2,826 matches
-
atâta lume la mine, de la un timp: Nu cumva vrei să mă folosești ca paravan - și a arătat spre cel înflorat din cabinet. Adică să-ți ascunzi vreo faptă rea sub scuza că ești bolnav psihic, că ai momente de rătăcire, că ai două personalități? Am citit și eu acum vreo zece ani - m-a îndemnat fata mea, Iulia - cartea lui Stevenson despre curiosul caz al doctorului Jekyll, care ziua salva oameni și noaptea îi ucidea. La moartea lui Stevenson, îmi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dat Raiul pe o mușcătură de măr. Marile cărți ascut dinții întrebărilor, nu se hazardează să dea răspunsuri. Irumpe tot mai des din noi magma iraționalului. De unde atâtea pretenții. În definitiv suntem moștenitorii unei căderi. Dincolo de borne urmează libertatea. Sau rătăcirea. Bibliotecile - aceste incubatoare de idei. Suntem precum libelulele care nu pricep de ce sticla le împiedică să ajungă la lumină. Inteligența înseamnă un ghem de interogații. Întreaga viață este străjuită de semnul întrebării. Ba chiar și moartea. O gândire plată nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bătătura ocinei pădurarului, și pe Anuca... și să se afunde în codru, departe, apoi, tot mai departe, fără a ști nici încotro, nici pentru ce se duce... chemarea sunând imperios din adâncurile codrului. Dar... ori unde ar fi ajuns, în rătăcirile lui, într-o goană nebună, se întorcea acasă, la Anuca. De fiecare dată Anuca îl certa iar el privea în jos și într-o parte, dar cu o căutătură în ochi altfel ca deobicei, parcă mai sălbatică. Chemarea aceea, care
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mai aprig dorința de a fi stăpân pe ce-i al meu! Vreau să mor și să plec cât mai repede de aici, căci legăturile cu această lume sunt prea primejdioase, iar plăcerile și greutățile ei deopotrivă sunt doar niște rătăciri regretabile și întru totul dăunătoare. Acum, singura sete, pe care pot s-o mai simt, este doar cea a voluptăților de după moarte, iar mie mi este atât de sete... Nu mă muncește nicidecum neliniștea întunericului morții, și nici de veșnicia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
rugii sale punctuale. După ce poruncea pentru fiecare în parte ceva, vocea devenea potolită și se ruga ca și cum ar mărturisi, smerit, ultima sa dorință: "Nu-i depărta prea mult, Doamne, de prispa casei noastre, prin însurătoare sau măritiș, prin slujbe și rătăciri ale sufletului. Puiul de pasăre trebuie să zboare pe lângă cuib, Doamne! Ține-i, Doamne, cât mai aproape, ca să-i pot sfătui și ajuta, ca să știu ce să-Ți spun mereu despre ei, că în Tine este, Doamne, Atotputernicule, speranța cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
atunci când încerc să-mi oblojesc vânătăile singurătății, îmi revine mereu în minte fraza aceea din finalul rugăciunii de seară a dragului meu bunic: "Nu-i depărta prea mult, Doamne, de prispa casei mele, prin însurătoare sau măritiș, prin slujbe și rătăciri ale sufletului. Puiul de pasăre trebuie să zboare pe lângă cuib, Doamne! Ține-i, Doamne, cât mai aproape, ca să-i pot sfătui și ajuta, ca să știu ce să-Ți spun mereu despre ei, că în Tine este, Doamne, Atotputernicule, speranța cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sentiment acut al singurătății, al insului cu rădăcini care plutesc mereu prin aer și iar mă întorc la finalul rugăciunii bunicului meu drag: "Nu-i depărta prea mult, Doamne, de prispa casei mele, prin însurătoare sau măritiș, prin slujbe și rătăciri ale sufletului. Puiul de pasăre trebuie să zboare pe lângă cuib, Doamne! Ține-i, Doamne, cât mai aproape, ca să-i pot sfătui și ajuta, ca să știu ce să-Ți spun mereu despre ei, că în Tine este, Doamne, Atotputernicule, speranța cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
își așază din nou mâna dreaptă în poziția frunte-barbă și privindu-mă drept în ochi, după modelul acela prăfuit al toreadorului care vrea să-și hipnotizeze taurul, zice: "Bineeeeeeeeeee!... Îi vom explica unchiului ce și cum. Dar ai avut o rătăcire incorectă. Te cam joci cu cele sfinte". Atunci am aflat pentru prima oară că există rătăciri corecte, dar și despre posibilitatea de a mă hârjoni cu sfinții... La capitolul sfinți eram imbatabil. Păcat că materia asta nu era predată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
modelul acela prăfuit al toreadorului care vrea să-și hipnotizeze taurul, zice: "Bineeeeeeeeeee!... Îi vom explica unchiului ce și cum. Dar ai avut o rătăcire incorectă. Te cam joci cu cele sfinte". Atunci am aflat pentru prima oară că există rătăciri corecte, dar și despre posibilitatea de a mă hârjoni cu sfinții... La capitolul sfinți eram imbatabil. Păcat că materia asta nu era predată la școală; aveam șanse mari să fiu și eu cel mai bun la ceva. Tata îmi predase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la ce m-am gândit, Doamne? N-ai putea reinventa lumea? N-ai putea s-o duci, din nou, la un punct zero? Cu o nouă Evă, cu un nou Adam, cu un nou Eden care ar putea învăța din rătăcirile primului proiect? Ne-ai mai oferi o șansă, nouă, dobitoacelor cugetătoare, bolnave de cancerul trufiei, urii, singurătății și decrepitudinii, o șansă întru alegerea unei alte căi. Și dacă la capătul acestei șanse vom fi la fel de ticăloși ca și acum, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase. 17. Dar dacă-ți aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedezlipită de pricina ta. 18. Supărarea să nu te împingă la batjocură, și mărimea prețului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire! 19. Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz, și chiar toate puterile pe care le-ai putea desfășura? 20. Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor. 21. Ferește-te să faci rău, căci suferința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
prin alte locuri, pe meleagurile sale, între pădurile munților masivi, pietroși, și câmpia largă a țării, care începea aici și se termina tocmai la marginea dantelată de spumă si valuri, a mării celei mari. Neavând cine să-i scoată din rătăcire, pe acei străini, a fost trimis, de către bunic, să-i descurce el, copil, încă, păzitor de capre și oi, la casa bătrânească. Sa descurcat bine. Când a fost o altă rătăcire de vizitatori ai acelor părți din țară, tot el
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mării celei mari. Neavând cine să-i scoată din rătăcire, pe acei străini, a fost trimis, de către bunic, să-i descurce el, copil, încă, păzitor de capre și oi, la casa bătrânească. Sa descurcat bine. Când a fost o altă rătăcire de vizitatori ai acelor părți din țară, tot el a fost găsit, sa-i descurce. și i-a descurcat, și pe aceia, bine. Apoi, binele acela a devenit o obișnuință, ori de câte ori era necesar să scoată din impas persoane ori grupuri
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a fost nevoie să mîncați pe apucate? Credeți-mă, Doamnă, trupul susține spiritul. S-au văzut cazuri, și le cunoașteți doar, cînd minți ilustre s-au pierdut pentru că trupul care le găzduia a capotat. Am curajul să afirm că orice rătăcire a minții pleacă de la o dereglare fizică, de la o „insatisfacție“ fizică. Eu foarte rar, și atunci din motive independente de voința mea, mi-am neglijat masa. Or, Dumneavoastră sper că nu din lipsă de bani ați procedat așa cum mărturisiți. Stimată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mîinile ca lemnul umflat al latrinelor ce caută cu atîta Înfrigurare În buzunar corpul delict) Rasputin, Rasputin, the russian sex-machine țcăci rostind vorbe trufașe și deșarte ei momesc Întru poftele trupului cu desfrînări pe cei ce abia au scăpat de rătăcire cîinele se Întoarce la vărsătura lui și porcul scăldat se tăvălește În mocirlă) — Extraordinare poze! Marcelică În chip de Lollobrigida. — Ești genial mon cher Machiavelli! — Vreau și eu, vreau și eu — Să trăiască Wanda! — Menestrehîc cicinee femeia astahîc urîtă? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și o partidă de biliard în față, la televizor, urmărind umbra stâlpului de telegraf cum străbate distanța dintre grădini, m-am gândit mult la sensul vieții mele. Nu cu mâhnire, ci pur și simplu cu mult calm, ca într-o rătăcire zadarnică a gândurilor. Elementele rutinei mele, ale rutinei mele antidepresive... După o vreme, nu mi-a mai păsat de însănătoșire sau de Primul Eric Sanderson sau dacă Randle îmi voia binele sau nu. Pur și simplu nu m-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
a noului dictafon, împingând-o pe fiecare la locul ei, împotriva tensiunii arcurilor. Dacă nu-mi dorisem asta, puteam să rămân acasă împreună cu cărțile de bucate ale maestrului bucătar și cu televizorul, să continui cu toată senzația de nemișcare și rătăcire și să mă ascund de umbrele care se mișcau pe sub valuri. Ludovicianul m-ar fi găsit în cele din urmă, probabil, dar tot aș fi putut rămâne acolo. Casa, antrenamentul, fragmentele, astea reprezentau o lume pe care o cunoșteam, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mai departe, pe aceeași pagină: „Christos m-a făcut să Înțeleg că zidul despărțitor ce-l durăm Între noi și celelalte popoare ne știrbește fericirea. SÎnt Încredințat că așa stau lucrurile; de aceea, dacă aș ajunge, În vreun moment de rătăcire, să nutresc simțăminte de dușmănie Împotriva vreunui om străin de neamul meu...“ „Nu, nu simt nici o dușmănie Împotriva vreunui om de altă naționalitate, Își spuse Digby. Dacă e să Încep din nou să trăiesc, nu ura, ci dragostea vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pitoresc care-ți tăia răsuflarea, surplombe umbrind coloane de fildeș, faleze rotunjite peste care se vărsau cascade buclate ori drepte ca trestia, lacuri Înghețate de unde țâșneau pâraie când vesele, când triste, traversând lunci de-o inegalabilă prospețime, locuri unde, În ciuda rătăcirilor de moment, nu puteai pierde busola, azimutul fiindu-ți În mod miraculos revelat de la sine. Ne aflam Însă În Recycle Bin, iar În astfel de zone secundele curg altfel. În general, clipele stăteau lungite pe paturi, pălăvrăgind și formând astfel
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
voluntar. Ea, Conny, are pregătirea necesară muzicii clasice, serioase, dar preferă să cânte șlagăre vesele într‑un bar de noapte, unde o găsește domnul director al Conservatorului, care nu se poate abține apoi să nu râdă din toată inima de rătăcirea celei mai bune eleve ale sale, care se va mărita în curând cu un tânăr bogat, deși încă nici nu vrea să audă de măritiș. Uneori, în filmul ăsta, Conny scoate câte un oftat zgomotos care, de altfel, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
simțurilor care, apoi, culmea ! îi lipseau. Ca și cum se rupsese din ea ceva, totuși, de neînlocuit. Lăsând-o în frig și jale, ca pe o jivină oarecare. Fiul ipotetic ar căuta în desenele acelea pierdute prevestirea înghețului și însingurării, rigoarea și rătăcirea. Monstrul ?... Adică prezentul strâmb, avortat, coșmarul nostru cel de toate zilele. Monstrul adevărat, noi, aici, în fundătura fără ieșire, copiii amputați și complici ai prezentului. N-a avut timp, e drept, după eliberarea ei, dar n-a avut, poate, nici
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
acestui prieten e poate o dreaptă lovitură, să mă fortifice. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, ne-am abătut, am osândit, am fost semeți, am scornit minciuni, am înșelat, am dușmănit, am rătăcit și am dus pe alții în rătăcire...“ Încleștarea hărăzită aleșilor ar putea spori în noi puterea trupului și ascuțimea minții ? Ar trebui să privim încercările la care suntem chemați cu o proaspătă curiozitate, în stare a răspunde celor mai neașteptate lovituri, ca și mângâierilor înșelătoare. „Din adâncuri
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
răpit, am clevetit, ne-am abătut, am osândit. Am fost semeți, am scornit minciuni, am sfătuit de rău, am înșelat, am batjocorit. Ne-am îndărătnicit, am dușmănit, am săvârșit nelegiuiri, ne-am înrăit, am rătăcit, am dus pe alții în rătăcire.“ Știe ce înseamnă să râvnești alți părinți și alți fii, într-o altă lume, să te revolți, să pierzi apoi speranța, nevrednic de iubirea celor pe care îi iubești, să-ți cauți reazem și deșertăciune în cuvinte sau în sunete
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și alți fii, într-o altă lume, să te revolți, să pierzi apoi speranța, nevrednic de iubirea celor pe care îi iubești, să-ți cauți reazem și deșertăciune în cuvinte sau în sunete sau în culori sau în orice alte rătăciri, fără să găsești mântuire. Lanțurile somnului peste ochii noștri, vise urâte și de rele închipuiri... „Lăudat fie cel care nu lasă vreo lipsă în lumea sa și a creat într-însa făpturi frumoase și pomi plăcuți, marea cea întinsă, lemne
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cu noi“ - a zis. „Și să mai știi un lucru“ - a zis - „Will era om gospodar. Nici c-am văzut altul ca el“ - a zis. Ei, asta trebuie să recunosc și eu: ce-i al lui e-al lui. În ciuda rătăcirilor și hoinărelilor lui, era un om de casă cum nu se mai află altul. Să știi, măi băiete, că se pricepea să facă de toate În casă, să dreagă și să pună rînduială În lucruri, să facă orice cu mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]