37,224 matches
-
și a avut parte de încă două reeditări. În 1914 i-a venit rîndul maniacului antisemit A.C.Cuza (care l-a cunoscut personal pe poet) să publice o masivă ediție (680 pagini), mixtură din toate despărțămintele creației eminesciene: publicistică, traduceri, proză, dramaturgie, poezie, de aceea e intitulată Opere complete. Pentru verificarea textelor cu manuscrisele au fost utilizați colaționatori anonimi (a lucrat, deci, cu negri) care n-au dovedit acribie, apelînd la textul ediției Scurtu. Dar se dă, aici, prima oară, traducerea
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
elev de clasa a VIII-a. Nu cumva dl Iancu își imaginează că asemenea citate ar trebui învățate pe de rost, pentru a fi întrebuințate apoi, ca atare, la examenul de capacitate? Iată însă ce spune dl Iancu însuși despre proza lui Fănuș Neagu: "Scrierile lui Fănuș Neagu se disting în proza românească printr-un limbaj pitoresc și rafinat. Inspirîndu-se cu predilecție din lumea fabuloasă a Bărăganului și a împrejurimilor Brăilei, Fănuș Neagu se alătură, prin viziune și stil, seriei de
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
imaginează că asemenea citate ar trebui învățate pe de rost, pentru a fi întrebuințate apoi, ca atare, la examenul de capacitate? Iată însă ce spune dl Iancu însuși despre proza lui Fănuș Neagu: "Scrierile lui Fănuș Neagu se disting în proza românească printr-un limbaj pitoresc și rafinat. Inspirîndu-se cu predilecție din lumea fabuloasă a Bărăganului și a împrejurimilor Brăilei, Fănuș Neagu se alătură, prin viziune și stil, seriei de prozatori ce îi cuprinde pe Gala Galaction, Panait Istrati, V. Voiculescu
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
-a, dacă un lucru se distinge prin ceva, atunci de ce face parte dintr-o serie! Cu ce sînt eu de vină să-i explic băiatului meu că, pur și simplu, Fănuș Neagu a scris o capodoperă, Dincolo de nisipuri, iar ulterior proza lui, inițial frustă și simplă, a luat-o razna într-un manierism metaforic, considerat o formă de rafinament, ceea ce e inexact? Și, în general, de ce folosește dl Iancu asemenea formule pentru elevii din clasa a VIII-a? Ca să-i ajute
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
se cade, să se gîndească la explicații întrucîtva mai pămîntești. Ce ar fi scris, bunăoară, G.C. dacă, măcar în unul singur, cît de mic, dintre manualele alternative de literatură română, și-ar fi găsit un locșor și opera sa în proză, eventual, lîngă aceea a președintelui său de ziar? Ar mai fi fost el la fel de supărat? Oarece naivitate tot este în nostalgia lui G.C.: nu e deloc sigur, dar absolut deloc, că într-un eventual manual unic de literatură proza redactorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
în proză, eventual, lîngă aceea a președintelui său de ziar? Ar mai fi fost el la fel de supărat? Oarece naivitate tot este în nostalgia lui G.C.: nu e deloc sigur, dar absolut deloc, că într-un eventual manual unic de literatură proza redactorului-șef și aceea a președintelui vor avea șansa să fie incluse. Cronicarul cere iertare pentru îndoiala sa carteziană și n-are pretenția că deține întregul adevăr cu privire la nostalgia de care suferă, indecent de public, G.C. ...scuipatul în sîn Și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
întors". De la noi din școală e o dulceață de formulă, deși N.I. tocmai prin școala cu pricina nu pare să fi trecut, decît, poate, pe trotinetă, cînd era mai tînăr și la minte mai curat decît acum. Cît privește stilul prozei sale publicistice, din pagina culturală a ziarului, pe care o împarte cu președintele (nu al ziarului, al Academiei), el, stilul, fiind omul, este incalificabil: "aproposito, ce soi de Cotroceni reprezintă ăsta (Răzvan Popescu, ăsta! - nota Cronicarului), că nea Caisă, ptiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
-l convingă pe pictor să-i facă portretul lui Wilhem al II-lea de Orania. La rândul lor, susținătorii acestuia doresc ca Abraham van Beyeren să-i picteze pe conspiratori. Se remarcă fantasticul livresc al povestirii, care aduce aminte de proza lui Borges. Dar se remarcă și comicul de situații, à la Eugen Ionescu: grupările adverse se află într-un raport de simetrie mecanică, astfel încât și-ar putea schimba oricând rolurile între ele. Există un leit-motiv care apare în fiecare dintre
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
ca în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu (trimiterea îi aparține lui Nicolae Prelipceanu), în manieră onirico-burlescă și în stil borgesian. Această savantă orchestrație epică poate constitui, fără îndoială, obiect de admirație pentru orice naratolog. Mai mult însă decât prin rafinamentul construcției, proza lui Dumitru Radu Popa cucerește prin umor. Un umor subțire (dar nu leșinat), un umor care intră în combinație și cu prozaismul vieții de fiecare zi, și cu fantasticul livresc. Dumitru Radu Popa are în scris o oralitate elaborată, ca
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
și scrierile sale, puțini sunt cei care știu, probabil, câte ceva, înaintea lecturii cărții lui Mircea Anghelescu. În cazul lui Peter Neagoe, "exilat român și romancier american", transplantarea într-o altă zonă lingvistică "nu a însemnat anularea, ci sporirea facultății creatoare", proza sa nutrindu-se din "substanța mitică a vieții țărănești". Utilizând surse diverse, de la cărțile autobiografice ale scriitorului - A Time to Keep, There is My Heart ș.a. - și mărturiile celor care l-au cunoscut, la articolele publicate în presa românească și
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
uiți), Viaggiando con passo di volpe (Călătorind pe furiș) - premiul Mediterraneo, premiul Citta di Penne, Se amando troppo (Dacă iubind prea mult). Volumele de interviuri și eseuri vin să completeze, ca tematică și soluții expresive, în egală măsură publicistica și proza literară a autoarei: Fare teatro (A face teatru) - eseu, Storia di Piera (Istoria Pierei) - dublu interviu scris în colaborare cu actrița Piera degli Esposti, Il bambino Alberto (Copilul Alberto) - interviu cu Alberto Moravia, La bionda, la bruna e l'asino
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Este un nume rar și în Italia. Este un nume luat din calendarul catolic, numele unei sfinte. În prezentarea făcută de mine adineauri, la lansarea romanului Lunga viață a Mariannei Ucria, am încadrat opera ta narativă în două filoane ale prozei italiene recente: filonul literaturii feminine, adică al literaturii scrise de femei, care are ca trăsături comune centralitatea tematică a femeii și a mediului ei tradițional, familia, o ușoară tendință experimentalistă prin folosirea unor genuri literare impure, și publicul cu precădere
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
acumuleze evenimente, întâmplări, acțiune - multe dintre cărțile foarte populare sunt cărți de acțiune - poate fi numită o carte de consum. Dar fiecare carte trebuie judecată în parte, nu pornind de la renumele scriitorului, ci de la ea însăși. Deși ai scris multă proză, ești și poetă. În care dintre aceste două ipostaze te regăsești mai deplin? Fără nici o îndoială în cea de prozatoare. Poezia se citește foarte puțin iar eu nu mă consider poetă. Am scris poezie, dar numai uneori. Principala mea ocupație
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
fi imposibil s-o citesc pe ecran, mi-ar obosi ochii, n-aș putea să mă concentrez. Deocamdată, așa cum se prezintă el astăzi, computerul este un foarte prost instrument de lectură. Care consideri că sunt cele mai interesante direcții ale prozei italiene și în general occidentale în acest moment? Mișcarea literară italiană de astăzi este foarte neomogenă, este o agitație în care e greu să distingi direcții. Totuși lucrul care, în proza ultimilor ani, mi se pare a fi cel mai
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
Care consideri că sunt cele mai interesante direcții ale prozei italiene și în general occidentale în acest moment? Mișcarea literară italiană de astăzi este foarte neomogenă, este o agitație în care e greu să distingi direcții. Totuși lucrul care, în proza ultimilor ani, mi se pare a fi cel mai demn de remarcat este o nouă formă de atenție socială: foarte mulți scriitori se apropie din nou de realitate, de marile teme; adică literatura nu mai este minimalistă sau măcar este
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
jr., el însuși un ziarist apreciat încă din timpul studenției, Adriana Bittel duce o viață discretă, citind mult și scriind puțin și publicând și mai puțin. De-a lungul anilor, s-au adunat totuși în bibliografia ei cinci volume de proză, fiecare având între o sută și o sută cincizeci de pagini: Lucruri într-un pod albastru, 1980, Somnul după naștere, 1984, Iulia în iulie, 1986, Fototeca, temă cu variațiuni, 1989 și Întâlnire la Paris, unsprezece povestiri, 2001. Cunoscătorii de literatură
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
unsprezece povestiri, 2001. Cunoscătorii de literatură nu se lasă descurajați de discreția prozatoarei și îi caută cu insistență textele nu numai în cărți, ci și în reviste (de exemplu, în Lettre internationale), pentru a se bucura de frumusețea lor literară. Proza scrisă de Adriana Bittel este marcată de experiența lecturii. Autoarea știe bine ce înseamnă literatura, astfel încât nu se lansează niciodată în istorisiri lipsite de semnificație. Fiecare personaj și fiecare situație, chiar și insignifiante, se eternizează în rama prozei ei, capătă
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
lor literară. Proza scrisă de Adriana Bittel este marcată de experiența lecturii. Autoarea știe bine ce înseamnă literatura, astfel încât nu se lansează niciodată în istorisiri lipsite de semnificație. Fiecare personaj și fiecare situație, chiar și insignifiante, se eternizează în rama prozei ei, capătă acea luminiscență care deosebește arta de realitate. Experiența lecturii, în afară de faptul că asigură tăietura impecabilă a narațiunii, este de multe ori însuși subiectul prozei scrise de Adriana Bittel. În centrul a numeroase povestiri se află un personaj feminin
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
de semnificație. Fiecare personaj și fiecare situație, chiar și insignifiante, se eternizează în rama prozei ei, capătă acea luminiscență care deosebește arta de realitate. Experiența lecturii, în afară de faptul că asigură tăietura impecabilă a narațiunii, este de multe ori însuși subiectul prozei scrise de Adriana Bittel. În centrul a numeroase povestiri se află un personaj feminin care cunoaște mai bine realitatea livrescă decât realitatea. Când iese din lumea cărților, acest personaj este stângaci și ineficient în confruntarea cu viața, iar lumina brutală
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
din Iași), opt tabele sinoptice, note și variante pagini), referințe critice (în loc, de fapt, de receptare critică) prea sumar pentru a fi și revelatoare, o genealogie a familiei Pillat, două tipuri de indici alfabetici al poemelor și al poemelor în proză. Această aglomerare pedantă a aparatului critic vrea să asigure caracterul științific al ediției. Dar de vreme ce aflăm aici de toate, de ce lipsește efectiv secțiunea de receptare critică a operei, care ar fi evidențiat imaginea istoricității impunerii acestei opere în conștiința publică
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
Tiberiu Popescu, filolog, știe precis care sînt zonele minate și se ferește de ele. Subiectul are ca temă centrală perioada lui Eminescu de la Timpul. Publicul poate face cunoștință, și nu într-un mod periculos și deformator, ci chiar decent, cu proza politică a "luceafărului poeziei românești". La sfîrșitul reprezentației unii află cu mirare că "luceafărul" a avut și o activitate de gazetar implicată în diurn. Repet, nu știu cum e scris, dar în spectacol Grigore Gonța pune accentul în mod clar pe vitalitatea
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
Roxana Racaru Filigrane adună reflecții, eseuri, amintiri, articole ale unei autoare cunoscute: Mariana Șora. "Micile proze" sînt adunate în mulți ani, toate avînd în comun "un anumit mod de alcătuire, mai bine zis o anumită modalitate a dezbaterii: un ton jucăuș, aparent ușurel, nu fără contingențe cu filozofarea, avînd deci o "subțirime" și o configurație asemenea
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
Prin urmare o carte plăcută, despre lucruri dragi, în general, fără anvergură, care ne arată "bucuriile mărunte": "poate că e nevoie de imaginație mai multă ca să te extaziezi în fața unui lucru mărunt". Mariana Șora, Filigrane, Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, Editura Elion, colecția Eseuri Elion, București, 2000, 120 f.p.
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
Literatura din perspectiva teoriilor celor mai recente asupra mecanismelor expresiei, din perspectiva funcțiilor și canalelor de comunicare, din perspectiva istoriei mentalităților, a sociologiei, a retoricii și a filosofiei actului expresiei, totul cu o impresionantă acribie intelectuală, aplicat pe poezia și proza pașoptistă și postpașoptistă, iată subiectul tezei de doctorat a profesorului Liviu Papadima. Dar cartea tratează degajat și spiritual chestiuni de teorie a literaturii accesibile în mod normal numai omului de litere. O carte "grea" și cu pretenții elitiste în fond
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
în idei și atent frivolă, ca o causerie. Discuția are întotdeauna un background teoretic solid și clar argumentat, după care particularitățile aduse în prim plan sunt problematizate și deschise controversei. De pildă, capitolul Încurcături platonice ia în discuție poezia și proza din perspectiva categoriilor pragmatice. Se pot identifica virtualități de comunicare specifice la nivelul tripartiției tradiționale epic-liric-dramatic? Răspunsul, dat la niveluri teoretice diferite, acest răspuns aduce în lumină abordarea literaturii din perspectiva foarte modernă a comunicării, derivată ea însăși din structuralismul
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]