5,449 matches
-
În aceste exemple am văzut patru situații narative diferite. În d) și f) naratorul a rămas în afara fabulei, iar în e) și g) nu a făcut-o. În d) focalizatorul era personaj. În f) a fost vorba de focalizare în ramă, de vreme ce aici s-a observat o infiltrare a agenților externi în povestire. În e) identificarea agenților a mers cel mai departe: naratorul și focalizatorul sînt amîndoi personajul Otilia. În g), naratorul și focalizatorul au coincis; cu toate acestea, spre deosebire de e
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de principiul fundamental al nivelelor. Relația dintre textul naratorului și textul actorului poate fi diferită ca gen și intensitate. Aspectul cantitativ contează aici: cu cît mai multe propoziții înrămează textul naratorial, cu atît este mai puternică dependența. Texte narative în ramă O primă diferență constă în natura textelor înrămate. Acest lucru poate fi cercetat cu aceleași criterii care au fost enunțate în Introducere, privind și definirea relativă a unui "corpus". Din momentul în care aceste criterii pentru narativitate au fost satisfăcute
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
spune o poveste; în acea poveste sînt încadrate alte povești, astfel încît avem următoarea construcție: Șeherezada îi spune lui A că B spune că C spune etc., cîteodată pînă la a opta persoană. Relații între fabula primară și textul în ramă Cînd textul în ramă prezintă o povestire completă cu o fabulă elaborată, uităm gradat fabula narațiunii primare. În cazul celor O mie și una de nopți, această uitare e un semn că scopul Șeherezadei a fost atins. Cît timp uităm
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acea poveste sînt încadrate alte povești, astfel încît avem următoarea construcție: Șeherezada îi spune lui A că B spune că C spune etc., cîteodată pînă la a opta persoană. Relații între fabula primară și textul în ramă Cînd textul în ramă prezintă o povestire completă cu o fabulă elaborată, uităm gradat fabula narațiunii primare. În cazul celor O mie și una de nopți, această uitare e un semn că scopul Șeherezadei a fost atins. Cît timp uităm că viața ei e
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dezvoltarea fabulei primare. Actul narativ al naratorului-actor Șeherezada, care produce textul-în-ramă, este un eveniment important poate cel mai important în fabula textului primar. Relația dintre textul primar și subiectul narativ constă în relația dintre fabula primară și actul narativ în ramă. Rezumînd fabula primară, am putea să spunem: "În acea noapte Șeherezada l-a vrăjit pe rege". Din acest rezumat se vede imediat care este funcția simbolică a narării. Această interpretare e sprijinită de motivul amenințării: infidelitatea unei foste soții a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de subiectivitatea cerută pentru actul istorisirii. Relații între fabula primară și fabula-în-ramă O altă posibilă relație între cele două texte se realizează atunci cînd cele două fabule sînt legate una de cealaltă. În acest caz există două posibilități. Povestirea în ramă explică povestirea primară, sau se aseamănă cu aceasta. În primul caz, relația este evidențiată de actorul care narează povestirea în ramă; în cel de-al doilea caz, explicația este de obicei lăsată pe seama cititorului sau este doar sugerată indirect, în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
realizează atunci cînd cele două fabule sînt legate una de cealaltă. În acest caz există două posibilități. Povestirea în ramă explică povestirea primară, sau se aseamănă cu aceasta. În primul caz, relația este evidențiată de actorul care narează povestirea în ramă; în cel de-al doilea caz, explicația este de obicei lăsată pe seama cititorului sau este doar sugerată indirect, în fabulă. Fabula-în-ramă explică fabula primară În acest caz, fabula este considerată mai importantă de către cititor și depinde de relația dintre cele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fabula-în-ramă. Adeseori, fabula primară nu-i decît un pretext pentru ca un narator-personaj perceptibil să nareze o povestire. Fabula primară, de exemplu, poate fi prezentată ca o situație în care transformarea necesară nu poate fi realizată deoarece... Aici urmează narațiunea în ramă. Un exemplu stereotip: un băiat îi cere unei fete să se căsătorească cu el. Ea îl iubește și ar urca pe scara socială măritîndu-se cu el. Cu toate acestea, nu poate accepta. Motivul este [că în trecut ea a fost
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
De atunci suportă rușinea legăturii ei cu un bărbat perfid care a profitat de inocența ei. A sedus-o astfel ...]. Fata pleacă la o mănăstire, iar băiatul o uită curînd. Această structură este, de altfel, foarte des întîlnită. Textul în ramă poate ocupa cea mai mare parte a unei cărți, așa cum se întîmplă de obicei în cazul povestirilor moralizatoare de acest tip. Fabula primară este minimă aici, deoarece numărul evenimentelor este mic: cerere în căsătorie-expunere-respingere. În acest exemplu, povestirea în ramă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ramă poate ocupa cea mai mare parte a unei cărți, așa cum se întîmplă de obicei în cazul povestirilor moralizatoare de acest tip. Fabula primară este minimă aici, deoarece numărul evenimentelor este mic: cerere în căsătorie-expunere-respingere. În acest exemplu, povestirea în ramă explică fabula primară. Relația dintre cele două fabule a fost pur și simplu explicativă. Situația era ireparabilă. Faptul că femeia își spune povestea nu influențează efectul fabulei primare. Fabula-în-ramă explică și determină fabula primară În alte cazuri, totuși, o explicație
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
intensă, iar explicația va fi mai funcțională. Exemplul fictiv anterior al unei banale povești de dragoste este extrem într-o privință, atît Beloved cît și Of Old People sînt extreme într-o altă privință. În Of Old People, textele în ramă relatează din aproape în aproape povestea evenimentelor din Indii, care explică o serie de evenimente din fabula primară. În acest caz, relația dintre texte este atît de intensă deoarece fabula-în-fabulă, asasinatul din Indii, este întotdeauna prezentată numai parțial. Mai mult
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este narată o focalizare dublă sau variind subtil. Aceasta, la rîndul său, se raportează la evenimentele fabulei primare, lenta, inevitabila pătrundere a trecutului în prezent. Influența sub-fabulei explicative, cu toată "duplicitatea" ei, este de o importanță decisivă. Cînd textul în ramă este totuși restrîns la un minimum, importanța sa pentru povestirea primară se diminuează. O frază ca "Te voi ucide în zori pentru a te impiedica să mă înșeli, căci prima mea soție m-a trădat" (O mie și una de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pentru povestirea primară se diminuează. O frază ca "Te voi ucide în zori pentru a te impiedica să mă înșeli, căci prima mea soție m-a trădat" (O mie și una de nopți) conține un exemplu de text narativ în ramă, minimal și declarativ. Fabulele se aseamănă între ele Fabulele "se aseamănă între ele". Dacă s-ar asemăna complet, am avea texte identice. În acest caz, textul primar s-ar cita pe el însuși. Asemănarea, în orice caz, nu poate fi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
două fabule pot fi parafrazate în așa fel încît rezumatele să aibă în comun unul sau mai multe elemente izbitoare. Gradul de asemănare este determinat de numărul de termeni pe care aceste rezumate le au în comun. Un text în ramă ce prezintă o povestire care, conform acestui criteriu, se aseamănă cu fabula primară, poate fi luat drept un indiciu al fabulei primare. Să ne gîndim la celebra povestire a lui Borges, Pierre Menard, autor al lui Quixote. Povestirea este un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
experimentului naratorial la înțelegerea artei și literaturii; arta, nu ca o colecție fixă de obiecte canonizate, ci ca un proces continuu, viu. Pentru unii, chiar salvator; pentru alții, doar înviorător; pentru noi toți, parte din viață. * * * Acest fenomen (textul în ramă care prezintă o povestire asemănătoare cu aceea din fabula primară) este comparabil cu regresul la infinit. În franceză, termenul este de mise en abyme. Acest termen derivă din heraldică, unde fenomenul se întîlnește în reprezentarea picturală. În literatură, totuși, avem
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la infinit nu este totalitatea unei imagini, ci numai o parte a textului sau un anumit aspect. Pentru a evita complicații inutile, sugerez folosirea termenului de "text-oglindă" pentru mise en abyme. Indicații pentru cititor Cînd fabula primară și fabula în ramă pot fi parafrazate astfel încît ambele parafraze să aibă unul sau mai multe elemente în comun, subtextul este un semn al textului primar. Locul textului înrămat textul-oglindă în textul primar determină funcția sa pentru cititor. Cînd textul-oglindă se află aproape de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dea seama, prin abstracție, de asemănarea parțială. Acea asemănare abstractă, totuși, este de obicei observată după sfîrșit, cînd știm rezultatul. Astfel este menținut suspansul, dar efectul de anticipare al textului-oglindă se pierde. O altă posibilitate inversează lucrurile: fabula textului în ramă nu ascunde asemănarea cu fabula primară. Efectul de anticipare este păstrat pe seama suspansului, ceea ce nu implică întotdeauna pierderea în totalitate a suspansului. Poate apărea un alt fel de suspans. Din felul în care atît cititorul cît și personajul sînt în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Întrebarea pe care și-o pune cititorul nu este "Cum se sfîrșește?", ci "Personajul va descoperi la timp?" Nu putem fi niciodată siguri de asta, pentru că asemănarea nu este niciodată perfectă. Pînă la sfîrșit există mereu posibilitatea ca fabula în ramă să se asemene cu cea primară, lăsînd la o parte sfîrșitul. Cînd textul-oglindă primește ceva în plus spre sfîrșitul textului primar, problema suspansului nu este atît de accentuată. Firul fabulei este atunci în mare măsură cunoscut, funcția textului-oglindă nu mai
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ridică întreaga narație la un alt nivel. În romanele lui Kafka se întîmplă acest lucru. Textul-oglindă servește ca instrucțiune de folosire: povestirea-în-povestire conține o sugestie despre cum ar trebui să fie citit textul. Chiar și în acest caz, textul în ramă funcționează ca semn pentru cititor. Indicații pentru actor Adineaori am făcut o aluzie la posibilitatea ca însuși actorul să interpreteze textul-oglindă ca pe un semn. În acest fel, poate afla firul poveștii în care este angajat el însuși. Astfel, actorul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dispărea o dată cu dispariția ultimului ei descendent, iar castelul se va prăbuși. Îi rămîne Naratorului-Personaj (marto-rului-"eu") să realizeze acest lucru. El înțelege că sensurile duble ar trebui luate în serios; ca atare, și actorul este capabil să interpreteze fabula în ramă ca pe o oglindire a ceea ce e pe cale să se întîmple. Așa fiind, se poate el însuși salva. Fuge, și în spate vede castelul prăbușindu-se. Astfel poate fi martor dar și să relateze această povestire ciudată. Acest text-oglindă este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să relateze această povestire ciudată. Acest text-oglindă este interesant și din alte motive. Faptul că actorul a înțeles că sensurile duble ar trebui luate în serios este chiar el un semn. Este o "rețetă" pentru cititorul de literatură. Textul în ramă, care are sens dublu, este literatură. Acest text, interpretat în sensul cel mai larg, sugerează: "literatura are două înțelesuri sau nu este literatură". De aceea, textul în ramă implică și o poetică, o declarație de principu în ceea ce privește ideile asupra literaturii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
el un semn. Este o "rețetă" pentru cititorul de literatură. Textul în ramă, care are sens dublu, este literatură. Acest text, interpretat în sensul cel mai larg, sugerează: "literatura are două înțelesuri sau nu este literatură". De aceea, textul în ramă implică și o poetică, o declarație de principu în ceea ce privește ideile asupra literaturii care au fost încorporate în evenimentele acestui text. Așa cum pentru martorul-actor interpretarea corectă a duplicității de sens a textului în ramă a fost o problemă de viață și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu este literatură". De aceea, textul în ramă implică și o poetică, o declarație de principu în ceea ce privește ideile asupra literaturii care au fost încorporate în evenimentele acestui text. Așa cum pentru martorul-actor interpretarea corectă a duplicității de sens a textului în ramă a fost o problemă de viață și de moarte, tot așa dubla interpretare a relației dintre textul primar și cel în ramă este o problemă de viață și de moarte, a-fi-sau-a-nu-fi, pentru literatură. Așa cum e adesea cazul, titlul textului, prin
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fost încorporate în evenimentele acestui text. Așa cum pentru martorul-actor interpretarea corectă a duplicității de sens a textului în ramă a fost o problemă de viață și de moarte, tot așa dubla interpretare a relației dintre textul primar și cel în ramă este o problemă de viață și de moarte, a-fi-sau-a-nu-fi, pentru literatură. Așa cum e adesea cazul, titlul textului, prin utilizarea jocurilor de cuvinte, a oferit deja o aluzie la înțelesuri. Dar, în același timp, acest titlu pare înșelător de simplu. E
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
prin utilizarea jocurilor de cuvinte, a oferit deja o aluzie la înțelesuri. Dar, în același timp, acest titlu pare înșelător de simplu. E nevoie de toată povestirea pentru a dezvălui dublul său înțeles. Textele-în-ramă non-narative Marea majoritate a textelor în ramă sînt non-narative. Nu relatează nici o povestire. Conținutul unui text în ramă poate consta în orice: afirmații despre lucruri în general, discuții între actori, descrieri, confidențe etc. Cea mai frecventă formă e dialogul. Dialogul dintre două sau mai multe personaje poate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]