3,267 matches
-
interpretării și libertatea alegerii și a lecturii, pe care prin harul oferit, le garantează însuși Iisus Hristos. Ca să înțelegem poezia creștină autentică - Rilke, Voiculescu, Paul Claudel, Daniel Turcea, T.S.Eliot, trebuie să pornim în primul rând de la poezia Vechiului Testament: Psalmii, Cântarea Cântărilor, Iov, Plângerile lui Ieremia, Profeții mari și Profeții mici, Cartea înțelepciunii lui Solomon, Cartea înțelepciunii lui Iisus, fiul lui Sirah, să trecem prin poezia marilor imnografi și alcătuitori de canoane: Andrei Criteanul, Ioan Damaschin, Roman Melodul, Efrem Sirul
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
cu Lenin și Troțki sau Karamazov și Karenina. Poveștile despre Lenin sau cele din Evanghelii, scrisorile lui Engels căte Marx sau cele ale apostolului Pavel către Timotei erau pentru mine la fel de interesante. Mai târziu, Maiakovski și Esenin, Ahmatova și }vetaeva, Psalmii și Iov, formau în mintea mea cupluri de nedespărțit care, treptat, se combinau în mintea mea, într-o promiscuitate incredibilă. Ereziile se construiau una peste alta, iar viața mea își urma un curs destul de nefiresc pentru lumea în care trăiam
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
drept un "dur", se delimitează însă de critica numită de Paul Zarifopol "blajină". Sigur, cultivând franchețea și ironia, chiar micile răutăți, n-a avut cum să rămână fără dușmani. Fără maliție, însă, Cornel Regman e de neînchipuit. Când comentează "blajin" "Psalmii" lui Doinaș (a doua cronică din volum) îl găsim, parcă, fără farmec, fără notele sale distinctive. Iată cum critica admirativă ne apare ca "neconstructivă". Sau așa arată ea la Regman, pe care nu-l recunoaștem decât plin de maliție, umor
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
restrictiv "canon": al valorii. Acest extraordinar simț al valorii, pe care puțini critici îl au, deși mulți îl clamează, i-a permis lui Cornel Regman să guste literatura autentică indiferent de epocă sau poate deferent cu fiecare epocă. Dacă prețuiește "Psalmii" lui Doinaș sau "Baladele" lui Radu Stanca, nu înseamnă că disprețuiește poezia lui Ioan Es Pop (ba, dimpotrivă) sau pe cea a lui Mircea Cărtărescu (Levantul, de pildă, i se pare o capodoperă și declară asta fără rezerve). Faptul că
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
maturizare a scriitoarei, un fel de instalare în chiar personalitatea sa hărțuitoare de sine. Platoșa textuală („Biografia - cea dorită deci singura reală”) cade acum, măcar ca ficțiune. Întrebările suspendate primesc (sau par să primească) un răspuns. Violența aproape insuportabilă a psalmilor ei, acutele eseurilor, dar și prețul disperat pus pe cuvânt („M-am construit din cărți și cuvinte“) își dezvăluie rădăcinile și motivele autobiografice. Comentatorii au reținut, majoritatea, forța neagră a personajelor centrale, neatenți la ceea ce se spune în fiecare pagină
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
și speciile literare: cărți de înțelepciune, cărți de poezie, romane istorice, romane de dragoste etc. Fără îndoială că una din cele mai poetice cărți ale Vechiului Testament, această capodoperă a literaturii ebraice, este Psaltirea ("Cununa poeziei vechi testamentare este Cartea Psalmilor sau, așa cum s-a impus prin terminologia greacă, Psaltirea" - spunea Î.P.S. Bartolomeu Anania) și, din această cauză și pentru că fragmente din ea au intrat în textul Sfintei Liturghii, a fost și una din cele mai traduse încă din zorii
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
și una din cele mai traduse încă din zorii culturii românești, de la textele manuscrise maramureșene (sau rotacizante - primele texte în limba română, între care înregistrăm și o Psaltire Scheiană, o Psaltire Voronețiană și o Psaltire Hurmuzachi). Când vorbim despre Cartea Psalmilor sau Psaltire avem în vedere mai întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
întâi versiunile canonice, de la aceste texte vechi de literatura română, prin Biblia de la 1688 (Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și apărută în 2005. Apoi sub influența psalmilor s-a dezvoltat în lirica românească această specie literară, o meditație religioasă, reprezentată mai întâi de Alexandru Macedonski - cu Psalmi moderni - și Tudor Arghezi cu Psalmii săi de înverșunată căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
București, cum mai este cunoscută), până la Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și apărută în 2005. Apoi sub influența psalmilor s-a dezvoltat în lirica românească această specie literară, o meditație religioasă, reprezentată mai întâi de Alexandru Macedonski - cu Psalmi moderni - și Tudor Arghezi cu Psalmii săi de înverșunată căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin Doinaș și Ion Horea. Dar odată cu Psaltirea în versuri din 1673, a lui Dosoftei Mitropolitul, actul de naștere a poeziei
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
Biblia diortosită de Î.P.S. Bartolomeu Anania și apărută în 2005. Apoi sub influența psalmilor s-a dezvoltat în lirica românească această specie literară, o meditație religioasă, reprezentată mai întâi de Alexandru Macedonski - cu Psalmi moderni - și Tudor Arghezi cu Psalmii săi de înverșunată căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin Doinaș și Ion Horea. Dar odată cu Psaltirea în versuri din 1673, a lui Dosoftei Mitropolitul, actul de naștere a poeziei românești culte, se inaugurează o nouă
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
căutare a divinității, iar în poezia română contemporană de Ștefan Augustin Doinaș și Ion Horea. Dar odată cu Psaltirea în versuri din 1673, a lui Dosoftei Mitropolitul, actul de naștere a poeziei românești culte, se inaugurează o nouă variantă a tălmăcirilor psalmilor, pe care am putea să o numim traducere poetică. De la Dosoftei, din a doua jumătate a veacului al XVII-lea, până la traducerile contemporane sau recente, datorate unor poeți sau scriitori-teologi ca Vasile Militaru, Liviu Pandrea, Tertulian Langa, Ioan Vasile Botiza
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
să explice Cântarea Cântărilor în chip alegoric - ea nu este altceva decât o bucată erotică și toate sforțările celor mai curați la suflet dintre teologi, întrebuințând cele ingenioase explicații, nu vor putea răpi Cântării Cântărilor acest caracter". A urmat Cartea Psalmilor pe care, în versiunea sa, Șerban Foarță o consideră un fel de compilație a 6-7 tălmăciri în românește sau în alte graiuri ale faimosului text vetero-testamentar, începând cu Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1673), continuând cu Biblia lui Șerban
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
lui Dosoftei (1673), continuând cu Biblia lui Șerban sau Biblia de la București, care-i plăcea așa de mult și lui Ion Barbu, și până la versiuni recente. În urmă cu câțiva ani, "la ceas de cumpănă fiind" - mărturisește poetul - a tălmăcit Psalmul 101, "rugăciunea unui sărman când e istovit și înaintea Domnului își varsă ruga": "Aceasta-i biata-mi rugăciune, dă-i ascultare, Doamne-al meu, pleacă-Ți auzu, - acum când eu întâmpin cazne cu duiumul și, Dumnezeule, mi-e greu". A
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
când e istovit și înaintea Domnului își varsă ruga": "Aceasta-i biata-mi rugăciune, dă-i ascultare, Doamne-al meu, pleacă-Ți auzu, - acum când eu întâmpin cazne cu duiumul și, Dumnezeule, mi-e greu". A continuat cu traducerea altor Psalmi, totalizând 28, pe care i-a și publicat sub acest titlu: Douăzeci și opt de Psalmi, Editura Eis Art, Iași, 2000. Un imbold din traducerea integrală a Cărții Psalmilor i-a venit din partea părintelui Ioan Petraș, el însuși un remarcabil poet de
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
dă-i ascultare, Doamne-al meu, pleacă-Ți auzu, - acum când eu întâmpin cazne cu duiumul și, Dumnezeule, mi-e greu". A continuat cu traducerea altor Psalmi, totalizând 28, pe care i-a și publicat sub acest titlu: Douăzeci și opt de Psalmi, Editura Eis Art, Iași, 2000. Un imbold din traducerea integrală a Cărții Psalmilor i-a venit din partea părintelui Ioan Petraș, el însuși un remarcabil poet de inspirație creștină, care i-a rostuit Biblia Bartolomeu, pe care teologul scriitor a așternut
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
cazne cu duiumul și, Dumnezeule, mi-e greu". A continuat cu traducerea altor Psalmi, totalizând 28, pe care i-a și publicat sub acest titlu: Douăzeci și opt de Psalmi, Editura Eis Art, Iași, 2000. Un imbold din traducerea integrală a Cărții Psalmilor i-a venit din partea părintelui Ioan Petraș, el însuși un remarcabil poet de inspirație creștină, care i-a rostuit Biblia Bartolomeu, pe care teologul scriitor a așternut această dedicație cu rânduri caracterizante a artei poetice a lui Șerban Foarță: "Poetului
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
Șerban Foarță pentru care limba română e un văzduh al fulgurațiilor astrale. Cu admirație și prietenie, Bartolomeu al Clujului, Februarie, 2007". Versiunea lui Șerban Foarță nu este nici canonică, nici filologică, ci poetic-literară. Dar tălmăcirea păstrează elementul stilistic dominant al psalmilor ebraici, paralelismul, "un fel de balansare a membrelor frazei, comparabil cu o rimă a gândirii" (Tertulian Langa). Paralelismul în psalmii ebraici este de trei feluri: un paralelism sinonimic (când aceeași idee sau imagine este reluată cu ajutorul unor expresii echivalente): "La
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
2007". Versiunea lui Șerban Foarță nu este nici canonică, nici filologică, ci poetic-literară. Dar tălmăcirea păstrează elementul stilistic dominant al psalmilor ebraici, paralelismul, "un fel de balansare a membrelor frazei, comparabil cu o rimă a gândirii" (Tertulian Langa). Paralelismul în psalmii ebraici este de trei feluri: un paralelism sinonimic (când aceeași idee sau imagine este reluată cu ajutorul unor expresii echivalente): "La ce bun turbă ca nebunii noroadele, iar mintea lor pe căile deșertăciunii a luat-o. Regii, de ce vor să-L
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
și pe insul său. Și-acum dau strigăt tuturor mai-marilor: ŤPre Cel din cer slujiți-L, regilor, cu teamă și bucurați-vă de El cutremurîndu-vă! Luați seamă să nu-L mâniați în niciun fel căci veți pieri din calea dreaptă". (Psalmul 18) Frecvent este și paralelismul antitetic, când poetul pune în contrast sau în opoziție două situații, două atitudini. Se aseamănă cu antiteza, procedeul compozițional și stilistic preferat de romantici: "Ferice insul ce n-ascultă de sfaturile celor răi, cărora le
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
păcatului și-n jețul ocarnicilor, nu cutează a sta, - ci are vreme multă, să zăbovească mai mereu în Legea cea de-a pururi trează într-însul a lui Dumnezeu. Altminteri însă, pot cei răi, suflați de vânt precum o hoaspe." (Psalmul 1) Creează alții în cai și-n carele de luptă, noi credem întru sfântu-i Nume." În paralelismul sintactic, cele două feluri de paralelism (sinonimic și antitetic) se îmbină, se întrepătrund; aceeași idee este exprimată printr-o dezvoltare a gândirii (Tertulian
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
Tertulian Langa). "Căutați-i Domnului din nou cântare cu prelung ecou cântare nouă-I tot cântați Numele-I binecuvântați, vestiți-I slava, zi de zi, - gințile a o auzi! Căci mare-i Domnul și preademn de laudă și imn solemn." (Psalmul 95) Teologul și scriitorul Tertulian Langa, traducător remarcabil al Psalmilor (v. Psaltirea. Text versificat conform originalului ebraic șTOBȚ, Editura ALC MEDIA GROUP, Cluj-Napoca, 2000), consideră că, pe lângă paralelism, o caracteristică stilistică a psalmilor ebraici este frecvența aliterațiilor și asonanțelor, aproape
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
ecou cântare nouă-I tot cântați Numele-I binecuvântați, vestiți-I slava, zi de zi, - gințile a o auzi! Căci mare-i Domnul și preademn de laudă și imn solemn." (Psalmul 95) Teologul și scriitorul Tertulian Langa, traducător remarcabil al Psalmilor (v. Psaltirea. Text versificat conform originalului ebraic șTOBȚ, Editura ALC MEDIA GROUP, Cluj-Napoca, 2000), consideră că, pe lângă paralelism, o caracteristică stilistică a psalmilor ebraici este frecvența aliterațiilor și asonanțelor, aproape imposibil de reprodus într-o versiune românească. Șerban Foarță reușește
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
și preademn de laudă și imn solemn." (Psalmul 95) Teologul și scriitorul Tertulian Langa, traducător remarcabil al Psalmilor (v. Psaltirea. Text versificat conform originalului ebraic șTOBȚ, Editura ALC MEDIA GROUP, Cluj-Napoca, 2000), consideră că, pe lângă paralelism, o caracteristică stilistică a psalmilor ebraici este frecvența aliterațiilor și asonanțelor, aproape imposibil de reprodus într-o versiune românească. Șerban Foarță reușește în mulți dintre psalmii tălmăciți de el câteva aliterații sugestive: "Ci zilele-mi sunt, azi, ca oarba, prelunga umbră tot mai lungă pe
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
versificat conform originalului ebraic șTOBȚ, Editura ALC MEDIA GROUP, Cluj-Napoca, 2000), consideră că, pe lângă paralelism, o caracteristică stilistică a psalmilor ebraici este frecvența aliterațiilor și asonanțelor, aproape imposibil de reprodus într-o versiune românească. Șerban Foarță reușește în mulți dintre psalmii tălmăciți de el câteva aliterații sugestive: "Ci zilele-mi sunt, azi, ca oarba, prelunga umbră tot mai lungă pe care-amurgul o aruncă, - iar eu mă veștejesc ca iarba...". Printr-un limbaj poetic arhaic, amintind de textele din vechea noastră literatură
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
azi, ca oarba, prelunga umbră tot mai lungă pe care-amurgul o aruncă, - iar eu mă veștejesc ca iarba...". Printr-un limbaj poetic arhaic, amintind de textele din vechea noastră literatură, Șerban Foarță a reușit să transpună în limba română "poesia" Psalmilor; ele au curgere a versificației tot așa de expresivă ca baladele villonești, în versiune românească. Spre exemplificare două fragmente: Cartea Psalmilor pre stihuri retocmită acum de Șerban Foarță: "Tu, Doamne al dreptății mele, strigându-Te, m-ai auzit și, din
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]