4,392 matches
-
era deosebită, pentru că această fetiță a dispărut în cursul nopții din camera de hotel închiriată de părinții, în timp ce dormea în patul ei. Mai apoi, povestea a luat și mai mare amploare când părinții au fost suspectați de a-și fi răpit propria fiică, însă în primele luni interesul general a fost suscitat de simpla dispariție. Nu a fost prima dată când marile foiletoane emoționale sunt create de mass-media în jurul unui copil sau a unui singur individ, în timp ce alte drame ce implicau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
regăsind începutul care deschidea deja poarta fabulosului: "Și eu am căzut într-un vis." Houellebecq este imens de departe și foarte aproape în același timp. În mod curios, și el le omoară pe eroinele romanului său; această constanță sadică le răpește pe Christiane și Annabelle chiar în momentul în care bărbații vieții lor încep "să întrezărească posibilitatea practică a fericirii". E ca și cum, într-un exces de pudoare sufletească sau de groază subită, am alunga perspectiva împlinirii. Chestionat în acest sens, Houellebecq
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și o schiță timidă de perspectivă familială aproape că îl întremase și-l vindecase pe inconsistentul Bruno (undeva, în carte, Michel se întreabă în ce măsură acesta poate fi considerat un individ), se împiedică pe același prag 'practic' al fericirii. Boala o răpește și pe ea. Teribilă înfrîngere personală, în vreme ce în planul cercetării, al biologiei moleculare, tocmai era pe cale să-i ofere o consolare omului de rînd, propunîndu-i să înlocuiască spectrul morții prin cel al îmbătrînirii. Odată încheiate cele două lecturi, suntem nevoiți
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
una politică. Mă consider un antropolog al societății noastre", declara autorul într-un interviu. "Descriu un simptom social și nu un fapt divers." 2006 e anul în care Ilian Halimi, un tînăr evreu, presupus bogat, pentru că era evreu, a fost răpit, sechestrat și torturat vreme de douăzeci și patru de zile, pînă la moarte, de un grup de tineri golani de cartier periferic din Bagneux, orășel din nordul Parisului, conduși de Youssouf Fofana (originar din Coasta de Fildeș), pe care mass-media i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lumi tot mai ruptă de ea însăși și de valorile pe care s-a clădit. Dincolo de torturile incredibil de crude la care a fost supus tînărul Ilan (Elie, în roman), oroarea supremă constă, poate, în faptul că el a fost răpit, chinuit și ucis pentru că banda îi reproșa apartenența la o comunitate pe care o percepeau ca integrată, în vreme ce ei reprezintă rebuturile, deșeurile pe care o lume bogată și organizată le împinge tot mai departe la periferie, ca să uite că există
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
spune o poveste. Și ca orice poveste, ea trebuie așezată în vremuri imemoriale, doar că nu mai începe întotdeauna cu "A fost odată...", ca odinioară, ci cu un mai scurt și funcțional "Într-o zi...". Și gata. Povestea ne-a răpit. Mozaicul colorat și iute de probleme actuale ne poartă din cazarme transformate în cămine culturale prin benzi desenate Manga, prin întreprinderi moderne, storytelling, Faulkner și Pirinei, burse Erasmus și alte isprăvi și situații din "real life", unduind amețitor și strecurînd
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în scenă este unică în literatura română. Frumoasa Navamalika, deși iubită cu disperare de tânărul Mahavira, este sortită să devină soția regelui Arjuna (în definitiv, intriga este veche de când lumea, însă deznodământul variază în funcție de stomacul naratorului). Încercarea de a o răpi pe aceasta înainte ca temuta nuntă să se consume se soldează, previzibil, cu un eșec; Mahavira este supus unei serii de torturi greu imaginabile și încă mai greu digerabile. Primul chin este cel al orbirii: călăul "ridică amândouă mâinile strânse
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
care le înzestrează cultura populară. "Poate că la alegerea subiectului Ielelor mai răsună un ultim ecou al unor gânduri funebre, fiindcă ielele, în credința populară, nu sunt numai niște spirite care trăiesc în jurul apelor, în nori și păduri, ci mai răpesc uneori și sufletele oamenilor. Dar de data aceasta tragicul din gândul lui Smigelschi s'a transformat în eudemonie. Ielele lui sunt niște copilași veseli, cari se joacă în pădure, sau învârtesc hora fantastică deasupra unui lac ascuns între stânci"217
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vitalități la care sunt direct conectați micii muzicieni, Virgil Vătășianu remarcând elogios dimensiunea sugestivă a transpunerii acestei armonii în spațiul vizual: Compoziția dimpotrivă este elastică și respiră o viață profundă și emoționantă, datorită atitudinei grațioase și naturale a fiecărui copil, răpit de preocuparea în care l-a adâncit artistul. Mai multă expresie nu se putea da imnului ce răsună din coardele instrumentelor, și totuși, trebuie să recunoaștem că lipsește orice patos, orice sforțare. Ușurința și firescul compoziției, iată marele secret"394
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de ghirlande înaintează cu o solemnă impetuozitate și în sfârșit, în latura dreaptă, elementul distonant ilustrând parcă distinguo-ul ficinian între iubirea celestă și cea vulgară, un zefir vânăt singurul chip feminin lipsit de grație din întregul tablou, încercând s-o răpească în virtutea apetitului său lubric"463. Acest grup de trei îi conferă un anumit echilibru compoziției Ceciliei Cuțescu-Storck. Un alt raport armonic se creează relativ la aspectul vestimentar. Doar trei femei poartă în tablou un vesmânt larg, care le dezvelește, în parte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
faptul că răspunzători pentru cele ce se întâmplau în 1946 dar și pentru cele ce se vor întâmpla în anul 1947, s-au făcut exclusiv comuniștii numiți în epocă, cel mai des, „cozile de topor ale rușilor”, adică cei ce răpiseră de la gurile copiilor țăranilor și ultima boabă de porumb sau de grâu în contul despăgubirilor de război datorate ocupanților de la răsărit, conform Convenției de Armistițiu. Iată cum se plângea Petru Bighiu în raportul său: „... greutățile pe care le întâmpină delegații
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
armatei noastre urmăreau un dublu scop: primul va fi fost acela al apărării în eventualitatea încercării agresorului sovietic de a trece chiar și Prutul, iar al doilea, pregătirea din timp a unei eventuale ofensive având ca scop final eliberarea teritoriilor răpite de același crud dușman. Ne sprijinim opiniile pe o adresă-reclamație trimisă de primăria Huși „... comandantului Companiei de Jandarmi a Diviziei a XIII-a”, or, după cum se știe, înaintea evenimentelor petrecute la sfârșitul lunii iunie a anului 1940, atât la Huși
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
câinii, urgia lui Dumnezeu peste capetele lor, munca și averile lor să fie în perzanie și pieire și Îngerul Dumnezeului să-i gonească. Blestemul lui Dumnezeu să fie în casele lor, iar anii lor puțini și ostenelele lor să le răpească străinii, Pământul să se deschidă și să-i înghită pe Ei, precum și blestemele celor purtători de Dumnezeu Părinți din Niceea și a toate sinoadele. Iar cei ce vor lucra, păstra și îndeplini poruncile noastre să fie binecuvântați și arătați de către
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în ce calitate adică: prizonier, refugiat, adus cu forța etc. Cum pe la Huși, Bârlad sau Vaslui nu prea aveau ce căuta prizonierii americani sau englezi, de-o pildă, atunci rămâneau bieții noștri frați din Basarabia și Bucovina de Nord, teritorii răpite de către cumplitul Stalin atât în 1940 cât și după recucerirea lor în 1944. Punctul 2 al acestei adrese este extrem de important și denotă graba cu care se „învredniciseră” rușii în a-i trimite pe refugiați în alte teritorii decât cele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
este stânjenită de autoritate și deci nu poate exista libertate deplină decât numai acolo unde lipsește autoritatea... autoritatea înseamnă, pentru viața și libertatea oamenilor, ceea ce înseamnă leagănul pentru copii, gardurile pentru grădini și digurile pentru râuri. Toate aceste îngrădiri nu răpesc libertatea nici a copiilor, nici a pomilor, nici a râurilor, ci dimpotrivă, le-o asigură"74. Libertatea religioasă s-a manifestat în presa scrisă în special sub forma discursului de prezentare, apoi ca discurs religios educativ-moral și apoi cu accente
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
le-au înăbușit. Altele au căzut pe pământ bun și au dat rod: una o sută, alta șaizeci, alta treizeci. Cine are urechi de auzit să audă. De la oricine aude cuvântul împărăției și nu-l înțelege, vine cel viclean și răpește ce s-a semănat în inima lui; aceasta este sămânța semănată lângă drum. Cea semănată pe loc pietros este cel care aude cuvântul și îndată îl primește cu bucurie, Cea semănată pe loc pietros este cel care aude cuvântul și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cade veste despre ceva. b) pronume și adjective pronominale relativ - interogative sau nehotărâte - Ba o știu eu de câte e în stare. Te cunosc eu câte parale faci. c) adverbe (așa) cum , precum, cât și ce adverbial - Eu te văd răpit de farmec cum îngâni.); Satul ar face mai bine dacă ar lăsa lucrurile așa cum sunt.; Acea culme înverzită o revăd precum o știu.; M-a luat groaza când am trecut pe lângă el și l-am văzut cât e de mare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să moară printre prieteni și rude, cu demnitate, fotografiați sau filmați, cu o nuanță de autoritate nedefinită pe fețele lor eroice. Nenorocoși sînt aceia cărora și au fost cîteva sute de milioane doar în secolul al XX-lea li se răpește posibilitatea unei "morți individuale" (Rainer Maria Rilke), a căror moarte este forțată, anonimă, de parcă propriile lor morți ar muri de o moarte bruscă, luîndu-le posibilitatea de a-și face inventarul vieții lor trecute, prezente și viitoare. Există și multe feluri
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
presus de interesul și realizarea personală, se înalță, din nou, spre ceea ce am putea numi destinul unui neam, pe care doar aceste mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? în gene-ți văz o lacrimă Ca rouă pe o floare
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? în gene-ți văz o lacrimă Ca rouă pe o floare. Vezi! pruncul tău ne fermeca Cu chipul său cel dulce; Ca fluturul sub auru-i, El sub cosiță luce. Da’ tu-l privești
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Ca rouă pe o floare. Vezi! pruncul tău ne fermeca Cu chipul său cel dulce; Ca fluturul sub auru-i, El sub cosiță luce. Da’ tu-l privești, și lacrima în gene-ți strălucește... O, spune, mumă tânără! Ce cuget te răpește?” — „Când ochii mei îl caută, Eu cerc durere-amară, Gândind că-n cursul anilor Va fi rob el în țară!” („Muma tânără”) Cântecul de leagăn al lui Cezar Bolliac se metamorfozează într-un poem cu caracter social, intitulat sugestiv „Muncitorul”: „Amorul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
91Femeia în viziunea creștină în floarea vârstei, lăsându-și mama, în pragul disperării, mai mult decât neajutorată: ea ajunge să conștientizeze, pentru prima dată, vremelnicia lumii pe care o considera durabilă și să condamne chiar divinitatea care i l-a răpit pe cel pentru care viața ei avea un sens. Drama trăită de mama care și-a pierdut fiul este surprinsă în versuri cutremurătoare: „Și mă-sa biata! Cum gemea Și blăstema și se izbea Să sară-n groapă: —«L au
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și-ntunecime, Doar zefirul, musafirul, Cel șăgalnic și pribeag, A trecut pe lângă prag.” (Șt. O. Iosif, „Cântec de leagăn”) Păstrează aceeași aură de blândețe și de generozitate și tabloul bunicii, o altă mamă, căreia timpul nu a putut să-i răpească din frumusețe, din farmecul inegalabil și care este asociată cu aceeași lume a sacralității: „Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
nepotului ei, Mara suferă profund: Se supusese Mara, dar nu se împăcase și îi venea din când în când să se repeadă, să ia copilul și să fugă cu el din biserică. Îi era parcă i-l iau, i-l răpesc, i-l aruncă în prăpastia adâncă, în foc mistuitor, și atât nepot avea și dânsa. Când preotul vărsă apa sfântului botez în capul copilului, ea tresări străbătută de fiori și ochii i se umplură de lacrimi. Acum era papistaș nepotul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
distrugerea părților virile ale victimei. Cînd se găsește un cadavru de copil cu acest stigmat, putem trage concluzia, aproape întotdeauna, că aceste resturi însîngerate au fost masacrate de cuțitul sinagogii..." Cel care a făcut din întuneric regatul său, cel care răpește copiii noaptea, care poartă cu sine otrava și corupția, cel al cărui chip necunoscut poate căpăta înfățișarea unui animal această lungă litanie acuzatoare, ajunsă la un grad înalt de intensificare a ororii, nu face decît să reia, în ceea ce au
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]