8,847 matches
-
Nici nu băgă în seamă ramurile ce i se agățau de haine și îl zgâriau pe mâini. Evită în ultimul moment să calce direct în șanț și sări repede dincolo de acesta în drum. Pentru o secundă se gândi face o prostie pentru că un camion ar fi putut trece chiar atunci pe acolo și mulțumi în gând că acest lucru nu s-a întâmplat. Se afla în sfârșit acolo unde își dorise să ajungă, pe drumul forestier. Merse direct în mijlocul acestuia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să mai facă investigații. Se hotărî să-i povestească tot, mai puțin despre angoasa care-l cuprinsese odată ajuns în vârf. Nici despre conversa ția lui cu Ileana nu avea de gând să sufle vreo vorbă. Ar fi fost o prostie să îl informeze pe bătrân că, nesocotind rugămintea acestuia, îi spusese lui fiică-sa despre așa zisele dispariții din Baia de Sus. No, n-ai făcut bine, îi spuse Pop după ce Cristi termină de povestit. Ce n-am făcut bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și eu aici! Despre ce vorbiți? Bătrânul continua să-l ignore discutând numai cu Ileana: Au trecut atâția ani și nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva. Tocmai tu să faci una ca asta? o certă el pe Ileana. Vorbești prostii! Ai îmbătrânit dumneata de tot și ai uitat. Știi bine că se întâmplă și mai ales știi și de ce. Cearta celor doi luase sfârșit. Bătrânul rămăsese tăcut, cumpănind cele spuse de ea. Cristian îl privea uimit, întrebându-se dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-ți puterile! Te duc eu la un medic imediat. N-am ce căuta la medic. Ascultă, vreau să faci câteva lucruri pentru mine. Nu pot să plec din lumea asta fără să las lucrurile în ordine. Hai, nu mai vorbi prostii! No, te rog, ascultă-mă! Vreau să ai grijă de familia mea. Îmi promiți? Bine, dar tu nu ai familie. Îmi promiți? Te-am rugat să nu mai vorbești. Cristi, îmi promiți? Sigur că da, îți promit orice vrei tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
execut, bineînțeles că mă plătești pentru asta. Mi-am permis să-mi dau cu părerea numai pentru că am avut impresia că vrei să-mi auzi opinia. Dacă numai mi s-a părut, consideră că n-am scos o vorbă. Lasă prostiile! Vorbește, spune la ce te gândești! În definitiv, de asta te-am chemat, ca să stăm de vorbă. Ai idee unde se află acest zăcământ magnific? Peste tot, arătă Vlad cu mâinile de jur împrejurul său, toți munții sunt plini. Pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în toți sperieții. Ce putea să-i spună? Cum s-o liniștească? Nici el nu pricepea despre ce putea fi vorba, mai ales în urma discuției cu Cerkatov. O liniștise cum putuse el mai bine, jurându-i că nu făcuse nici o prostie și totul este în regulă. În perioada imediat următoare, se străduise să fie un militar model și să se achite de toate îndatoririle impecabil. Urmaseră apoi alte chemări în biroul CI-stului, și un interogatoriu și mai amănunțit. După mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ca să nu înceapă să zâmbească. Gândul îi fugea la eroul lui Disney, din desenul animat Alba ca Zăpada, piticul Mutulică. Te ascult! spuse Vlad, trăgându-și picioarele sub el și așezându-se turcește pe pat. Sper să nu fie o prostie ceea ce îmi propui. Dacă mi-ai stricat somnul degeaba, voi fi foarte supărat pe tine. Ai avut dreptate, trebuie să capturăm duhul acela. Ai grijă, deja încep să mă enervez! Nu-mi spui nimic nou, acestea au fost cuvintele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Maestru se va lămuri Însă chiar din seara aceea asupra viitorului său discipol, că avea toate Însușirile pentru care, dacă era să-și asculte glasul rațiunii, n-ar fi trebuit să se Încumete a-l lua sub oblăduirea sa, căci prostia spoită cu fudulie este mai păgubitoare decît orice altă țicneală. Își vor da Însă Întîlnire peste trei luni În aceeași crîșmă, după care Îl va abandona nu Înainte de a-i dicta o listă cu douăzeci și șapte de cărți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
minute. Librarul Îmi Întinse cartea și Îmi făcu cu ochiul. — Uită-te bine la ea, măi chifteluță, că după aceea nu vreau să-mi vii că ți-am schimbat-o hoțește, bine? Am Încredere În dumneavoastră, am zis eu. — Curajoasă prostie. Ultimului Împricinat care mi-a venit cu asta (un turist yankeu, convins că fabada o inventase Hemingway la bîlciurile de San Fermínă i-am vîndut o Fuenteovejuna semnată de Lope de Vega cu pixul, ia aminte, așa Încît umblă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
bolșevic. — Marx a murit, spunea el solemn. — În 1883, mai concret, ziceam eu. — Tu să taci, nenorocitule, că-ți lipesc o labă de te trimit la dracu-n praznic. Nu o dată o surprinsesem pe Bea zîmbind În sinea ei dinaintea prostiilor proferate de logodnicul sublocotenent. Atunci ea Își ridica ochii și mă observa, impenetrabilă. Eu Îi zîmbeam cu acea cordialitate slăbită a dușmanilor aflați Într-un armistițiu nesfîrșit, Însă Îmi feream repede privirea. Mai degrabă aș fi murit decît să recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
bine, mă pricep și eu olecuță la fete. Ți-o spun dacă cumva, Într-o bună zi, o să ai nevoie de o consultație tehnică, știi cum e. Cu toată Încrederea, În de-alde astea sînt ca și doctor. Să lăsăm prostiile. — Am să țin seama. Acum, ce mi-ar trebui să știu e cui aparține o căsuță poștală de la sediul central de pe strada Layetana. Numărul 2321. Și, dacă se poate, cine ridică poșta de-acolo. Crezi dumneata că ai putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
năzare a fi diferit de el Însuși, În ce privește culoarea, credința, limba, naționalitatea sau, ca În cazul lui don Federico, obișnuințele private. Ceea ce trebuie pe lume sînt mai mulți oameni răi cu adevărat și mai puțini țugurlani limitrofi. Nu mai vorbiți prostii. Ce trebuie e un pic mai multă milostenie creștină și mai puțină ticăloșie, că parcă sîntem Într-o țară de fiare sălbatice, i-o reteză Merceditas. Se tot duce lumea la slujbă, dar pe domnul nostru Iisus Hristos aici nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Mai puțin cele pe care dumneavoastră le-ați salvat și le-ați ascuns În Cimitirul Cărților Uitate. — Așa este. — Aveți vreo idee pentru care motiv ar dori cineva să ardă toate cărțile lui Julián Carax? — De ce se ard cărțile? Din prostie, din ignoranță, din ură... cine mai știe. — Dumneavoastră de ce credeți? am stăruit eu. — Julián trăia În cărțile lui. Trupul acela care a ajuns la morgă era numai o parte din el. Sufletul lui e În poveștile sale. Odată, l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
80 de ani. Astăzi, trebuie să îndrăznim să avem încredere în viitor. Să încercăm încă o dată să demonstrăm că omenirea nu este condamnată la autodistrugere și nici la distrugerea ei de către economia de piață, știință, război sau, mai ales, de către prostie și răutate. Totul anunță o transformare treptată a omului în obiect, o amplificare a nedreptăților, nesiguranței și violenței; totul arată chiar că intrăm într-o sumbră perioadă premergătoare a războiului: națiunile cele mai evoluate răspund la violență prin violență, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ca un caz unic, nemaivăzut în istorie, de unanimitate ideologică, ceea ce, dacă ar fi adevărat, ar face din populația capitalei un caz extrem de interesant de monstruozitate politică, demn de studiat. Ideea era, din oricare unghi ai fi privit-o, o prostie desăvârșită, nu avea nimic de-a face cu realitatea, aici, ca în oricare alt loc de pe planetă oamenii sunt diferiți unii de alții, gândesc diferit, nu sunt toți săraci, nici nu sunt toți bogați și, în ceea ce-i privește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fi în alertă, gata pentru orice s-ar întâmpla, Cred că nu sunt cu judecata întreagă, se gândi el, e evident că omul nu va spune nimic, nu e prost ca mine, bine, nu e vorba de o chestiune de prostie, faptul că am simțit o amenințare pe care nu sunt în stare s-o definesc e problema mea, nu a lui, cel mai bun lucru pe care îl am de făcut e să urmez sfatul pe care mi l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
desfăcu cu greu nodul lipicios al cravatei și își scoase cămașa. Bluza de corp era și ea murdară de sânge, Ar trebui să mă spăl, asta ar trebui, să mă bag sub duș, nu, nu se poate, ar fi o prostie, apa ar îndepărta crusta care acoperă rana și sângele ar începe să curgă din nou, spuse el cu glas scăzut, ar trebui, da, ar trebui, ar trebui ce. Cuvântul era ca un trup mort care s-ar fi încrucișat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
trebuie să lăsăm această lespede acolo unde se află, îmi imaginez că nu există martori care să fi asistat la crimă, iar dacă în acel moment au existat, nu erau decât niște orbi printre alți orbi, ar fi absurd, o prostie, să fie dusă femeia aceea la tribunal pentru o crimă pe care n-a văzut-o nimeni comițând-o și al cărui corp delict nu există. Autorul scrisorii afirmă că ea a ucis, Da, dar nu spune că a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
scrisoare în secțiunea înscrisurilor deplasate, să se lase baltă chestiunea și să continuăm să căutăm soluții pentru problemele noastre, soluții reale, nu fantezii sau resentimente ale unui imbecil, Cred că aveți dreptate, am luat prea în serios un șir de prostii și v-am făcut să pierdeți timpul, cerându-vă să veniți să vorbiți cu mine, N-are importanță, domnule președinte, timpul meu pierdut, dacă vreți să-l numiți așa, a fost mai mult decât compensat de faptul că ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
data asta va conduce inspectorul, care merge mai departe. Agentul îl întrebă pe comisar dacă avea să le dea vreo instrucțiune specială și i se răspunse că instrucțiunile pentru el erau toate generale, nici una specială, Sper doar să nu faci prostii și să lași arma liniștită în toc, Nu sunt eu omul care să amenințe o femeie cu un pistol, domnule comisar, După aceea o să-mi povestești, și nu uita, îți este interzis să-i bați la ușă înainte de zece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de investigator și ieși. Inspectorul puse mașina în mișcare în timp ce spunea, El se străduiește, săracul, asta trebuie să recunoaștem, îmi amintesc că la început eram și eu ca el, atât de nerăbdător eram să nimeresc peste ceva, că făceam numai prostii, am ajuns să mă întreb cum s-a făcut că am reușit să fiu promovat inspector, Și eu la fel, Și dumneavoastră, domnule comisar, Și eu, și eu, dragul meu, în poliție toți suntem făcuți din același aluat, restul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
O să vorbesc cu soțul meu, Dea domnul ca el să reușească să vă convingă, Noapte bună, și mulțumesc pentru tot, Nu aveți pentru ce să-mi mulțumiți, Aveți grijă. După ce a închis telefonul, comisarul se întrebă dacă nu fusese o prostie să afirme, ca și cum ar fi fost ceva al său, că linia era sigură, că în toată țara nu existau multe atât de sigure ca asta. Dădu din umeri și murmură, Ce contează, nimic nu e sigur, nimeni nu e sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dată publicității, mâine, mâine, mâine. În acel moment o hotărâre subită veni și puse stăpânire pe el, dar în momentul următor prudența deja protesta că ar fi curată nebunie, Prudent, spunea, este să nu trezești balaurul care doarme, e o prostie să te apropii de el când e treaz. Comisarul de ridică de pe scaun, dădu ocol livingului de două ori, se întoarse la masa unde se aflau ziarele, se uită din nou la capul soției medicului pus într-o circumferință albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
încă la vreme ca să împiedice comiterea unei nedreptăți, Vă referiți la soția medicului, Da, domnule director, se vrea, sub orice formă, să se facă din ea țapul ispășitor al situației politice în care se află țara, Dar asta e o prostie, Nu mi-o spuneți mie, spuneți-o mai degrabă guvernului, spuneți-o ministrului de interne, spuneți-o colegilor dumneavoastră care scriu ce li se ordonă. Directorul schimbă o privire cu șeful redacției și spuse, Așa cum probabil socotiți, ne-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
contră, toate motivele să facă din comisar eroul lor și nici unul ca să-l omoare, Domnule prim-ministru, nu exista altă soluție, omul acela devenise un element periculos, Reglam conturile cu el mai târziu, nu acum, această moarte a fost o prostie de neiertat, iar acum, ca și cum nu era destul, avem aceste manifestații pe străzi, Nesemnificative, domnule prim-ministru, informațiile mele, Informațiile dumneavoastră nu sunt bune de nimic, jumătate din populație e deja pe străzi, iar cealaltă jumătate nu va întârzia, Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]