțiile teoretice care au exercitat influență asupra orientării științifice generale în problematica S.O. nu surprinde însă suficient de bine relația particulară dintre caracteristicile ocupației (sarcini și operații specifice) sau trăsăturilor muncii și particularitățile individului inclus în situația de muncă. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
intelectual este mai greu decât cel fizic, a lansat conceptul de stres al conducerii sau managerial (executive stress), care sugera că directorii/managerii sunt supuși unui risc mai mare pentru boli cardiovasculare sau mortalitate asociate S.O. În particular, pentru problematica actuală a stresului muncii, mai multe modele clasice ale S.O. domină și în prezent literatura de specialitate, care abundă în aplicații, reconceptualizări, îmbunătățiri sau critici la adresa lor, dar sunt semnalate (elaborate și testate) și unele modele noi ale S.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
factori declanșează dezechilibre/disfuncții/boli la nivel psihosomatic și comportamental? etc. Din analiza și evaluarea modelelor teoretice putem desprinde câteva idei (rezultate din constatarea divergențelor sau convergențelor și complementarităților privind modelele teoretice), care merită să rețină atenția cercetătorilor în domeniul problematicii S.O.: Majoritatea modelelor teoretice prezentate se fundamentează pe câte o secvență cauzală, mai simplă sau mai complexă, fiecare incluzând doar parțial multitudinea de tipologii/dimensiuni ale variabilelor/factorilor și relațiilor dinamice care caracterizează procesul S.O. (condiții, situații, caracteristici
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de reacții afective intense imediate la evenimente specifice, care subsumează tendințe de acțiune de tipul apropiere-evitare) declanșează comportamente specifice și au un impact important asupra procesării informațiilor, putând influența pe termen lung cognițiile și comportamentele. Luarea în discuție a implicațiilor problematicii mai recente a expresiei emoțiilor în activitățile socioprofesionale are următoarele efecte asupra calității și orientării paradigmatice a studiilor viitoare: regândirea „stării de bine” mai degrabă în termeni de emoții sau reacții psihofiziologice specifice modulate cognitiv decât în termeni generali de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unii autori susțin faptul că termenul provine din latinescul conflingere, care înseamnă ciocnire, polemică, luptă, în timp ce alți autori susțin că termenul provine tot din limba latină, dar din cuvântul conflictus, care înseamnă „a ține împreună cu forța”. Autorii care au abordat problematica conflictului au avut puncte de vedere asemănătoare, definind situația conflictuală în termeni de opoziție deschisă, de incompatibilitate, de incongruență, dezacord. Spre exemplu, Mihaela Vlăsceanu definește conflictul ca fiind o opoziție deschisă între doi sau mai mulți indivizi, grupuri, clase sociale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
acțiuni prin care anumite grupuri (salariați, conducere, patronat, sindicate, organizații profesionale etc.) participă la elaborarea celor mai bune soluții pentru problemele economice și sociale cu care acestea se confruntă, la armonizarea intereselor și la prevenirea conflictelor (Petrescu, 1995, p. 411). Problematica dialogului social poate fi privită la nivelul întregii economii, dar și la nivelul organizației. În cadrul organizației, dialogul social se desfășoară pe mai multe niveluri (Lefter, Manolescu, 1995, p. 46): la nivelul locului de muncă, în scopul stabilirii condițiilor de muncă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
repetarea aceluiași context. Ca atare, contingențele obiective nu au nici o forță, atâta vreme cât nu-și păstrează caracterul invariant-temporal și în planul perceptiv. Ulterior, Mischel (1973) a revenit, introducând chiar o teorie social-cognitivă a personalității, în care variabilele persoană erau reintroduse în problematica consistenței. La fel a procedat și Bandura (1983), care, datorită acestor considerații, a propus o teorie a învățării sociale renovată, introducându-se noi variabile cognitive cu rol moderator. De pildă, valorile și scopurile personale, expectanțele pe termen lung etc. puteau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
între abordarea psihoterapeutică și cea religioasă, aceasta fiind calea găsirii unor remedii împotriva angoasei, depresiei, crizei de sens a vieții, sentimentelor penibile și a oricăror altor consecințe ale supraaglomerării, împrăștierii și enervării (Amédée și Megglé, 1997). Preoții au acordat atenție problematicii practicanților de vrăjitorii, chiromanție și alte tehnici de acest gen. Aceștia au fost negați, dar au fost blamați și „credulii... care merg la înșelători ai unor potențe umane, în loc să consulte medici specialiști, psihiatri” (David, 1987). Atitudini orientate spre cooperare, spre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
delimitarea de psihologia muncii și de psihologia socială aplicată la industrie. În prezent, îi este unanim recunoscut statutul de disciplină distinctă veritabilă, cu o valoare teoretică și aplicativă incontestabilă, devenind un instrument fundamental de înțelegere și optimizare a vieții sociale. Problematica pe care o abordează și o aduce în atenție noua disciplină prezintă interes nu numai pentru specialiști și manageri/conducători, ci și pentru „membrii de rând” ai organizațiilor. Pe plan mondial, s-a acumulat o vastă literatură, articole, monografii, culegeri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Zlate, care, în 1971, a început predarea primului curs cu un asemenea profil la Universitatea din București (ulterior, noua disciplină a fost introdusă în planurile de învățământ și la alte universități ce aveau secții de psihologie). După 1990, interesul pentru problematica de psihologie oranizațională și managerială s-a intensificat considerabil, crescând numărul specialiștilor și al publicațiilor. Un rol important în valorificarea cercetărilor întreprinse și în ținerea la curent cu orientările și tendințele actuale îl are Revista de psihologie oranizațională, al cărei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai adecvată este denumirea de psihologie organizațional-managerială, pe care o și adoptă și o dă ca titlu tratatului său. O a doua problemă majoră ce a trebuit rezolvată chiar de la începutul elaborării lucrării a fost cea a identificării și stabilirii problematicii care să se subsumeze denumirii de psihologie organizațional-managerială. Aici esențială devine alegerea criteriului; acesta trebuie să satisfacă două condiții principale: să fie de un grad ridicat de generalitate și să facă, pe cât posibil, abstracție de aspectele substanțial calitative. Și, după
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fie de un grad ridicat de generalitate și să facă, pe cât posibil, abstracție de aspectele substanțial calitative. Și, după opinia noastră, profesorul Mielu Zlate a reușit să găsească un asemenea criteriu, și anume „nivelul de structurare”. A rezultat astfel că problematica ce ar trebui să intre în sfera de competență a psihologiei organizațional-manageriale se structurează la patru niveluri: la nivel de individ, la nivel de grup, la nivel de organizație și la nivel relațional: individ-grup-organizație. Pentru fiecare dintre cele patru niveluri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și modul de interacțiune dintre principiile subiacente capătă contururi mult mai clar definite, oferind sugestii noi de acțiune în plan practic, concret. Cea de-a doua parte a Tratatului dlui Mielu Zlate este dedicată analizei complexe, multidimensionale a omului organizațional. Problematica acestuia se întinde pe trei capitole (cap. V, VI și VII). Pornind de la premisa că omul organizațional este reprezentat cel mai frecvent de individul adult, autorul consacră capitolul V prezentării, în toată complexitatea lor, a portretului psihologic al adultului și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fiecare model. Un spațiu amplu în cadrul acestui capitol îl ocupă analiza relației dintre om și organizație, evaluându-se critic modelul integrat, modelul contractului psihologic și modelul congruenței (acesta din urmă fiind în prezent cel mai agreat). Următoarele două capitole tratează problematica legată de resursele umane și carieră. Astfel, în capitolul VI se prezintă într-o manieră sobră și sistematică cele mai importante elemente și momente ale recrutării și selecției personalului (planificarea necesarului, elaborarea fișei postului, strategiile, politicile și practicile de recrutare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
exemple din practică, care ar putea fi extrem de utile în orientarea specialiștilor din domeniul resurselor umane, mai ales în domeniul selecției de personal și în cel al training-ului. Lucrarea prezintă interes pentru manageri, dar și pentru studenții preocupați de problematica resurselor umane. Mădălina Petre Optimum Media Direction Patrice Fabart, Révélez le manager qui est en vous! Éditions d’Organisations, Paris, 2002, 253 p. Fără îndoială că managementul este și va fi o problemă de actualitate. Rapidele și complexele transformări prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sfaturi practice despre modul în care se conduce „o echipă în culori”: cum să construim și să conducem o echipă pe baza diferențelor sale, cum să conciliem componentele individuale și colective, cum să gestionăm conflictele dintre „culori”. Capitolul patru tratează problematica deciziei, accentuând faptul că trebuie să se țină cont de sine însuși, de celălalt și de situația de moment. „Calitatea deciziilor noastre depinde de calitatea percepției situațiilor de către noi, a problemelor și de calitatea ipotezelor rezultate din percepții.” (p. 72
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și psihologie din cadrul Academiei de Studii Economice de pe lângă Guvernul Federației Ruse, membru al Academiei Antreprenorilor din Rusia, autor a peste 150 de publicații teoretico-practice și creatorul unor metode de diagnoză originale. După cum afirmă autorul însuși, această carte nu abordează doar problematica psihologiei conducerii „în general”, ci ea încearcă să ajute conducătorii organizațiilor și managerii de personal să rezolve unele probleme ce apar în activitatea de conducere. Urmând acest scop, el propune o serie de soluții practice - metode care au fost verificate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
avute în vedere de specialistul rus sunt: problema riscului legat de deciziile pe care trebuie să le ia în activitatea de marketing; aspecte ale psihologiei consumatorului - fiind vizate tipurile de consumatori; factorii psihologici ce contribuie la rezolvarea problemelor de marketing; problematica negocierilor cu clienții, contextul în care sunt aduse la cunoștința cititorului o serie de metode care pot fi utilizate pentru cunoașterea mai bună a partenerului de afaceri. Activitatea conducătorului este concepută de către autor ca fiind un lanț ale cărui inele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
celalalt permite prognozarea viitoarelor schimbări în sfera „intelectual-psihologică”. Pornind de aici, autorul propune câteva tipuri de comportament care ar trebuie să fie adoptate de conducător în activitatea sa, ce corespund principalelor obiective ale organizației. Capitolul „Structura stilului de conducere” abordează problematica stilurilor de conducere din perspectiva necesității stabilirii dacă este mai bine să existe un stil de conducere pentru întreaga organizație sau mai multe stiluri. Autorul merge mai departe și atinge problema flexibilității și a stabilității stilului de conducere, apropiindu-se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Ultimul capitol, „Imaginea conducătorului” aduce în discuție importanța modului în care conducătorul se prezintă celorlalți - subalterni sau conducători ai altor organizații. Imaginea conducătorului este abordată într-o anumită măsură din perspectiva managementului impresiei, fără ca autorul să utilizeze aparatul terminologic circumscris problematicii amintite. El reclamă însă necesitatea concordanței dintre impresia creată și caracteristicile reale ale conducătorului, pentru a se evita crearea unor false impresii, care ar putea duce ulterior la deteriorarea relațiilor umane. Jarikov vorbește despre factori ce participă la formarea imaginii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]