4,538 matches
-
vechiul determinism mecanicist, cauza comportamentului încă se suprapunea peste cea care punea organismul în mișcare, de unde trebuiau desprinse obiectivele specifice doar comportamentului, cele privitoare la direcționarea acestuia, orientarea cu scop al activității, învingerea obstacolelor, depășirea situațiilor problematice naturale sau experimentale, răsturnarea acestora în favoarea individului etc. și în final la adaptare. În experiențele sale Thorndike și-a propus să surprindă principalele momente ale unei asemenea procesualități, să reproducă în laborator secvențe din acest demers adaptativ. În acest sens, a imaginat o mare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aici, în Franța, ne-au fost dezvăluite amploarea gulagului românesc și dimensiunile pe care le-a avut în acele vremuri. Pentru moment, trebuia să ne supunem vieții. Reacționam ca toată lumea. Eram în curs de a trăi, la scara noastră, experiența răsturnării ordinii sociale și morale a societății românești. Habar n-aveam de marxism-leninism, ne aflam doar la început. A trebuit să începem prin a asimila noul limbaj ideologic; să învățăm, în viața de toate zilele, la lucru, din ziare, în contactul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
închipuisem niciodată. La început, nu știam nimic despre ideologia urii instituționalizate, despre epoca bănuielilor, a suspiciunii și a violenței, care se instala. Ceea ce ne-a căzut pe cap a fost datul tuturor celor care au trăit dezarmați această epocă de răsturnări și de teroare, în Europa de Est. Mai târziu, aveam să înțeleg că țările noastre erau pedepsite, căci soarta lor - cea de a fi lăsate în sfera de influență a lui Stalin - a fost o pedeapsă sângeroasă și nedreaptă a Istoriei în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
putem înțelege cum de s-a putut ajunge la aceasta în 1948, punct de pornire al povestirii Sandei Stolojan, trebuie să revenim la perioada frământărilor din țară, în timpul celor trei-patru ani precedenți. Lovitura de stat din 23 august 1944 și răsturnarea alianțelor României au avut consecințe decisive pentru continuarea războiului. Frontul de sud-est a fost scurtat cu 700 de kilometri și durata ostilităților, scurtată cu circa două sute de zile. Armata română, cu prețul a peste 100 000 de morți pe frontul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
limbajului poetic este reflexivitatea: comunicarea artistică presupune plierea limbajului asupra lui însuși, asupra potențialului semnificativ pe care îl deține, redescoperindu-se astfel valențele expresive ale limbii și reinventarea cuvântului degradat prin supralicitarea sa în discursul obișnuit. Asistăm astfel la o răsturnare a raportului dintre funcțiile pe care le îndeplinește limba în celelalte domenii de cunoaștere: de la primatul referențialității, accentul se deplasează pe expresivitate. Spre deosebire de limbajul politic, limbajul poetic nu mai este guvernat de interesele emitentului, nu mai țintește persuadarea publicului receptor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
toată întinderea cuvântului și în tot adevărul său"340. Afirmații de acest gen apar deseori în corpul articolelor, având la bază accepțiuni particulare ale liberalismului: "Toate libertățile înscrise în Constituția noastră le iubim și le sprijinim; departe de-a urmări răsturnarea lor, le-am apăra, din contra, împotriva acelor ce ar voi să se atingă de ele"341. 4.4.2. Specialistul Publicistica eminesciană se remarcă prin multitudinea datelor oferite și prin amploarea problematicii abordate de gazetar. Recurgând la surse dintre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
individualitatea lor locală, iar nu ca Românie transdanubiană"398. Eminescu îmbogățește limbajul politic al vremii cu valențe semnificative inedite, prin adăugarea de conotații noi unor semnificații deja consacrate: "Reacțiune! strigă adversarii noștri. Reacție, da, răspundem noi; nu însă reacție prin răsturnare, nu reacție politică în sensul feudal, cum insinuați dv. cu rea credință. Voim și sperăm o reacție socială și economică determinată de rămășița puterilor vii ale poporului, care, dacă nu e preursit să piară așa de grabă, trebuie să-și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Galia și avea să transporte în jumătatea de nord a teritoriului centrele puterii care pînă atunci rămăseseră în apropierea Mediteranei. Aceasta este una dintre marile cotituri din istoria noastră. Merovingienii (secolele al VI-lea al VII-lea) Clovis. Autorul acestei răsturnări este primul rege al istoriei noastre naționale: Clovis (481-511). Raritatea surselor, caracterul lor tardiv și adesea hagiografic sursa principală fiind Istoria francilor scrisă de episcopul Grigore din Tours la mai mult de 60 de ani după moartea regelui fac foarte
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
marea înflorire a Occidentului de după anul o mie. Este de asemenea țara cea mai populată a Creștinătății. De aceea trezirea va fi cu atît mai brutală. Deja numeroase semne ne permit să remarcăm nu numai sfîrșitul creșterii, dar și o răsturnare a conjuncturii: scădere a veniturilor de pe pămînturi, declin al tîrgurilor din Champagne, prima mare foamete din timpurile moderne în 1315-1317; și este foarte posibil ca "starea fumurilor" să fie o tentativă de a fixa o materie impozabilă în scădere. Criza
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din Burgundia pînă la Flandra; cea a armagnacilor și a delfinului, organizată în jurul orașelor Bourges și Poitiers și care este numită ironic regatul de Bourges. Pentru a-i veni de hac, trecînd Loara, englezii asediază Orléans. Atunci se produce miracolul: răsturnarea situației datorită intervenției Ioanei d'Arc, care, galvanizînd energiile, eliberează Orléans și îl încoronează pe Carol al VII-lea la Reims în 1429, dar eșuează în regiunea pariziană; prinsă de burgunzi, ea este predată englezilor, judecată și arsă pe rug
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vest, unde în jurul orașelor mari sau mijlocii există numeroase parohii rurale în care locuitorii se dedică unei munci industriale, fie în manieră cvasi exclusivă, fie în asociere strînsă cu munca agricolă. Astfel, în cea mai mare parte a sectoarelor, fără răsturnarea structurilor tradiționale, proto-industrializarea, favorizată de stabilitatea monedei, de creșterea prețurilor, deci a profiturilor, de creșterea populației și deschiderea de noi piețe, permite o creștere rapidă a producției. Avîntul schimburilor comerciale. Intensificarea relațiilor comerciale este evident inseparabilă de această creștere a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în parte și renunță la a impune a douăzecea parte clerului. Agitația continuă totuși, parlamentarii pretextînd o nouă înviorare a afacerii janseniste pentru a se pune la adăpost împotriva despotismului (1752-1756). Războiul de Șapte Ani. În plus, după o spectaculoasă răsturnare a alianțelor care, în 1756, determină Prusia să se reconcilieze cu Anglia și, ca urmare, Franța cu Austria, guvernul lui Ludovic al XV-lea se găsește angajat într-un nou război care, o dată în plus, trebuie să fie dus pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care separă domniile lui Ludovic al XVI-lea și a lui Ludovic al XVIII-lea nu are egal în istoria Franței și sînt puține perioade asemănătoare în istoria Europei. Prin aventura militară care a pregătit noul chip al Europei, prin răsturnarea structurilor, care a remodelat organizarea Franței, prin reîmpărțirea în clase sociale care a stabilit pentru secolul ce avea să vină noua clasă conducătoare și prin înrădăcinarea unui sentiment național, pînă atunci difuz, el a dat Franței și lumii caractere și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care a stabilit pentru secolul ce avea să vină noua clasă conducătoare și prin înrădăcinarea unui sentiment național, pînă atunci difuz, el a dat Franței și lumii caractere și valori care și astăzi le țin în viață. Schimbarea de regim Răsturnarea unui sistem. Francezii o spuseseră deja. Că a fost prin vocea *caietelor de doleanțe, acest tablou adesea stereotip al nemulțumirilor poporului francez în 1789, sau prin lunga critică emisă de-a lungul secolului de elita luminată a țării, ei denunțaseră
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Necker, 243 Calonne și Brienne, 244 Către stările generale, 245 Documente: 1. Sistemul lui Law, văzut din provincie, 2462. Ludovic al XV-lea reafirmă principiile monarhiei absolute, 247 20. Revoluția și Imperiul. I. Criza revoluționară, 249 Schimbarea de regim, 249 Răsturnarea unui sistem, 249 Reconstrucția, 251 Mărirea dezechilibrelor, 251 Națiunea în marș, 252 Națiunea în marș în timp de pace, 252 Națiunea în marș în timp de război. Republica, 253 Anul I, anul II, lunile tragice, 254 Republica burgheză și Marea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el o caută. Specialiștii în științele umane vorbesc în această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale individului au devenit mai importante decît confruntarea lui cu adevărul absolut, vehiculat de doctrinele și de autoritățile religiei. Cercetarea și procesarea subiectivă a sensului prevalează asupra receptării unui adevăr care, emanînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nivel individual. Ocolul prin transcendență e justificat de rezultatul obținut în imanență referința la Dumnezeu permite să se dea versiuni ale vieții bune, superioare celor oferite de sistemele de gîndire care se lipsesc de Dumnezeu. S-ar putea spune că răsturnarea copernicană a conștiinței religioase actuale conduce la (încă) o secularizare a religiei și a orizontului spiritual. Dacă în secolele XIX și XX religia a fost utilizată mai ales pentru a sacraliza identități de grup și proiecte istorice, ea este acum
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu are loc prin separarea de condiționări, ci prin absorbirea lor. Ființa feciorelnică asemenea androginului conține toate lucrurile lumii, inclusiv o corporalitate transmutată, iar ele nu o mai limitează, fiindcă nu mai lucrează din afară asupra ei. Are loc o răsturnare de perspectivă, o cuprindere a întregului exterior în interiorul ființei. De aceea, trupul nu mai e conceput ca închisoare ori împrejmuire stingheritoare a sufletului, ci ca expresie a spiritului. E instrumentul bine acordat pentru a interpreta mișcările duhului ; e radiația lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Grigore Sinaitul va vorbi despre trupul pămîntesc, prefăcut din trup sufletesc (animat în mod natural de suflet) în trup duhovnicesc (radiație a duhului), așa încît este și pămîntesc, și ceresc. Dar Platon nu ajunge și el, în Phaidon, la o răsturnare de perspectivă, nu vorbește și el despre un pămînt pur, văzut de sus, ale cărui materii au strălucirea nestematelor, căci acesta ține la lumină ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și le depășea prin universalitatea lui, creștinismul răsăritean s a instalat odată cu survenirea modernității în limitele diverselor națiuni, a fost subordonat categoriei naționalului. Mai mult, prin ceea ce Paschalis Kitromilides numește unul dintre cele mai mari anacronisme ale istoriografiei balcanice, această răsturnare a fost proiectată asupra întregului trecut est-european, pentru a da conceptului modern de națiune o vastă și venerabilă preistorie. Acceptîndu-și naționalizarea, ortodoxia nu a făcut decît să se acomodeze cu categoriile secolului, să-și afle loc în ele, fără ca totuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în conținutul lui, acesta fiind determinat de versiuni individuale ale binelui, de drepturi și de interese ale persoanelor care intră în dialog, în concurență și, poate, în consens. Pentru Marcel Gauchet, aplicat pe cazul francez, ar fi vorba despre o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pentru Marcel Gauchet, aplicat pe cazul francez, ar fi vorba despre o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept corelativ necesar, conceptul inversării. Analogia se bazează pe schema răsfrîngerii, a răsturnării cu tot ce implică ea. înseamnă răsfrîngere a unui lucru de sus într-unul de jos. Analogia, în acest sens strict, transpare într-o mulțime de lucruri Avem adagiul sufit, care e clasic : universul e un om mare, omul e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o mie de petale, pe unde coloana subtilă a organismului uman iese din agregatul psihofizic. Acest punct constituie, simbolic, istmul de legătură cu rădăcina transcendentă. Un adagiu monahal răsăritean declară : monahul este fire întoarsă. Monahul are ca program să răstoarne răsturnarea ființei căzute, să-și pună ființa în ordine dreaptă, în conformitate cu perspectiva cerească. Coomaraswamy citează un pasaj spectaculos din Faptele lui Petru, unde se vorbește despre răsturnarea petrecută la origini și despre necesitatea unei noi răsturnări, recuperatoare. cele 10 sefirot : Toate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adagiu monahal răsăritean declară : monahul este fire întoarsă. Monahul are ca program să răstoarne răsturnarea ființei căzute, să-și pună ființa în ordine dreaptă, în conformitate cu perspectiva cerească. Coomaraswamy citează un pasaj spectaculos din Faptele lui Petru, unde se vorbește despre răsturnarea petrecută la origini și despre necesitatea unei noi răsturnări, recuperatoare. cele 10 sefirot : Toate puterile divine formează o succesiune de planuri și sînt ca un arbore. Rădăcina lui este En-Sof, Infinitul, care e nivelul divin superior față de întreg acest domeniu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]