5,656 matches
-
de origine, rezultă chiar din titlu. Fundamentala diferență operată de Tournier prin Vineri sau limburile Pacificului față de Viața ți nemaipomenitele aventuri ale lui Robinson Crusoe nu reiese numai din schimbarea structurii enunțului, deși aceasta are o importanță decisivă întrucât induce receptării colective ideea despărțirii de model: se observă că primul titlu este rezultatul unei disjuncții, în timp ce al doilea e tributar unei jocțiuni. Ea se întemeiază pe inversarea raportului de putere în cadrul cuplului de personaje, reluându-se în Vineri sau limburile Pacificului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asupra întregii literaturi de acest gen. Deseori, rescrierea unor texte se petrece în spiritul omagierii modelului, vizând aducerea la zi a lecturilor unor autori canonici, chiar dacă situați la o distanță temporală considerabilă și clasicizați din punctul de vedere esențial al receptării. În fond, romanul parodic, așa cum l-am analizat pornind de la forma antică și până la cea mai apropiată contemporaneității, adică postmodernă, se afirmă întâi drept un depozitar al conținuturilor precedente, modest sau arogant "explorator" prin textele altora. Abia apoi își exhibă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
desene. În acest context se face nu numai un exercițiu interesant, stimulator pentru scrisul copilului, ci se pot explora și dimensiunile imaginației. Dintr-un asemenea tip de activitate, copilul nu mai iese obosit, plictisit și fără stare emoțională pozitivă necesară receptării în continuare a tehnicilor scrisului. Se impune să nu obosim elevul cu exerciții suplimentare, plicticoase, obositoare și neeficiente. Dacă scrisul ridică probleme deosebite școlarilor mici, cititul nu este nici el mai ușor, deși din exterior privit, lasă impresia unei activități
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
al relației artă-realitate care înregistrează moduri diferite de realizare, tocmai pentru că, așa cum pe bună dreptate subliniază autoarea în spiritul teoriei bahtiniene, aceasta operează cu realități valorice, iar nu cu realități brute. Un "cum" la care, în mod esențial, participă și receptarea cititorul, termen al ecuației foarte important pentru literatura-document, teoretizată și analizată ca literatură de frontieră. Nefiind de acord cu echivalența dintre factual și non-literar, precum și cu aceea dintre ficțional și literar, Cecilia Maticiuc se întreabă, pe bună dreptate, dacă putem
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
doar ca sursă de documentare, pentru înțelegerea diferitelor etape din viața scriitorului. Literatura lui Soljenițîn din perioada 1962-1974 a constituit obiectul atenției comentatorilor în câteva etape, generate de contextul politic din URSS. În patria scriitorului, la scurt timp după entuziasmul receptării nuvelei de debut, a urmat o perioadă de restricții, care a culminat cu exilarea lui Soljenițîn. Anul expulzării scriitorului a marcat, în schimb, o receptare entuziastă la nivel mondial. După câțiva ani, interesul general pentru opera scriitorului s-a mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
etape, generate de contextul politic din URSS. În patria scriitorului, la scurt timp după entuziasmul receptării nuvelei de debut, a urmat o perioadă de restricții, care a culminat cu exilarea lui Soljenițîn. Anul expulzării scriitorului a marcat, în schimb, o receptare entuziastă la nivel mondial. După câțiva ani, interesul general pentru opera scriitorului s-a mai diminuat, însă au apărut importante monografii consacrate acestuia (una dintre ele aparține lui Georges Nivat, cel mai consecvent comentator al lui Soljenițîn). Revenirea scriitorului rus
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
determină interpretarea lor"21. (trad. a.) Totul este rezultatul unui efort de reamintire. Literatura în ipostaza ei de mărturie este întemeiată pe memorie nu ca amintire spontană (mnēmē), ci ca reamintire (anamnēsis). Anatoli Marcenko, ale cărui memorii au cunoscut o receptare mondială imediat după apariție, în anii '60, insistă în precizarea că nu scrie despre el însuși, ci despre toate victimele regimului comunist sovietic. Fără a se remarca prin valoare literară, cărțile sale s-au vrut un semnal de alarmă și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
către adevăr, o dorință echivalentă cu dorința imaginarului din care se nutrește ficționalul: orice discurs factual traduce dorința de a fixa una dintre fațetele experienței noastre în lume, indiferent dacă această dorință are drept scop evaluarea (eseu, comentariu, critica de receptare), analiza (discurs științific, critica reflecției), mărturia (toate genurile la persoana întâi) sau altă formă. Uneori se amestecă imaginarul într-un asemenea demers, dar acesta nu anulează dorința de exprimare a adevărului aflată la originea actului de a scrie, dimpotrivă, ficțiunea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
textul literar pe interesul pentru modul în care textul este filtrat de conștiința cititorului. Receptorul textului literar începe să fie considerat cel mai important element, în virtutea misiunii sale de a realiza sau de a constitui opera. O întreagă școală a receptării (școala de la Konstanz) se dezvoltă pornind de la aceste idei. Abia în procesul receptării, consideră Wolfgang Iser, se constituie realitatea textului, pentru că textul literar nu reproduce realitatea. El comunică ceva despre realitate, selectează elemente din realitate, pe care le organizează după
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cititorului. Receptorul textului literar începe să fie considerat cel mai important element, în virtutea misiunii sale de a realiza sau de a constitui opera. O întreagă școală a receptării (școala de la Konstanz) se dezvoltă pornind de la aceste idei. Abia în procesul receptării, consideră Wolfgang Iser, se constituie realitatea textului, pentru că textul literar nu reproduce realitatea. El comunică ceva despre realitate, selectează elemente din realitate, pe care le organizează după o logică a sa interioară. W. Iser propune un model istorico-funcțional al textului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
alcătuiesc literatura concentraționară, referința chiar există, așa cum există și intenția comunicativă, la fel de importantă. Distanța dintre operă și realitate se estompează astfel. "Adevărul" ca deziderat al mesajului transmis de literatura concentraționară este strâns legat de contractul sau pactul care orientează lectura. Receptarea factualității acestui tip de literatură este "dirijată" de pactul pe care îl face atât autorul, prin declarații explicite în paratext (titlul, subtitlul, prefața, indicarea genului, textul de prezentare de pe copertă etc.) sau în interviuri, cât și editorul, prin alegerea colecției
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prin care formaliștii înțeleg modalitatea artistică de a vedea lucrurile într-un mod mai puțin obișnuit, cât și analizele lor pe text, demonstrează faptul că, în viziunea lor, insolitarea este un procedeu complex, care "antrenează viziunea autorului [...], practica textuală [...] și receptarea"72. Însăși denumirea procedeului trimite la ideea de "înstrăinare" în raport cu o realitate cunoscută, de eliberare a obiectului dintr-o percepție obișnuită 73. În studiul său Arta ca procedeu din 1913-1914, Șklovski afirmă că scopul imaginii este "de a crea o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
partidului, care a condamnat cultul personalității lui Stalin. Publicarea acestor texte, spune Soljenițîn, ar fi complicat munca celor care, mai târziu, s-au ocupat cu "recosmetizarea acestuia": "Literatura putea să accelereze mersul istoriei. Dar nu l-a accelerat"114. Însă receptarea extrem de favorabilă a nuvelei nu se justifică numai prin subiectul său, ci, mai ales, prin calitățile artistice, evidențiate pentru prima oară de A. Tvardovski, care a prefațat nuvela. Reținem ceea ce spune Tvardovski în această prefață, pentru ideea esențială, pe care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la percepția lui Zotov, deoarece naratorul se retrage. În fragmentul următor, sintagmele "un bărbat", "bodogăni ceva", "după cât se pare" marchează percepția externă limitată a personajului principal, care nu se află în încăperea în care se discută, iar singurul canal de receptare este cel auditiv: Dar cei din camera alăturată îl stânjeneau din nou. Acolo intră, bocănind cu cizmele, un bărbat și trânti jos o geantă cu scule. Mătușa Frosia îl întrebă dacă a mai contenit ploaia. Omul bodogăni ceva și, după cât
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cel ficțional, cele două fețe ale operei nu comunică efectiv, deoarece ele sunt situate în două dimensiuni diferite; interacțiunea lor este asigurată în schimb de un sistem de analogii, de reflectări, de duble, de reluări care creează condiții speciale de receptare sau cititorul oscilează între mărturie și ficțiune 346. (trad. a.) Protagonistul romanului Pavilionul canceroșilor Oleg Kostoglotov, păstrează, ca și Gleb Nerjin, multe date reale ale biografiei și personalității lui Soljenițîn. Kostoglotov este un deportat, bolnav, cu o tumoare la stomac
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
În frunte ei, era poziționată chiar „Duduia”. Între altele, aceeași Elena Lupescu, care îl inspira în alegerea privilegiaților în funcții, a creat chiar și o sofisticată agentură sau structură cu un preponderent rol informativ. Principala menire a agenturii consta în receptarea din și la timp a calităților și defectelor oamenilor politici, pentru a-i utiliza și manevra în scopurile sale, în același timp pentru a influența evoluția, cursul politic al țării, ca și comportamentul monarhului. Carol al II-lea a urmărit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a dificultăților. • Apelarea la conducerea participativă, la cea prin motivare a educaților în cunoaștere, formare. Evaluează, reglează • Observarea conduitei educaților în procesul cunoașterii. • Analizarea critică, cauzală, comparativă, criterială. • Interpretarea rezultatelor, argumentelor, întrebărilor, soluțiilor formulate. • Aprecierea ținutei științifice a modului de receptare, căutare, exprimare, învingere a dificultăților. • Analizarea continuă a climatului, conduitei constructiviste, a afirmării fiecărui educat. • Aprecierea rezultatelor în context, a progresului propriu în construcție, fără competiție între educați. • Utilizarea criteriilor nestandardizate în aprecierea nivelului de interiorizare, colaborare, motivare, participare. • Verificarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și informale în temă? Competențe generalizate prin colaborare, dezbatere. Sinteze teoretice, acționale, metodologice, evaluative. Reflecții. Capacități. Atitudini • Confruntarea și sinteza interpretărilor, ideilor, formulate individual • Prezentarea și verificarea în grup a argumentelor fiecăruia • Completarea informațiilor prin schimb de date, surse, exemple • Receptarea și analiza critică, comparativă a experiențelor individuale în învățarea temei • Dezbaterea dificultăților, confuziilor, erorilor: cauze, soluții • Sinteza a mai multor alternative de rezolvare, interpretare • Sinteza generală a temei: plan dezvoltat, hartă conceptuală, lucrări-rezumat, lucrări proprii completate sau rescrise, produse-construct • Sinteza
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
definitorii pentru abordarea și rezolvarea globală a situațiilor de instruire, dar interesează acum (Joița, 2003, pp. 178-182) cele privitoare la construcția învățării, formarea competențelor, ca activitate dominantă, când educatul le combină în realitate: • prin imitare, • prin repetare, exersare, memorare, • prin receptare, reproducere, • prin cunoaștere concret-intuitivă, • prin algoritmizare, pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare variată, ► strategie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Lecția introductivă în unitatea de învățare. • Lecția bazată pe alternarea predării cu studiul pe mijloace de învățământ. • Lecția bazată pe studiul independent a manualului și a altor surse informaționale. • Lecția bazată pe învățarea prin cooperare. • Lecția bazată pe învățarea prin receptarea activă a expunerii, explicațiilor, demonstrațiilor. • Lecția bazată pe învățarea prin cercetare sau prin rezolvarea de situații-problemă. Lecția bazată pe îmbinarea muncii frontale cu cea independentă, individuală și în grup. • Lecția bazată pe valorificarea experiențelor anterioare pregătitoare, în mediu nonformal. • Lecția
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
devine regulă apoi, apărând și alte fenomene: indisciplina, oboseala, monotonia, absenteismul, conflictele, falsul interes pentru lecție, recurgerea la autoritatea formală a educatorului. De aceea, opinează R. Bean (2004), educatorul are nevoie aici de capacități, competențe specific manageriale pentru provocare, ascultare, receptare, stimulare, negociere, aprobare-valorizare, ameliorare, recunoaștere, dacă dorește participarea și implicarea reală, progresivă a educaților, în conducerea activității. Doar pentru menținerea atenției, de pildă (nu doar captarea ei inițială), a interesului, acesta poate recurge la tehnici manageriale în organizare, îndrumare, reglare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tensiuni, ca pe o erodare a consensului structuralist generată de acceptarea provocărilor venite dinspre poststructuralism, feminism, noul istorism sau postcolonialism. În accepția lui Nünning, naratologia postclasică beneficiază de o serie de evoluții din teoria literară și culturală cum ar fi receptarea scrierilor influente ale lui Hayden White, criza poststructuralismului, întoarcerea spre istorie, cultură, antropologie și etică și ascensiunea interesului pentru ceea ce Jerome Bruner numește construcția narativă a realității . Narratology or Narratologies? nu expune o istorie particulară despre naratologie, ci dezvoltă imaginea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
acceptare în relație cu anumite opțiuni teoretice. În accepția lui Mittell, filmul și televiziunea au forme de manifestare vizuală comună și au numeroase practici narative specifice similare, dar dezvoltă și elemente diferite care nu permit analiza narației, perspectivei, temporalității și receptării spectacolului cinematografic sau de televiziune în maniere identice. Pentru a explora asemenea aspecte, sunt analizate comparativ, filmul The Wizard of Oz și serialul de televiziune Lost. Unul dintre aceste aspecte se referă la modurile în care mentalul folosește schemele cognitive
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
activ al privitorului o are în interpretarea narativă a imaginii statice, Suzanne Lewis descoperă la Pacht forța și strategiile prin care structurile vizualității orientează percepția privitorului. Ea nuanțează aceste aspecte prin analiza modului în care dipticul Patimile Sfântului Edmund influențează receptarea vizuală. Perechea pivotantă de imagini subliniază trecerea de la un moment la altul, mișcarea dintr-un loc în altul, cauza și efectul și contrastul frapant al moralității personajelor. Dispunerea parataxică a celor două imagini creează un efect de montaj care, spre deosebire de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
tensiuni, ca pe o erodare a consensului structuralist generată de acceptarea provocărilor venite dinspre poststructuralism, feminism, noul istorism sau postcolonialism. În accepția lui Nünning, naratologia postclasică beneficiază de o serie de evoluții din teoria literară și culturală cum ar fi receptarea scrierilor influente ale lui Hayden White, criza poststructuralismului, întoarcerea spre istorie, cultură, antropologie și etică și ascensiunea interesului pentru ceea ce Jerome Bruner numește construcția narativă a realității . Narratology or Narratologies? nu expune o istorie particulară despre naratologie, ci dezvoltă imaginea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]