10,608 matches
-
anii '70 ai secolului al XIX-lea, un subiect aprins și o descoperire specială. Puțini știu faptul că, în background-ul stabilirii metodologice a acestuia au stat cîteva legi sau principii mult mai vechi (a se vedea Turgot), considerate fundamentale: randament și utilitate descrescătoare. În ceea ce privește legea utilității marginale descrescătoare, se consideră că aceasta explică ceea ce este foarte cunoscut în știința economică drept "paradoxul apei și diamantelor". Șe știe faptul că deși apa este vitală vieții, are un preț relativ scăzut. Spre
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unități de produs realizată este egală cu dizutilitatea marginală a ultimei unități de forță de muncă angajată pentru producția acesteia. Sau atunci cînd utilitatea marginală a venitului este egală cu dizutilitatea marginală a efortului depus. În raport cu teoria ratei finale a randamentului capitalului, Jevons, plecînd de la noțiunea de "rată finală a randamentului capitalului" sau "productivitatea marginală a capitalului", arată că suplimentul de investiții de capital succesive într-o companie sau întreprindere ajunge să aibă, după o perioadă de timp, randamente descrescătoare. Dacă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ultimei unități de forță de muncă angajată pentru producția acesteia. Sau atunci cînd utilitatea marginală a venitului este egală cu dizutilitatea marginală a efortului depus. În raport cu teoria ratei finale a randamentului capitalului, Jevons, plecînd de la noțiunea de "rată finală a randamentului capitalului" sau "productivitatea marginală a capitalului", arată că suplimentul de investiții de capital succesive într-o companie sau întreprindere ajunge să aibă, după o perioadă de timp, randamente descrescătoare. Dacă întreprinderea împrumută capital, plătind o rată a dobînzii t, randamentele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
finale a randamentului capitalului, Jevons, plecînd de la noțiunea de "rată finală a randamentului capitalului" sau "productivitatea marginală a capitalului", arată că suplimentul de investiții de capital succesive într-o companie sau întreprindere ajunge să aibă, după o perioadă de timp, randamente descrescătoare. Dacă întreprinderea împrumută capital, plătind o rată a dobînzii t, randamentele investițiilor de capital, cuprinse între O și q, sînt superioare ratei dobînzii t, ceea ce ar trebui să fie o decizie rațională de a continua procesul investițional. Pe măsură ce investițiile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
randamentului capitalului" sau "productivitatea marginală a capitalului", arată că suplimentul de investiții de capital succesive într-o companie sau întreprindere ajunge să aibă, după o perioadă de timp, randamente descrescătoare. Dacă întreprinderea împrumută capital, plătind o rată a dobînzii t, randamentele investițiilor de capital, cuprinse între O și q, sînt superioare ratei dobînzii t, ceea ce ar trebui să fie o decizie rațională de a continua procesul investițional. Pe măsură ce investițiile de capital sînt în continuare stimulate, atunci productivitatea asociată acestora devine descrescătoare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de producție sînt renta (pentru pămînt), salariul (pentru muncă), dobînda (pentru capital) și profitul (pentru întreprinzător). Renta este considerată de Marshall drept un cost de producție pentru întreprinzători, pe termen scurt fiind supusă legității cererii/ofertei și fiind valabilă legea randamentelor descrescînde. Salariul apare bidimensionat: pe termen scurt de către productivitatea marginal a salariaților; iar pe termen lung de către costul de producție al forței de muncă. Diferența dintre dobîndă și profit rezidă în următoarea apreciere: dobînda este cîștigul utilizării capitalului, fiind rezultatul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unui foarfece tăind hîrtia. Față de ceea ce se numește teoria producției, pe termen scurt, doar unii dintre factorii de producție (natura, munca, întreprinzătorul și capitalul) pot varia. Pe termen lung însă, toți se modifică. Spre exemplu, în agricultură, este valabilă legea randamentelor descrescînde. Marshall a observat că, pe măsură ce se adaugă o cantitate suplimentară dintr-un factor de producție (pămînt, muncă, capital) variabil, în condițiile existenței unuia factor de producție fix, randamentele obținute după suplimentare descresc. Principiul substituției arată că dacă o persoană
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
însă, toți se modifică. Spre exemplu, în agricultură, este valabilă legea randamentelor descrescînde. Marshall a observat că, pe măsură ce se adaugă o cantitate suplimentară dintr-un factor de producție (pămînt, muncă, capital) variabil, în condițiile existenței unuia factor de producție fix, randamentele obținute după suplimentare descresc. Principiul substituției arată că dacă o persoană posedă un bun care poate oferi mai multe posibilități de a fi utilizat, atunci îl va folosi pentru acele necesități astfel încît să obțină aceeași utilitate marginală (echilibrul consumatorului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Concepte de bază: * utilitate marginală și utilitate totală; * valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb; * abundență și raritate; * grad final de utilitate; * teoria valorii-muncă și teoria valorii-utilitate; * legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor; * legea egalităților utilităților ponderate ale bunurilor; * randamentul capitalului; * modelul echilibrului general walrasian; * primatul consumului sau primatul producției? * cost de oportunitate; * curbă de indiferență; * harta indiferenței; * rata marginală de substituție; * constrîngerea bugetară; * dreapta bugetară. Probleme de studiat: * Cine sînt creatorii teoriilor marginaliste? * În ce constă teoria utilității marginale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lui Karl Menger? * Ce este gradul final de utilitate, în concepția lui William S. Jevons? * În ce constau "legea proporționalității utilităților marginale cu prețurile produselor" și "legea egalităților unităților marginale ponderate ale bunurilor"? * În ce constă teoria "ratei finale a randamentului capitalului" sau a "productivității marginale a capitalului"? * Prin ce caracteristici se distinge concepția lui Léon Walras privind valoarea-utilitate? * Prezentați contribuția lui Alfred Marshall în domeniul teoriei valorii și al prețurilor. * Prezentați condițiile de echilibru al consumatorului în situația de abundență
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
constată deci, în cadrul întreprinderilor societare actuale, separarea proprietății de funcția de conducere, ocupată de tehnocrați, numiți de acționarii principali, preocupați de supravegherea activității și influențarea afacerilor în sensul dorit. 7.3. ALTE ELEMENTE DE TEORIA OFERTEI 7.3.1. Legea randamentelor factoriale descrescătoare Se presupune că, pe termen scurt, singurul factor de producție ce poate varia este munca. Cum evoluează producția totală (X) cînd se utilizează o cantitate mai mare de muncă (M)? În mod normal, X trebuie să crească. Dar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
stadiu în care vor rămîne atît de puțin pămînt și echipamente disponibile pe lucrător, încît producția va scădea în loc să crească. În acest caz extrem, produsul marginal devine negativ. Am încercat să explicăm una din legile fundamentale ale analizei economice, legea randamentelor descrescătoare, a cărei primă prezentare, conformă cu analiza microeconomică, așa cum o cunoaștem astăzi, poate fi atribuită francezului Furgot (1727-1781). Ea a fost ulterior reformulată de către D. Ricardo, pentru agricultură în special, semnalînd și randamentele descrescătoare ale capitalului fix, dar ignorînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
legile fundamentale ale analizei economice, legea randamentelor descrescătoare, a cărei primă prezentare, conformă cu analiza microeconomică, așa cum o cunoaștem astăzi, poate fi atribuită francezului Furgot (1727-1781). Ea a fost ulterior reformulată de către D. Ricardo, pentru agricultură în special, semnalînd și randamentele descrescătoare ale capitalului fix, dar ignorînd în bună măsură progresul tehnic. Această lege a avut în epocă și destui adversari, printre care îl reținem pe americanul Carey. Dar altele erau condițiile exploatațiilor agricole în Anglia secolului al XIX-lea (tot
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a leului cheltuit pentru muncă este mai slabă decît cea a leului cheltuit pentru capitalul al cărui preț a rămas constant. Producătorul rațional va substitui deci capitalul muncii, pînă cînd va fi restabilită egalitatea productivităților marginale ponderate cu prețurile. d) Randamentul pe termen lung Pe termen lung, întreprinderea poate încerca să-și amelioreze randamentele (productivitatea) dezvoltîndu-și capacitățile de producție. Dacă ea sporește ansamblul factorilor de producție în aceeași proporție, se spune că ea schimbă "scara"; raportul K/M rămîne neschimbat. Atunci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pentru capitalul al cărui preț a rămas constant. Producătorul rațional va substitui deci capitalul muncii, pînă cînd va fi restabilită egalitatea productivităților marginale ponderate cu prețurile. d) Randamentul pe termen lung Pe termen lung, întreprinderea poate încerca să-și amelioreze randamentele (productivitatea) dezvoltîndu-și capacitățile de producție. Dacă ea sporește ansamblul factorilor de producție în aceeași proporție, se spune că ea schimbă "scara"; raportul K/M rămîne neschimbat. Atunci avem de-a face cu așa-zisele "randamente de scară". Dacă întreprinderea își
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
poate încerca să-și amelioreze randamentele (productivitatea) dezvoltîndu-și capacitățile de producție. Dacă ea sporește ansamblul factorilor de producție în aceeași proporție, se spune că ea schimbă "scara"; raportul K/M rămîne neschimbat. Atunci avem de-a face cu așa-zisele "randamente de scară". Dacă întreprinderea își modifică tehnologia și schimbă proporția factorilor, avem de-a face cu "randamente de substituție", căci întreprinderea se dezvoltă substituind un factor cu altul. Nu se pot emite, a priori, ipoteze privind randamentele de substituție, decît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
producție în aceeași proporție, se spune că ea schimbă "scara"; raportul K/M rămîne neschimbat. Atunci avem de-a face cu așa-zisele "randamente de scară". Dacă întreprinderea își modifică tehnologia și schimbă proporția factorilor, avem de-a face cu "randamente de substituție", căci întreprinderea se dezvoltă substituind un factor cu altul. Nu se pot emite, a priori, ipoteze privind randamentele de substituție, decît în măsura în care ele depind de evoluția tehnologiilor și de cea a prețurilor relative ale factorilor, care sînt imprevizibile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu așa-zisele "randamente de scară". Dacă întreprinderea își modifică tehnologia și schimbă proporția factorilor, avem de-a face cu "randamente de substituție", căci întreprinderea se dezvoltă substituind un factor cu altul. Nu se pot emite, a priori, ipoteze privind randamentele de substituție, decît în măsura în care ele depind de evoluția tehnologiilor și de cea a prețurilor relative ale factorilor, care sînt imprevizibile. În replică, se pot emite ipoteze privind evoluția randamentelor, a tehnologiei și a prețurilor factorilor constanți, aceștia depinzînd de raționalitatea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
factor cu altul. Nu se pot emite, a priori, ipoteze privind randamentele de substituție, decît în măsura în care ele depind de evoluția tehnologiilor și de cea a prețurilor relative ale factorilor, care sînt imprevizibile. În replică, se pot emite ipoteze privind evoluția randamentelor, a tehnologiei și a prețurilor factorilor constanți, aceștia depinzînd de raționalitatea antreprenorilor. Iată de ce studiul randamentelor de scară ocupă un loc important în analiza microeconomică. Conceptul de randament de scară indică modul cum evoluează producția pe termen lung, cînd sporește
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ele depind de evoluția tehnologiilor și de cea a prețurilor relative ale factorilor, care sînt imprevizibile. În replică, se pot emite ipoteze privind evoluția randamentelor, a tehnologiei și a prețurilor factorilor constanți, aceștia depinzînd de raționalitatea antreprenorilor. Iată de ce studiul randamentelor de scară ocupă un loc important în analiza microeconomică. Conceptul de randament de scară indică modul cum evoluează producția pe termen lung, cînd sporește cantitatea celor doi factori principali în aceleași proporții (raportul K/M este constant). Atunci cînd se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
factorilor, care sînt imprevizibile. În replică, se pot emite ipoteze privind evoluția randamentelor, a tehnologiei și a prețurilor factorilor constanți, aceștia depinzînd de raționalitatea antreprenorilor. Iată de ce studiul randamentelor de scară ocupă un loc important în analiza microeconomică. Conceptul de randament de scară indică modul cum evoluează producția pe termen lung, cînd sporește cantitatea celor doi factori principali în aceleași proporții (raportul K/M este constant). Atunci cînd se multiplică cantitățile de muncă și de capital cu același coeficient: • dacă producția
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
evoluează producția pe termen lung, cînd sporește cantitatea celor doi factori principali în aceleași proporții (raportul K/M este constant). Atunci cînd se multiplică cantitățile de muncă și de capital cu același coeficient: • dacă producția se multiplică prin același coeficient, randamentele de scară sînt numite "constante"; • dacă producția se multiplică printr-un coeficient mai mare, randamentele de scară sînt numite "crescătoare"; • dacă producția se multiplică printr-un coeficient mai mic, randamentele de scară sînt numite "descrescătoare". Se observă cum conceptul de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
raportul K/M este constant). Atunci cînd se multiplică cantitățile de muncă și de capital cu același coeficient: • dacă producția se multiplică prin același coeficient, randamentele de scară sînt numite "constante"; • dacă producția se multiplică printr-un coeficient mai mare, randamentele de scară sînt numite "crescătoare"; • dacă producția se multiplică printr-un coeficient mai mic, randamentele de scară sînt numite "descrescătoare". Se observă cum conceptul de randament de scară măsoară evoluția productivității globale a factorilor cînd capacitățile de producție se dezvoltă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu același coeficient: • dacă producția se multiplică prin același coeficient, randamentele de scară sînt numite "constante"; • dacă producția se multiplică printr-un coeficient mai mare, randamentele de scară sînt numite "crescătoare"; • dacă producția se multiplică printr-un coeficient mai mic, randamentele de scară sînt numite "descrescătoare". Se observă cum conceptul de randament de scară măsoară evoluția productivității globale a factorilor cînd capacitățile de producție se dezvoltă pe termen lung. Dar cel mai adesea, randamentele de scară sînt interpretate în termeni de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de scară sînt numite "constante"; • dacă producția se multiplică printr-un coeficient mai mare, randamentele de scară sînt numite "crescătoare"; • dacă producția se multiplică printr-un coeficient mai mic, randamentele de scară sînt numite "descrescătoare". Se observă cum conceptul de randament de scară măsoară evoluția productivității globale a factorilor cînd capacitățile de producție se dezvoltă pe termen lung. Dar cel mai adesea, randamentele de scară sînt interpretate în termeni de costuri. Într-adevăr, costurile de producție urmează o evoluție inversă celei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]