187,522 matches
-
În această privință, Sfântul Marcu Ascetul arată că sufletul cuprins de lene se lipește cu ușurință de tot ceea ce vede, cugetă sau aude: De pildă, de va vedea frumusețe de femeie, îndată se va răni de pofta trupească 96. La rândul său, Sfântul Ioan Gură de Aur ne oferă și el câteva detalii de ordin duhovnicesc: ...boala aceasta (desfrânarea - n.n.) nu vine de la ținuta trupului în genere, sau de la frumusețea feței, ci numai de la un suflet trândăvit și rătăcit. De multe
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mai departe, să nu-i îngăduim să surpe tăria sufletului nostru 152. Considerațiile precedente în legătură cu trupul nu trebuie să ne facă să uităm că trupul nu este totdeauna implicat în patima desfrânării, că cel mai adesea intervine în al doilea rând. După cum am mai spus, înainte de a fi fizică, sexualitatea umană este psihică. Cel mai adesea, trupul este împins să păcătuiască de o dorință care se naște în inimă: Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările... (Mc. 7
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
capodoperă a dezlânării, a pretențiilor fără temei și a, mă doare inima s-o spun, inculturii. Plouă nu doar cu filme în formulă puzzle, ci și cu proză. Ei, în acest context, ei reușesc s-o facă praf. În primul rând, o abundență de cadre lungi cu varii personaje comunicând cel mai adesea cu unele invizibile. Pe la sfârșitul filmului, le-ai cam pus cap la cap. Dar, de teamă că spectatorul e prea tont ca să se prindă, regizorul îți pune el
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
nu a reprezentat niciodată altceva decât o dictatură care a distorsionat și corupt întru totul ideile socialismului. Singurul politician din Est pe care l-am admirat vreodată a fost Dubšek cu ideile sale despre "socialismul cu față umană". În primul rând vine democrația cu elementele sale fundamentale, cum sunt libertatea cuvântului, a opiniei, cu partide politice diferite și așa mai departe. După ce avem toate astea putem să începem să discutăm despre apartenența la dreapta sau la stânga. Or, toate acestea le avem
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
primele decenii ale secolului al XIX-lea, Ion Ghica conchidea: "Numai venirea muscalilor la 1828 a pus capăt acestei vieți zvăpăiate a tinerilor cuconași. La 1831 cei mai mulți au încins sabia, scriindu-se în miliția națională".17 Aparent paradoxal, intrarea în rîndurile armatei i-ar fi liniștit pe fiii de boieri. De fapt, gîlcevile cu arma în mînă n-au încetat, ci s-au "disciplinat". Spiritul cazon și mai ales influența ofițerilor ruși a dat duelului un impuls în }ările Române. Știm
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
este ilegal, ca peste tot, dar spre deosebire de alte părți, nu se bucură nici de sprijinul opiniei publice".18 Probabil că, în ceea ce privește populația simplă, Custine avea dreptate, dar cert este faptul că simțul onoarei și spiritul cavaleresc au fost inoculate în rîndul ofițerimii, al aristocrației și al intelighenției ruse. În epocă, moda duelului ajungea la Iași din Paris, dar nu neapărat direct, ci prin Petersburg, dacă nu chiar prin... Chișinău. În 1821, în urma măcelurilor și a jafurilor făcute de eteriști și apoi
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
contemplare bănci, ceasuri sau marmote, ci doar un material uman tern, "șiruri de Barbie & Ken, fără vârstă, identici". Greul cade tot pe umerii autoarei, care reușește să transforme livrescul într-un teren propice pentru decolarea ficțiunii. De pildă, Zürichul devine, rând pe rând, un Purgatoriu (la mijloc de Cluj și Geneva), un Erewhon distopic sau Babel lingvistic, prilej de speculații ingenioase pe marginea latinei ca limbă adamică pentru brava noastră "geantă" ("suntem, mai suntem încă, vorbitorii unor dialecte ale latinei, ale
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
ceasuri sau marmote, ci doar un material uman tern, "șiruri de Barbie & Ken, fără vârstă, identici". Greul cade tot pe umerii autoarei, care reușește să transforme livrescul într-un teren propice pentru decolarea ficțiunii. De pildă, Zürichul devine, rând pe rând, un Purgatoriu (la mijloc de Cluj și Geneva), un Erewhon distopic sau Babel lingvistic, prilej de speculații ingenioase pe marginea latinei ca limbă adamică pentru brava noastră "geantă" ("suntem, mai suntem încă, vorbitorii unor dialecte ale latinei, ale latinei ce
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
cafea; apoi condus la gară și urcat în trenul de București cu bilet cumpărat de autorități în deplină libertate, fără explicații suplimentare. Care-i cheia enigmei? Imediat ce a fost cunoscută arestarea lui Camil Demetrescu Nöel Bernard a intervenit în dese rânduri personal la microfonul Europei Libere acuzând grav autoritățile comuniste române de încălcarea tuturor angajamentelor internaționale pe care Nicolae Ceaușescu și le luase personal. Elementul decisiv nu a fost însă acesta, ci altul: un fost coleg de minister al lui Camil
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
simplifice narațiunea și să excludă anumite episoade, ca cel despre voiajul lui Orlando din Turcia în Anglia. Ca povestirea să aibă o anume coeziune, era obligatoriu să introducă factori cauzali, iar Potter include două astfel de "verigi lipsă". În primul rând, ea motivează nemurirea protagonistului ca fiind un dar din partea reginei Elizabeta I, pe care Orlando îl acceptă odată cu actul de proprietate al casei. Este explicată și miraculoasa schimbare de sex a protagonistului, pricinuită de o criză a masculinității a lui
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
de Iliescu? Izolat la Cotroceni, înconjurat de-o curte levantină dominată de scenariile submediocre ale lui Talpeș ori de principialitatea de mucava a Corinei Crețu, "Bunicuța" n-a perceput, în realele ei dimensiuni, corupția din partid. O corupție în primul rând morală, a slugilor înstăpânite peste oala cu smântână. Că, pe de altă parte, îi convenea situația de personaj dominant peste orice fel de adunătură, e limpede. Chiar dacă-i ascundeau destule lucruri, serviciile secrete îl informau cu siguranță despre mișcările mahărilor
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
când l-am văzut prima dată, la Kremlin îmi produsese o reacție de refuz, de repulsie, ca înaintea unei scamatorii, îmbrobodind nepermis de mult Natura. Contrar țărăncii siberiene în târlici, de lângă mine, de care am mai scris, cum ședeam la rând, și care bătea mătănii grele, ortodoxe, până la pământ, înaintea mumiei de sub sticlă, până ce ofițerii respectivi cu paza interveniră... Cu Napoleon, fusese altceva. La mijloc era fraza lui Tolstoi, rostită în 1857, la Paris, când ajunsese întâia oară în fața mormântului imperial
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
închege. Iubiri care anesteziază trupul. Și care mușcă, acru și corupător, sufletul. De fapt, nici măcar iubiri, doar cortegii de femei, forme din ce în ce mai ceroase prin care trece, la limită, carnea, înaintea decăderii de tot. Ele vin, tot ca în viață, pe rînd, la carnavalul funebru care încheie, pe străzile mohorîte din Bucureștiul copilăriei, un destin de personaj. Ceea ce urmează este un fel de "indiscreție" auctorială, a "romanțiarului" ce ridică un colț de zăbranic și se pomenește în lumea vieneză a începutului de
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
printre care se numără cărțile publicate de Ilina Gregori, George Gană sau Monica Spiridon. Însă lecturile postdecembriste nu au modificat fundamental imaginea de ansamblu a poetului. În aceste condiții, atât succesele, cât și eșecurile lui Caius Dobrescu vin în primul rând din poziționarea față de obiect: autorul inventează nu atât o metodă, cât o problemă pe care o rezolvă într-o manieră incitantă. Citind beletristica eminesciană prin intermediul opoziției public/ privat, eseistul aduce cu sine prospețimea unei priviri "din exterior", de vreme ce o atare
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
imaginarul public" ar corespunde așa-zisei literaturi cu tentă "socială", din care autorul extrage o ideologie a "occidentalizării fără modernizare". Chiar dacă o asemenea concluzie e justă (o confirmă publicistica însăși), Imaginarul spațiului public își dezvăluie două carențe serioase. În primul rând, citind poezia "publică" eminesciană dintr-un unghi politic, Caius Dobrescu comite aici eroarea de a deduce o metodă de lectură din tema poeziilor. Sofismul mi se pare evident: dacă, de pildă, într-un roman oarecare unul din personaje se îndeletnicește
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
a transgresa ideologicul. Mai mult, chiar și fără a recurge la asemenea esențialisme estetice, o asemenea cale de lectură mi se pare păguboasă din punctul de vedere al "randamentului" lecturii: se pierde mai mult decât se "traduce". În al doilea rând, distincția public/ privat dezavantajează așa-zisa poezie "vizionară". Dacă, pe de o parte, Caius Dobrescu încearcă să "recupereze" o parte a acesteia înăuntrul perechii amintite, pe de altă parte autorul vrea să legifereze un concept alternativ de poezie, mai ales
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
încă din epocă cu prejudecățile minoratului romanului popular pentru adolescenți, posteritatea lui Verne s-a arătat surprinzătoare, nu însă și inexplicabilă: "Romanele lui sunt basme ale epocii moderne, care fac modernității concesiile necesare pentru a-și asigura credibilitatea". În primul rând prin constanța interesului față de cărțile sale în mai toată lumea și, mai ales, prin tentația hermeneutică a eseiștilor și a teoreticienilor care s-au întrecut în a interpreta opera verniană în fel și chip, ca reacție la "estomparea canonului" și la
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
și a reconsiderării punctelor de plecare. Jules Verne a călătorit târziu și destul de puțin. Pasionat de geografie, scriitorul va călători mai mult pe hartă. "Traseul geografic e prioritatea absolută", notează Boia subliniind și faptul că scriitorul a protestat în nenumărate rânduri împotriva celor care exagerau importanța științifică a cărților sale văzându-l ca pe un profet. Lucian Boia respinge convingător încadrarea francezului în categoria scriitorilor SF: la aceștia știința e un alibi, la Jules Verne e pretext. Nu se pricepea la
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
variația pe aceeași temă), Verne s-a arătat foarte disponibil la înnoire și chiar la pastișarea scriitorilor preferați: Poe, Dumas, Dickens sau Fenimore Cooper. In capitolele finale, Lucian Boia corectează câteva teorii pe care le consideră "manipulări postume". În primul rând pe cele care îl acreditează în mod aberant pe Verne cel anticomunard, antidreyfusard și antisocial drept scriitor de stânga. Apoi arată că statutul inferior al femeii și al negrilor în cărțile sale, precum și imaginea evreului-cămătar-lacom se explică prin faptul că
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
pe care i-a adus în față Adrian Năstase în ultimii patru ani. Victoria baronilor din PSD, cu Geoană pe post de președinte, mi se pare cea mai elocventă dovadă că între cei care cred în Ion Iliescu, membrii de rînd ai partidului și cei care-i reprezintă, ruptura va fi altfel decît pînă acum. Iliescu n-a pierdut niciodată în partid, alții și-au luat tălpășița, după ce au fost înfrînți. Cel care a condus România în ultimii 15 ani, inclusiv
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
perioada în care a fost în opoziție, nu-și poate îngădui nici măcar luxul de a pleca din PSD, ca să întemeieze alt partid. Din acest moment, tot ce-i mai rămîne bătrînului perdant e să-și demonstreze popularitatea printre membrii de rînd ai partidului și, eventual, să se roage la Dumnezeu ca Băsescu să provoace alegeri anticipate. Fiindcă numai așa vîrfurile de azi din PSD vor fi silite să-și amintească de utilitatea lui. Cu toate gafele lui, Iliescu era principalul punct
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
să provoace alegeri anticipate. Fiindcă numai așa vîrfurile de azi din PSD vor fi silite să-și amintească de utilitatea lui. Cu toate gafele lui, Iliescu era principalul punct de atracție pe care îl avea PSD în ochii alegătorului de rînd. Și, în orice caz, personalitatea cu cea mai mare autoritate în partid. Geoană președinte n-a pus capăt competiției pentru putere în PSD. Acesta a fost semnalul că adevărata luptă de-abia acum începe. Coaliția tactică a baronilor sătui de
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
îi înfățișează obsesia, filtrată prin aceeași atmosferă duios-burlescă ce, minimalizînd viața, nu ia prea în serios nici moartea: "în fiecare seară mama ne povestește cît de strașnic sînt aliniate crucile în cimitirul militar și cum stă crucea ta în fruntea rîndurilor că doar e cruce de colonel. Și ne spune că le-ai ordonat soldaților culcat și toți, bineînțeles, te-au ascultat". Sau: "în locul pozei de pe crucea ta am pus o oglinjoară din poșeta mamei și ea vine la mormînt s-
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
neologisme./ Paradisul artificial e foarte artificial/ și nu înșală pe nimeni./ Plăcerea e absența durerii binele e absența eului..." (Tranzacție) Aici e viața de apoi este, în opinia mea, cel mai bun debut în poezie al anului trecut. În primul rând, remarcabil în sine - ne propune problematica feminină în siajul temelor alterității timpului nostru într-un discurs poetic proaspăt, expresiv, tensiona(n)t, inteligent - volumul Suzanei Filip câștigă și prin comparație cu celelalte cărți de poezie ale tinerilor poeți debutați în
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
cele spirituale: Sfânt, Bunăvestire, Denie etc. În general poemele din prima categorie sunt mai bune, Bluza și Chinoros fiind, în "nerușinarea" lor, printre cele mai reușite. Cum singură spune și autoarea: "ușă de biserică/ trupul meu desferică..." Versurile sunt, pe rând, niște dantelării asintactice, suprarealiste și ermetice uneori (ŕ la Nichita), refrene similifolclorice duios-naiv-ațâțătoare sau pseudopsalmi și elegii ortodoxiste. Din această alternanță a registrelor vine farmecul jocular al multor versuri, dar și kitsch-ul altora. Ușă de biserică este un debut
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]