2,718 matches
-
să permită cursanților însușirea de cunoștințe profesionale avansate, utilizabile în proiectarea și implementarea efectivă pe calculator a aplicațiilor necesare întreprinderilor din care proveneau. Fiecare cursant trebuie să elaboreze fie proiecte reale (analiștii), fie aplicații testate și rulate efectiv pe calculator (programatorii). Aceste cursuri de specializare au început în luna februarie 1969 și au continuat neîntrerupt până la Desființarea Centrului și transferul parțial al activităților la Academia Ștefan Gheorghiu. Au fost organizate următoarele cursuri de specializare pe profilul de informatică, cu program continuu
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
și au continuat neîntrerupt până la Desființarea Centrului și transferul parțial al activităților la Academia Ștefan Gheorghiu. Au fost organizate următoarele cursuri de specializare pe profilul de informatică, cu program continuu de organizare a seriilor de cursanți: Cursuri de specializare pentru programatorii în Limbajul Assembler 360: Aceste cursuri au reprezentat „bijuteria” CEPECA în materie de pregătire a informaticienilor. Concepția de avangardă a cursurilor îmbina predarea de la catedră a elementelor teoretice ale limbajului Assembler 360 (bazată pe mijloace vizuale ca planșe descriptive și
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
pe mijloace vizuale ca planșe descriptive și proiecții de imagini), cu metoda de instruire asistată de calculator. Cursurile aveau durata de 6 săptămâni. Inițial, erau predate noțiuni de elaborare a algoritmilor și a schemelor logice corespunzătoare, cunoștințe pe care fiecare programator trebuia să le aplice la elaborarea unui program. La începutul fiecărei săptămâni, elementele teoretice ale limbajului erau predate de către specialiștii colectivului de instruire Ioan Georgescu, Mircea Jean Bogdan, Cristian Vasiliu și Nicolae Damian-Iordache, apoi se distribuiau specificațiile modulului de program
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
care îi ajutau să corecteze singuri programele. EXASS a fost primul sistem de instruire asistată de calculator elaborat în România. Conceput, programat și implementat, pe calculatorul IBM 360/ Modelul 40, de către expertul principal Ioan Georgescu, sistemul era destinat formării de programatori care se confruntau cu "aplicații de mari dimensiuni", imposibil de realizat de către programatorii singuratici, ci numai prin "lucrul în echipă". Faptul că sistemul educa programatorii să respecte specificațiile de realizare ale modulelor, date ca exerciții obligatorii în programa de curs
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
instruire asistată de calculator elaborat în România. Conceput, programat și implementat, pe calculatorul IBM 360/ Modelul 40, de către expertul principal Ioan Georgescu, sistemul era destinat formării de programatori care se confruntau cu "aplicații de mari dimensiuni", imposibil de realizat de către programatorii singuratici, ci numai prin "lucrul în echipă". Faptul că sistemul educa programatorii să respecte specificațiile de realizare ale modulelor, date ca exerciții obligatorii în programa de curs, reprezenta o noutate care avea să ajute la formarea unor specialiști compatibili cu
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
calculatorul IBM 360/ Modelul 40, de către expertul principal Ioan Georgescu, sistemul era destinat formării de programatori care se confruntau cu "aplicații de mari dimensiuni", imposibil de realizat de către programatorii singuratici, ci numai prin "lucrul în echipă". Faptul că sistemul educa programatorii să respecte specificațiile de realizare ale modulelor, date ca exerciții obligatorii în programa de curs, reprezenta o noutate care avea să ajute la formarea unor specialiști compatibili cu cerințele realizării sistemelor informatice în "regim industrial". Deoarece sistemul efectua teste sintactice
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
1969, totalizând un număr de 558 absolvenți specializați. Un singur cursant, din prima serie, a fost eliminat automat de către sistem din cauza consumării integrale a creditului înainte de finalizarea corectă a tuturor modulelor obligatorii ale sistemului de instruire. Cursuri de specializare pentru programatorii în Limbajul FORTRAN: Programatorii în limbajul FORTRAN erau pregătiți pentru a elabora programe orientate spre proiectarea tehnologică și cercetarea științifică, care presupuneau folosirea de calcule matematice care depășeau în complexitate simplele operații aritmetice obișnuite. Ca și în cazul cursurilor pentru
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
de 558 absolvenți specializați. Un singur cursant, din prima serie, a fost eliminat automat de către sistem din cauza consumării integrale a creditului înainte de finalizarea corectă a tuturor modulelor obligatorii ale sistemului de instruire. Cursuri de specializare pentru programatorii în Limbajul FORTRAN: Programatorii în limbajul FORTRAN erau pregătiți pentru a elabora programe orientate spre proiectarea tehnologică și cercetarea științifică, care presupuneau folosirea de calcule matematice care depășeau în complexitate simplele operații aritmetice obișnuite. Ca și în cazul cursurilor pentru programatorii în limbajul Assembler
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
în Limbajul FORTRAN: Programatorii în limbajul FORTRAN erau pregătiți pentru a elabora programe orientate spre proiectarea tehnologică și cercetarea științifică, care presupuneau folosirea de calcule matematice care depășeau în complexitate simplele operații aritmetice obișnuite. Ca și în cazul cursurilor pentru programatorii în limbajul Assembler 360, și la aceste cursuri erau predate inițial noțiunile de elaborare a algoritmilor și a schemelor logice corespunzătoare. Apoi, se preda sintaxa și semantica instrucțiunilor limbajului FORTRAN, însoțite de exemplificări specifice. Cursurile aveau o durată de 4
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
economice din care proveneau. Cursurile au fost concepute și predate de către Dan Farcaș, matematician principal, ajutat de Mariana Crișan, matematician principal, Mircea Cristescu și Marin Drăghici, instructori. La aceste cursuri au fost pregătiți circa 350 cursanți. Cursuri de specializare pentru programatorii în Limbajul COBOL: Programatorii în limbajul COBOL erau pregătiți pentru a elabora programe orientate spre aplicațiile economice, care presupuneau folosirea de calcule matematice cu operații aritmetice obișnuite, dar care utilizau volume mari de date care trebuiau structurate în colecții de
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
Cursurile au fost concepute și predate de către Dan Farcaș, matematician principal, ajutat de Mariana Crișan, matematician principal, Mircea Cristescu și Marin Drăghici, instructori. La aceste cursuri au fost pregătiți circa 350 cursanți. Cursuri de specializare pentru programatorii în Limbajul COBOL: Programatorii în limbajul COBOL erau pregătiți pentru a elabora programe orientate spre aplicațiile economice, care presupuneau folosirea de calcule matematice cu operații aritmetice obișnuite, dar care utilizau volume mari de date care trebuiau structurate în colecții de fișiere sau, eventual, în
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
să le efectueze erau selectate din problematica economică reală a întreprinderilor, multe dintre aceștia fiind propuse chiar de cursanți. Cursurile au fost concepute și predate de către Virgil Chichernea, matematician principal, ajutat de Eugen Popescu, Veronica Pop și Marin Alexandru Gheorghiu, programatori. La aceste cursuri au fost pregătiți circa 350 cursanți. Cursuri de specializare pentru programatorii de sistem: La aceste cursuri, care se organizau în funcție de solicitările concrete ale unităților economice interesate, erau admiși doar absolvenții cursurilor de programare în limbajul Assembler 360
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
fiind propuse chiar de cursanți. Cursurile au fost concepute și predate de către Virgil Chichernea, matematician principal, ajutat de Eugen Popescu, Veronica Pop și Marin Alexandru Gheorghiu, programatori. La aceste cursuri au fost pregătiți circa 350 cursanți. Cursuri de specializare pentru programatorii de sistem: La aceste cursuri, care se organizau în funcție de solicitările concrete ale unităților economice interesate, erau admiși doar absolvenții cursurilor de programare în limbajul Assembler 360. Cursurile aveau un număr de maximum 5 cursanți, deoarece majoritatea cunoștințelor erau predate în
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
performante calculatoare electronice existente pe plan internațional în acel moment, a permis desfășurarea unor cursuri post-universitare destinate formării specialiștilor din întreprinderi în următoarele domenii specifice: analiza de sisteme informatice, elaborarea programelor pentru calculatoarele electronice, administrarea și actualizarea sistemelor de operare (programatorii de sistem), organizarea și conducerea serviciilor de exploatare și de întreținere a echipamentelor din centrele de calcul. Majoritatea absolvenților acestor cursuri au devenit, în anii următori în care tehnica de calcul s-a răspândit în România, directori tehnici sau șefi
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
Academia Ștefan Gheorghiu), au urmat Programele P1, P2 și P3, (Conducere generală, gestiune financiar-contabilă, organizare comercială, personal, Studiul muncii, organizarea producției) peste 2.000 directori și șefi de servicii din întreprinderi și peste 2500 specialiști în informatică (Analiști de Sisteme, Programatori și Șefi de proiecte de specialitate), 20 Consultanți în Management. La seminariile cu participare internațională, au luat parte peste 60 participanți din străinătate și peste 100 români. Aprecierile asupra bunelor rezultate obținute de CEPECA, au fost exprimate de reprezentanții ONU
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
educație utilizate în școli și universități, metodele folosite la CEPECA promovau învățarea limbajelor de programare în scopul de a fi utilizate la realizarea aplicațiilor de mari dimensiuni, caracteristice cerințelor reale ale unităților industriale ale țării. Marile dimensiuni ale programelor obligau programatorii să segmenteze aplicațiile pentru ca segmentele rezultate să poată fi stăpânite cu ușurință. În acest fel, programele puteau fi repartizate spre elaborare mai multor membri ai unor echipe de programatori, în acest fel obținându-se și o reducere importantă a timpului
EXASS () [Corola-website/Science/314281_a_315610]
-
reale ale unităților industriale ale țării. Marile dimensiuni ale programelor obligau programatorii să segmenteze aplicațiile pentru ca segmentele rezultate să poată fi stăpânite cu ușurință. În acest fel, programele puteau fi repartizate spre elaborare mai multor membri ai unor echipe de programatori, în acest fel obținându-se și o reducere importantă a timpului necesar pentru trecerea la utilizarea efectivă a sistemelor programate. Aceste considerente asigurau, de asemenea, pe durata ciclului de viață al sistemului, actualitatea datelor și a prevederilor din specificațiile de
EXASS () [Corola-website/Science/314281_a_315610]
-
în mod deliberat unele prevederi mai puțin explicite deoarece se referea la date distribuite între module și la funcții prevăzute în alte module. Acestea nu puteau fi însă detaliate în modulele în care nu erau rezidente, deoarece se urmărea ca programatorul să elaboreze programul ca și când nu ar mai fi continuat cu programarea celorlalte module (în condițiile reale, în care acestea ar fi fost elaborate de către alți membri ai echipei). Sistemul de instruire asistată de calculator EXASS, a cărui schemă de principiu
EXASS () [Corola-website/Science/314281_a_315610]
-
Cristian Vasiliu. Primele 5 săptămâni erau dedicate însușirii elementelor limbajului după un program de cursuri pe 5 zile, în care erau prevăzute și ore de curs pentru însușirea sistemului de operare IBM DOS, disciplină susținută de Nicolae Damian-Iordache, matematician principal, programatorul de sistem de la unitatea de prelucrare automată a datelor (calculatorul IBM 360/Model 40). Ultima zi a săptămânii era dedicată introducerii la calculator, de către cursanți, a programelor elaborate de către aceștia pentru modulul EXASS corespunzător din săptămâna respectivă. În prima zi
EXASS () [Corola-website/Science/314281_a_315610]
-
UEFI. Sistemul de bază de intrare/ieșire BIOS este o interfață între programele sistemului de operare și partea fizică a calculatorului. BIOS-ul izolează sistemul de operare și programele din mașină de particularitățile tehnice ale dispozitivelor fizice concrete și permite programatorilor să folosească operații de Intrare/ Ieșire în interiorul programelor pe care le creează, fără a lua în seamă adresele dispozitivelor sau caracteristicile tehnice ale masinii. Pentru a fi performant și rentabil, programul trebuie gândit pentru toate tipurile de arhitecturi fizice, pentru
BIOS () [Corola-website/Science/313427_a_314756]
-
GNU, în timp ce documentația este disponibilă parțial sub licența GFDL și parțial este în domeniul public, fiind software liber. Softul a fost scris inițial pentru Wikipedia de Lee Daniel Crocker, pe baza unei interfețe de utilizator proiectată de Magnus Manske, un programator și student de la Universitatea din Köln. La început Wikipedia a folosit un mic motor wiki numit UseModWiki scris în Perl. Ulterior, Wikipedia a trecut la limbajul PHP, care oferea mai multe posibilități, primul script în acest limbaj fiind scris de
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
primul script în acest limbaj fiind scris de Magnus Manske, tot de la Universitatea din Köln. Crocker a rescris softul pentru MySQL, care este mai flexibil. Ulterior, Brion Vibber, coordonatorul tehnic al Wikimedia preia rolul de director de versiuni și principal programator. După prima versiune a lui Manske, softul a fost cunoscut ca „scriptul PHP”, „faza a II-a”, „faza a III-a”, „noul cod de bază” — dar nu avea un nume al său. La anunțul Wikimedia din 20 iunie 2003, Daniel
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
versiune este la , găzduită la http://test.wikipedia.org/ iar versiunea curentă este 1.13alpha. MediaWiki pune la dispoziție un set bogat de extensii pentru utilități adiționale și un mecanism de adăugare a lor. În contextul multilingvismului, în proiectele Wikimedia programatorii au acordat o atenție sporită problemelor de internaționalizare și localizare. Interfața utilizatorului a fost tradusă în peste 100 de limbi (v. și și ), și poate fi configurată în continuare de administratorii sitului (întreaga interfață este editabilă prin wiki). Deoarece Wikipedia
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
și și ), și poate fi configurată în continuare de administratorii sitului (întreaga interfață este editabilă prin wiki). Deoarece Wikipedia este unul dintre cele mai mari situri web din lume, asigurarea posibilității de dezvoltare a fost de asemenea o prioritate pentru programatori. În acest scop s-a folosit un sistem multistrat pentru cache și replicarea bazelor de date. O mare parte a cerințelor către MediaWiki provine de la Wikipedia și alte proiecte ale Wikimedia. Una dintre cele mai vechi diferențe între MediaWiki (și
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]
-
în diverse limbi. Se poate defini și un limbaj pentru însuși conținutul wiki, care să fie trimis ca parametru „Content-Language” în antetul HTTP și ca atribut „lang” în HTML. Codul MediaWiki permite apelul () diferitelor subprograme care extind posibilitățile. Asta permite programatorilor să scrie extensii fără a modifica nucleul și fără să trebuiască să trimită codul (programul) lor la WikiMedia pentru a fi inclus. Instalarea unei extensii se face de obicei prin simpla adăugare a unei linii într-un fișier de configurare
MediaWiki () [Corola-website/Science/313436_a_314765]