9,450 matches
-
apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce-l umbreau. Înfuriată, Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului... și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit clopoțelul fragil, cu palmele ei încălzite. Dar, din nebăgare de seamă, zâna s-a rănit într-un spin și o picătură de sânge s-a prelins pe ghiocel. Căldura sângelui a dat puteri florii să reînvie. Astfel, Iarna a fost învinsă. De atunci, roșul din șnurul Mărțișorului simbolizează sângele Primăverii... căzut pe albul zăpezii. Înțelepții
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
2015 Toate Articolele Autorului Copacul în frac Inima noastră este precum un copac cu fibre, țesut vascular și celule în ea am sădit atâta iubire...în frac o îmbrac și plec cu ea rătacită prin lume te rog, n-o răni, nu-i pune zăgaz n-o atinge nici măcar cu o floare lasă securea din mână, tic-tac se-aude de departe, o doare durerea de moarte este prezentă însăși securea are coadă din lemn inima noastră este arborescentă nu o răni
COPACUL ÎN FRAC de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366020_a_367349]
-
răni, nu-i pune zăgaz n-o atinge nici măcar cu o floare lasă securea din mână, tic-tac se-aude de departe, o doare durerea de moarte este prezentă însăși securea are coadă din lemn inima noastră este arborescentă nu o răni, nu-i lăsa, te rog, niciun semn în ea stau scrise cuvinte de viață de moarte ea nici nu vrea sa audă n-o transforma în sloiuri de gheață... cu iubirea ta pe veci se inundă ea, încă e vie
COPACUL ÎN FRAC de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366020_a_367349]
-
om care nu mimează nimic trăiesc preocuparea pentru ziua de mâine desprins din inimă, copiii mă așteaptă cu zâmbetul pe buze. Trec fără vârstă prin întâmplări, tu ești doar suportul de suflet de care mă țin, n-are cine mă răni merg mai departe fără nicio teamă. Cuvintele tale mă încurajează, îmi pui un surâs pe buze și te zidești în ochi fericită încât mă înveți să aștept în tăcere noaptea care urmează. Dimineața cade peste noi vitează, spațiul se împarte
AŞA CUM SUNT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366045_a_367374]
-
extrem de precauți, microbii invizibili și nenumărabili plutesc în aer, în apă, se găsesc pe alimente, pe lucruri, ei sunt pretutindeni unde sunt oameni, plante, pretutindeni unde este viață, așa că...” Policarp Resteu, funcționar la căile ferate, răsuci butonul radioului ce-i rănea timpanul. Gestul fiind cam prea brusc, aparatul căzu de pe măsuța pe care era așezat. Asta-l înfurie și mai rău. Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea, se aplecă să-i ridice carcasa golită, dar se răzgândi
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
extrem de precauți,microbii invizibili și nenumărabili plutesc în aer,în apă, se găsesc pe alimente, pe lucruri,ei sunt pretutindeni unde sunt oameni, plante,pretutindeni unde este viață, așa că...” Policarp Resteu, funcționar la căile ferate,răsuci butonul radioului ce-i rănea timpanul.Gestul fiind cam prea brusc, aparatul căzude pe măsuța pe care era așezat.Asta-l înfurie și mai rău.Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea,se aplecă să-i ridice carcasa golită,dar se răzgândi
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
-ntreabă, ei nu sunt prea gravi. Firească-i și nefericirea, Firesc e și poemul meu, Trăiești o clipă nemurirea, ți-o dăruiește Dumnezeu. 2. Paranoia noastră cea de toate zilele Este singura mângâiere în cenușa imperiului, Dar noi nu vom răni sufletul pur al iubitei, Este singura paranoia care nu-și are scuză. În rest, acvilă dragă a visului, Înalță aripi, ridică-ți vocea peste nălțime, Poate un glonte va să te caute prin nouri, Poate un șarpe plin de invidie
MEREU MAI BUN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365314_a_366643]
-
transfer o clipă-acest supliciu al celor douăzeci de fronturi unde mă bat mereu. încerc să mă retrag și strig spre poarta timpurilor bune dar de acolo cineva aspru mă trimite cu sulițe de cuvinte ’napoi așadar înapoi! du-te așa rănit cum oi fi să-ți învingi turcii să găsești odată și-odată un garou pentru hemoragia de lupi, himere și patimi. Referință Bibliografică: La guerre / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie 2016. Drepturi
LA GUERRE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365322_a_366651]
-
Descoperea că sufletul nu trebuie niciodată să ți-l înrobești ci doar să-l dăruiești și în niciun caz, niciodată în întregime. Măcar o părticică din el trebuie păstrată cu sfințenie, altel nicicând nu va putea renaște după ce va fi rănit, chinuit, torturat, cu voie sau fără de voie de către altcineva sau de către tine însuți. Suferind descoperea durerea sufletească cufundându-se într-o stare jalnică. Nu a avut lacrimi îndeajuns. L-a cupris un dor de goană nebună, neștiind încotro și de ce
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
am rugam s-aduci Sfârșitul durerii și-a inimii speranță! Doar gândul la tine m-a ținut în viață. Unde-ai fost Iubire, atunci cînd te-am chemat? Te-ntorci fără o vorbă, cu trup însângerat... Chiar de-ai fost rănită, mereu tu ai luptat! Pe lumea asta toată, pe nimeni n-ai uitat! Eu te iubesc, Iubire! © D. Theiss Referință Bibliografică: Eu te iubesc, Iubire! / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 928, Anul III, 16 iulie 2013. Drepturi
EU TE IUBESC, IUBIRE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365353_a_366682]
-
Andreea Văduva Publicat în: Ediția nr. 2352 din 09 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Suflet rău, Ca al tău, Nu au nici ateii. Îți spun, zău! Ești călău, Ești călăul femeii. Tu nu știi, A iubi, Fără viață privești, Doar răni mii, Și lacrimi gri, Atâta dăruiești... Tu nu poți, Amor să porți, Inima ți-e seacă. Dar socoți, Din piept să scoți, Inima-mi săracă. Tu nu dai, Dar vrei să ai, Mereu o "jucărie", Și te ții scai, Tu
EŞTI CĂLĂU, CĂLĂUL FEMEII. de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365416_a_366745]
-
se obținea cu greu chiar și o foaie de hârtie pentru o cerere. Victor Petrini, care se consideră un bărbat urât, fără succes la femei, se angajează totuși mereu în povești de dragoste, trăite cu o mare intensitate. Toate îi rănesc sufletul. Prima lui aventură datează din anii de liceu, când dus de trei colegi - Pretorian, Szekely și Asanache - la o cârciumă deocheată, „Mama răniților”, cunoaște o fată fără prejudecăți, Nineta Romulus, și devine iubitul ei. Legătura nu durează mult, întrucât
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
nu-mi ridic glasul. În cămăruța mea mă rog. Mă rog încet și plîng cu dor. Și vorba , pasul mi-e ușor. Cu Ceru-mi potrivesc eu ceasul. Nimic nu vreau din duh de ceartă. Nimic nu vreau spre a răni. În pace-mi place a trăi. Nu-mi place a ma război. Căci am primit un duh ce iartă. Creștinu-n lume Pacea poartă. Citește mai mult Religia mea e să fac pace.Religia mea e să iubesc,Să nu înșel
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
nu-mi ridic glasul.În cămăruța mea mă rog.Mă rog încet și plîng cu dor. Și vorba , pasul mi-e ușor.Cu Ceru-mi potrivesc eu ceasul.Nimic nu vreau din duh de ceartă.Nimic nu vreau spre a răni.În pace-mi place a trăi.Nu-mi place a ma război.Căci am primit un duh ce iartă.Creștinu-n lume Pacea poartă.... IV. N-AM ȘTIUT CĂ-I PRIMĂVARĂ, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1502 din
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
trăirile umane sus, la platoul poleit de armonie, voioșie, bună dispoziție, frumusețe. Este o izbutită emisiune tv matinală, care, de ce n-ar fi un sistem de referință pentru întreaga derulare a programelor ce se încarcă peste zi, cu greutăți care rănesc morala și estetica?! S-ar duce grătarul cenușiu, liliachiu, de însingurări și mâhniri, și ar apărea în geamurile sufletelor, frumoasă și profund veselă, Veronica Mihoc și oameni ca ea! Nicio noimă nu au emisiunile la care vedem figurine, fără să
VERONICA MIHOC, VOIOŞIE ŞI FRUMUSEŢE ÎN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365011_a_366340]
-
întâlnirea cu ea nu e de jos în sus, nici de sus în jos, ci de la înălțimea ochilor și inimii. Singura vulnerabilitate a Simonei Gherghe ar fi trădarea cuiva. Iar dacă ar fi să fie, nu ar trebui să o rănească pentru că unde se termină malul, începe doar apa care clădește din valuri drumuri pentru corăbii, nu numai abisuri pentru epave ! Simona Gherghe, care acoperă în lumină platoul Antenei 1, îl și romantizează, îi pune semnătura pe certificatul de superbitate și
SUPERBITATEA ŞI REZISTENŢA EMISIUNILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365023_a_366352]
-
amintește de Nastasia - căci, fără îndoială, Samuel e bucățică-ruptă din mama lui. Cu toate acestea, azi, când oboseala o strânge între brațele sale de fier, strivindu-i parcă oasele, Lilianei Samuel îi este nesuferit și fiecare vorbă a lui o rănește. Îi face semn soțului să nu deschidă altă butelie de vin, în speranța că, lăsat fără combustibil, ofițerul Ticu ori se va opri din sporovăială, ori va decide să se întoarcă la părinții săi - oricare dintre soluții fiind pe placul
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
pe care de fapt și-ar fi dorit să le fi purtat cu Maria. Avusese însă grijă să o prevină pe Sabina asupra situației lui. Nicicând n-ar fi vrut ca fără de voie și cu atât mai puțin voit să rănească vreun suflet. Părea totuși să-i fie un curtezan înverșunat, devenise dependent de respingerile ei, creindu-și impresia că aceste respingeri îl apropiau mai mult de Erica. Abia după îndelungi așteptări - sau poate doar așa i s-a părut? - a realizat
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
nu-mi ridic glasul. În cămăruța mea mă rog. Mă rog încet și plîng cu dor. Și vorba , pasul mi-e ușor. Cu Ceru-mi potrivesc eu ceasul. Nimic nu vreau din duh de ceartă. Nimic nu vreau spre a răni. În pace-mi place a trăi. Nu-mi place a mă război. Căci am primit un duh ce iartă. Creștinu-n lume Pacea poartă. Referință Bibliografică: RELIGIA MEA / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10
RELIGIA MEA de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365284_a_366613]
-
bucuriei. Chiar dacă avea și unele păreri pe care nu i le puteam împărtăși, l-am apreciat mereu pentru felul în care știa să-și argumenteze opiniile și să și le spună simplu și învăluindu-le în bunătate, spre a nu răni. Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
bucureștene din apropierea Grădinii Icoanei, cred că înainte se numea Zoia Kosmodemianskaia, seara când ieșeau elevii de la cursuri, a avut loc un atac terorist!!! Cineva a aruncat din stradă o grenadă și apoi s-a făcut nevăzut. Nici un mort, dar erau răniți destui. Când s-a constatat că la ora respectivă soția primului ministru se afla în liceu, lucrurile au luat o întorsătură gravă. Îmi terminasem treburile mele mărunte și mă minunam de motanul mare, un fel de Tom cat, parcă ar
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
fratele Valerian de peste două decenii, este un subiect care poate să-i frapeze pe unii cititori, mai ales pe cei care l-au cunoscut în ipostaza de actor de film. În urma unui groaznic incident în timpul mineriadei de la București, actorul este rănit grav, aproape să-și piardă viața. Urmare a acestui fapt își reconsideră viața și se decide să părăsească o carieră de success și să devină monah. Un alt caz interesant este cel al actriței Mariana Buruiană care s-a retras
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > PĂSĂRI RĂTĂCITE Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului La amiază rătăcesc Prin locuri ascunse, Arbori răniți de culori deschise - Cu frunzele - nghețate Pe ramuri numai dor, Cu țurțuri frânți, abia ciopliți Din stropii lăcrimați din cer. Din lacrimi și din fulgii ce debarcă Pământul, ca pe mirul meu îmbracă. Și-i dă ca zestre, păsări rătăcite
PĂSĂRI RĂTĂCITE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366328_a_367657]
-
Trotoșuli iereau roșî de sângele soldațîlor noștri... Atacul surprinzător al inamicului a încetat la fel de repede cum începuse. Grupul de generali și ofițeri, precum și mitraliorul care-i apărase vitejește, s-au trezit îngropați în pă-mânt, dar teferi; doar Chircuț a fost rănit ușor la coapsa și brațul drept. S-a refăcut repe¬de, iar mai târziu a fost decorat cu medaliile „Virtutea Militară” și „Bărbăție și Credință”, chiar de către generalul Eremia Grigorescu, fiind înaintat și la gradul de caporal. La ceremonie, îna-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
Consum. Pluștoaica era poreclită astfel după porecla lui bărbatu-său, care murise, Pluștea i se spunea. Ea se luase a doua oară cu unchiul meu, Nicolae Pătrașcu, zis Laie Chircuț sau Șchio- pu, fiindcă șchiopăta - se întorsese din răz¬boi rănit la piciorul stâng pe care-l ducea puțin la¬teral, călca pe vârful labei țepene și întinse și se sprijinea într-un baston gros, căci era un om înalt și solid, avea peste 120 de kilograme. Tata Laie - așa-i
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]