3,005 matches
-
și nemișcată. SÎngele Îi pulsa În tîmple, personajul zărit cu lumina În față se mișcă, se Îndreptă agale spre sit. Ea acceleră, poticnindu-se, căci nu-l scăpa din ochi, Îl văzu trecînd printre menhiri, apoi Îndărătul dolmenului... Nu mai reapăru. Marie grăbi și mai tare goana, cu respirația tăiată, ajunse În sfîrșit la monolit: singura persoană de pe insulă care ar fi putut dispărea În felul acela sub dolmen era Ryan. Se strecură sub mastodontul de piatră cînd o voce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
rază de soare căzu peste ochiul de sticlă al păpușii. Un ochi rotund, cu gene pictate. Marie nu mai văzu nimic altceva. Doar fulgerul din privirea fixă a ochiului larg deschis. Totul pieri din jurul ei. Valul Însîngerat din coșmarele ei reapăruse și o Învăluia cu totul Într-o fracțiune de secundă, ea văzu iarăși totul: părul lung al lui Mary În apa agitată, valul care o azvîrle În golf, luminile torțelor, Împușcăturile, nisipul plin de sînge, mîna băiețelului care se ivește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care ciclurile lunii sunt evidente. Într-una din nopți, s-a crezut că Vârcolacul a mușcat iarăși din lună cerul senin sticlă, spuză de stele, iară luna, în timp ce ar fi trebuit să fie plină, ia-o de unde nu-i! A reapărut câteva ore mai târziu, înjumătățită și roșie, recăpătându-și forma și albeața numai înspre dimineață. A doua zi, toată rezervația vorbea că Vârcolacul a mușcat din nou din lună. În aceeași zi, plin de însuflețire și de amintirea zilelor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
norocoși. Actorilor, ce-și joacă de bună seamă propriul rol în această piesă, li s-a întâmplat ceva. Ceva a survenit în viața lor, ceva ce neîndoios se va repercuta asupra piesei, poate o schimbare nefastă de destin. Scena 10 (Reapare Pulcheria în mijlocul scenei cu floarea-soarelui în mână. De data asta, veștejită și capul arcuit în jos, întors de la soare. Ea are lacrimi în ochi, pe care și le șterge îngropându-și din când în când fața în profilul răsucit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
menționeze aici ce anume această interpretare genială a economiei psihismului nu întrezărește încă foarte clar. Nu o cădere reală de energie este cea care, făcând de acum imposibilă derularea conduitelor superioare, antrenează reportul său pe planul conduitelor superioare unde ea reapare sub formă de exces. De vreme ce această cădere de energie rămânea neexplicată, Pierre Janet nu a avut altă resursă decât de a o atribui unei cauze somatice de altminteri necunoscute. Trebuia în orice caz să se iasă din sfera psihică, să
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Am nevoie de zece minute ca să-ți dau niște idei pentru săptămâna viitoare. Bea își încrucișează brațele și se holbează la ea. Arată de parc-ar fi pe punctul s-o măcelărească pe Vivian membru cu membru. Mama și Lucille reapar în cadrul ușii, stupefiate. Tupeul lui Vivian a reușit s-o amuțească până și pe bătrâna Luce. — Vivian, rostesc eu foarte rar, eu mă mărit într-o oră. Mi-am amânat luna de miere ca să nu-mi abandonez responsabilitățile de la serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
al mesajelor telefonice. — Claire. Vivian, a mârâit primul mesaj, robotul înregistrând toate notele tensionate și furioase din vocea lui Vivian. Am înghețat, dându-mi palme fiindcă nu mă învrednicisem să-mi schimb numărul. Trauma masacrului de vineri noaptea mi-a reapărut, proaspătă, în minte. Nu știu unde pizda mă-tii ești, Claire. Am încercat toată ziua să te sun pe mobil, dar se pare că l-ai închis. Ceea ce-mi creează probleme în a da de tine. Lucru pe care știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
chirurgicală a părților afecate, reflectă doar deficiențele colosale ale medicinei preventive în Occident. Astfel de „tratamente” nu fac nimic pentru a corecta dezechilibrele și toxicitatea care permit ca boala să se instaleze. Rezultatul net al acestei abordări este că boala reapare o dată și încă o dată, adesea în chipuri diferite și afectând diverse părți ale corpului, încolțind pacientul într-un cerc vicios de medicamente și operații care îi secătuiesc rapid energia vitală și îl lipsesc de părți vitale ale corpului. Această abordare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
fusese profesoară la o școală din SUA timp de mulți ani, a fost diagnosticată de medicii ei americani ca având o formă avansată de cancer uterin. I-au făcut o operație dificilă, pentru a-i îndepărta țesutul canceros, dar acesta reapărea, răzbunător. Medicii i-au spus, atunci, că nu mai putea fi operată, că nu avea nici o speranță de vindecare și că avea să moară în câteva luni. Înnebunită de durere, dar ținând încă suficient de mult la tradițiile chineze ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
dat naștere puterii vitale intense ce, din Antichitatea îndepărtată până în prezent, a susținut și a reînnoit întotdeauna rasa chineză. Dacă analizăm îndelungata istorie și evoluție socială din China, vom observa cu ușurință temele principale ale „sănătății”, „sexului” și „longevității” care reapar mereu de-a lungul timpului. Nici o altă civilizație de pe pământ nu a mai avut o astfel de „longevitate națională” de care s-a bucurat China timp de aproape 5 000 de ani și, nu întâmplător, nici o altă civilizație nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mexicanca bogată“ a lui Milt Dolphine. O dădu pe spaniolă și începu să profereze obscenități. Am țintit prin crăpătura geamului. Înăuntru se aprinse lumina. Futangiul se chinuia să intre în uniformă și o acoperea pe ucigașă. Înaintea ochilor mi-a reapărut Lee într-o groapă de nisip, cu viermii colcăindu-i în orbite. Pe jumătate îmbrăcat, militarul o zbughi afară pe ușă. Madeleine, care-și trăgea pe ea rochia neagră și strâmtă, era acum o țintă ușoară. Am prins-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
toți l-am bănuit pe individul cu mers de pisică. Nouă, celorlalți, Hingherul ne impunea respect și teamă. Într-un fel, chiar îl admiram pentru curajul de a se întoarce împotriva propriei lui vieți, iubind ceea ce altădată hăituise. Când a reapărut în azil, după ce a îngropat hoitul câinelui, Hingherul avea ochi de ucigaș. Nimeni n-a îndrăznit să-l întrebe ceva, dar Domnul Andrei, care-l spionase, povestea lucruri uimitoare; că Hingherul a săpat pământul cu mâinile, apoi a smuls bălării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
-i arătăm întîi și-ntîi testamentul! Ca usturate c-o nuielușă de alun, redeveniră serioase și fură recaptate în vraja principală: domnul Floyd. Sparseră formația. Se învîrtiră împrejur ca două găini bete. Părăsiră relicvariul (cum numi repede Pinky muzeul lui Robin). Reapărură în relicvariu. Șoșotiră. Și, în sfârșit, modul lor cardiac de-a acționa se limpezi. Următoarele mișcări se desfășurară ritmic și eficient, precum desfășurarea concomitentă a două oribile și sângerii carpete, pe scările vreunei primăveri județene, asupra căreia ar plana amenințarea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de lectură din seara de vineri, bântuiseră apoi crâșmele cu bere ieftină, fuseseră alungați de acolo de minuscula oră de închidere, cei mai gingași se retrăseseră către case, cei mai întărîtați nimeriseră aici. Acești puștani erau deci genul acela proaspăt reapărut de poeți, care nu se înghesuiau deloc să-i înalțe lui, Conducătorului Iubit, nici regimului, cântece de slavă, erau negativiști și, ca atare, puțini își văzuseră vreo consoană publicată pe undeva!! Ei erau, dar anonimatul ăsta nu părea să le
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Ea pregătea o masă sofisticată, el îi spunea ce minunată e, ea îi mulțumea, după care... — Cum ți-a fost ziua? —Interesantă... Julia a făcut o pauză de efect. — Am luat masa cu fosta ta soție. Carnea de vită a reapărut rapid, scuipată cu putere de James înapoi, în farfurie. —Julia! Te rog să nu mai faci glume din astea. Dar nu e o glumă, l-a asigurat ea calmă. Am invitat-o pe Deborah la prânz, la Ivy, și-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și s-a strâmbat. — Am cea mai groaznică durere de cap din istoria omenirii, a anunțat ea. Apoi a ridicat cearceaful și s-a uitat sub el. —Și ce naiba s-a întâmplat cu picioarele mele? Pe chipul lui Nick a reapărut expresia îngrijorată. —Nu-ți amintești nimic? Susan a strâmbat din nas și și-a îngustat ochii. Îmi aduc aminte ședința de yoga și că dup-aceea am băut o cafea cu Fiona, apoi... Femeia a clătinat din cap. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
drumul. Am văzut cum ochii i se măreau și i se umflau în cap. Apoi a dispărut. Trandafirul a rămas la locul lui, dar el jur că nu mai era. Dispăruse ușor și în tăcere. Câteva minute mai târziu a reapărut, zâmbind larg și clătinând din cap. — Minunat, a spus. Cu adevărat minunat. M-am uitat la Nicholas Deggle și el s-a uitat la mine. — Trebuie să încercați amândoi, a spus Grimus. Trebuie. într-un final am încercat amândoi, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
o clipă de neatenție zidurile se ridicau la loc, mai puternice, mai înalte. Poate că dacă i-ar fi oferit mai multă iubire ar fi reușit. Poate că va reuși... Când și de ce începuse să construiască zidurile în jurul sufletului? Zidul reapare în Clipe fragile, cu aceleași funcții și valori: Se întorcea în spatele zidului protector, acolo unde sufletul nu mai era atins de nimic. Avea nevoie de căldură și de iubire, dar la el nu mai putea ajunge nimic. Nici el nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
a Îngrijorat postura În care am găsit-o (oare de ce am spus asta!), că... Mi-a cerut să-i arăt unde este baia și a dispărut repede Întracolo, lăsându-mă cu vorbele prinse de gură. După un timp nesfârșit a reapărut și m-a surprins cu o Întrebare totală, formulată pe un ton neutru, cu pauze: ai putea să mă ajuți cu o găzduire la dumneata... pentru un timp... nu foarte mult...? Plătesc cât Îmi ceri... nu rămân niciodată datoare. Fâstâceala
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lui cu psalme! Spuneți de ea tot răul de vreți să-nnebunesc: Că-i heteră, un monstru, că-i Satan - o iubesc! {EminescuOpIV 273} O, DULCE ÎNGER BLÎND... O, dulce înger blând, Cu ochi uimiți de mari, La ce mai reapari Să-ngreui al meu gînd? Părea că te-am uitat, Că n-oiu mai auzi Că-mi amintești v-o zi Din viața mea de sat! Mai poți să-ți amintești Cum noi îmblam disculți Și tu steteai s-asculți Duioasele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
că n-am să mor pe veci - Că vis e a ta moarte cu slabe mâni și reci, "La sorți va pune iarăși prin lumile din ceriu "Durerea mea cumplită - un vecinic Ahasver - Ca cu același suflet din nou să reapară "Migrației eterne unealtă de ocară... "Puternice, bătrâne, gigante - un pitic, Căci tu nu ești în stare să nimicești nimic". (El cade obosit pe un trunchiu vechiu și-și acoperă ochii cu mâna. S-aude o muzică dulce). VISURILE (Sopran) Somn
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
un noian de vină; Privirea ta de milă caldă, plină, Îndurătoare-asupra mea coboară. Străin de toți, pierdut în suferința Adâncă a nimicniciei mele, Eu nu mai cred nimic și n-am tărie. Dă-mi tinereța mea, redă-mi credința Și reapari din cerul tău de stele: Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie! {EminescuOpIV 362} TA TWAM ASI Fiică gingașă de rege, când în haina ta bogată Treci în faeton de gală și te mlădii zâmbitoare, Cum din frunzele-nfobiate râde
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În loc să sferme vecinic a vieții mele normă Ar pune al meu suflet sărman în altă formă? Dacă a mea durere, un vecinic Ahasver, La sorți va fi pus iarăși, de către lumi din cer, Ca cu acelaș suflet din nou să reapară Migrației eterne unealtă de ocară? Nimic, nimic n-ajută - și nu-i nici o scăpare. Din astă lume-eternă, ce trecătoare pare, Gonit în timpi și spații, trecând din formă-n formă, Eternă fulgerare cu inima diformă, De evi trecuți ființa-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Înțeles exact ce spunea traducătorul. Cel puțin asta o să semnaleze că nu ne lăsăm. — Danvila, da..., murmură Frank, jucîndu-se cu pachetul de țigări.) Un om drăguț, cred că l-am cam șocat. Și pe tine, aș Îndrăzni să spun. Îi reapăruse zîmbetul prietenos, dar șmecher. Se lăsă pe spate cu mîinile la ceafă, acum Încrezător că putea face față vizitei mele. Deja ne asumaserăm rolurile de familie stabilite Încă din copilărie. El era spiritul născocitor și nestăpînit, eu eram neghiobul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Polițistul Își reluă supravegherea asupra noastră. — Cunoști obiceiurile casei, pe-aici. Toată afacerea asta e absurdă. Evident că nu i-ai omorît tu pe Hollingeri. Nu-i chiar adevărat. (Frank se trase mai departe de mine, iar pe buze Îi reapăru zîmbetul defensiv.) E greu de crezut, dar sînt vinovat. Nu mai vorbi așa! (Ajuns la capătul răbdării, i-am trîntit pachetul de țigări pe podea, la picioarele polițistului.) Să nu-i spui nimic lui Danvila despre treaba cu Gibraltarul. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]