2,730 matches
-
Recrutare respective, în următoarele condițiuni: - Să facă dovada cu acte legalizate că aparțin uneia din categoriile arătate mai sus, actele doveditoare prezentate se vor păstra la arhiva Cercului de Recrutare: - Să depună la Cercul de Recrutare, odată cu aceste acte și recipisa de plata taxei pentru scutire de munca de interes obștesc, ce se va fixa de Marele Cartier General și Ministerul de Finanțe; - Să depună la Cercul de Recrutare odată cu cele de mai sus și recipisa de plata taxei militare pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Recrutare, odată cu aceste acte și recipisa de plata taxei pentru scutire de munca de interes obștesc, ce se va fixa de Marele Cartier General și Ministerul de Finanțe; - Să depună la Cercul de Recrutare odată cu cele de mai sus și recipisa de plata taxei militare pe anul expirat, dacă evreul nu a făcut munca de interes obștesc în timpul prevăzut de Regulament asupra D.L. relativ la Statutul Militar al Evreilor. Pe baza actelor și recipiselor prevăzute la aliniatele precedente, evreii în cauză, [vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de Recrutare odată cu cele de mai sus și recipisa de plata taxei militare pe anul expirat, dacă evreul nu a făcut munca de interes obștesc în timpul prevăzut de Regulament asupra D.L. relativ la Statutul Militar al Evreilor. Pe baza actelor și recipiselor prevăzute la aliniatele precedente, evreii în cauză, [vor fi] scutiți de Cercurile de Recrutare respective, pe tot anul 1942, fără altă formalitate. Scutirea se operează de către Cercurile de Recrutare atât în registrul special al Cercului, cât și în livretul individual
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care se repartizează astfel: Total -257.000. Aceste sume s’au depus la C.E.C. în contul Nr. 515 și la dispoziția M.A.N. Suma totală depusă se ridică la 1.132.000. - (un million una-sută treizeci și două mii) lei. Recipisele de C.E.C. se găsesc depuse la Cercul Teritorial Baia. - Din numărul total de evrei ce trebuiau să presteze această muncă la zăpadă numai trei evrei nu au prestat această muncă și nici nu au depus sumele pe motivele: - 2 din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
plătit câte 5 zile a 1000 lei 455000 - 1 -a plătit câte 5 zile a câte -10000 - 1 a plătit 1500 - 1 a plătit 500 Total lei 467.000 Acești bani au fost depuși la C.E.C. în cont 515 iar recipisele se găsesc la C.T. Iași. Pentru restul de 215, câți nu au plătit această taxă și nu au prestat această muncă, intervine pentru a se aproba o păsuire până la 31 Decemb. 1942 pe motivul că aproape toți sunt lipsiți de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
alte cuvinte trocul a continuat să joace un rol important în economie, chir și în perioada folosinței monedei metalice în cursul Antichității și apoi în cursul Evului Mediu. Formele de existență ale monedei din hârtie sunt foarte diverse, de la simpla recipisă care dovedește existența unui depozit de aur la o bancă, până la formele moderne, de azi, cum sunt certificatele de tezaur sau derivatele. Condițiile 275 pentru ca un înscris să poată fi socotit monedă din hârtie sunt următoarele: să realizeze funcțiile monedei
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
simple de bani simbolici. În Egiptul Antic un fermier putea să meargă să-și depoziteze o anumită cantitate de grâne în schimbul cărora primea un înscris care să ateste proprietatea sa asupra acestor bunuri. De asemenea, alți autori explică mecanismul apariției recipisei ca primă formă de existență a banilor din hârtie 282. Deși în teorie pare a fi simplu, mecanismul de apariție al monedei din hârtie nu a apărut peste noapte și nu a fost inventat de cineva anume. A fost nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
monedei din hârtie ca semn al valorii, până la apariția băncilor de emisiune și a bancnotelor. La romani aceste înscrisuri purtau denumirea de recepta și atestau, ca și în cazul vechilor egipteni, depunerea la bancă a unei anumite sume de bani. Recipisa, ca primă formă de existență a monedei din hârtie, este ,,un înscris simplu, un act doveditor, care nu a fost eliberat în forma sa inițială cu gândul de a-i oferi rol de monedă, adică de instrument social care să
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un înscris simplu, un act doveditor, care nu a fost eliberat în forma sa inițială cu gândul de a-i oferi rol de monedă, adică de instrument social care să mijlocească schimburi comerciale și să cuantifice valoarea mărfurilor schimbate"283. Recipisa nu presupune și nu angajează pe participanții la schimb în raporturi juridice complexe. Acest tip de înscris este precursorul biletului de bancă, adică un înscris mai evoluat sub aspect juridic și care era emis de către băncile comerciale. Biletul de bancă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care era emis de către băncile comerciale. Biletul de bancă este emis de către băncile comerciale cu scopul precis de a susține și intermedia schimbul, adică cu scopul precis de a juca rolul de bani"284. Biletul de bancă se deosebește de recipisă prin complexitatea emisiunii sale, dar și prin faptul că generează raporturi economice și juridice mult mai complexe. Biletul de bancă este precursorul bancnotei, adică un înscris emis de către o bancă centrală cu rolul expres de a juca rolul de bani
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de bani. Marx arată că biletul de bancă este primul ,,obiect relativ fără valoare (...) care a funcționat ca simbol al banilor de aur"285. Alte caracteristici ale biletului de bancă sunt286: este un instrument de schimb aflat ca evoluție între recipisă și bancnotă; biletul de bancă este o bancnotă primitivă, începutul funcționării acesteia; biletul de bancă nu poate fi confundat cu bancnota, deoarece în economie nu exista cadrul legal și instituțional complex al emisiunii bancnotei; biletul de bancă nu este emis
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de valoare). În literatură economică se face distincție, în cadrul titlurilor de valoare, între titlurile comerciale și cele necomerciale. În cadrul titlurilor comerciale se includ următoarele categorii: a) titluri care exprimă un drept real asupra mărfii aflate în depozite, cum ar fi recipisa de depozit sau pentru mărfurile aflate pe vas, conosamentul; b) titluri care constată o creanță comercială a deținătorului (efecte de comerț). În cadrul titlurilor necomerciale se includ titlurile de valoare care rezultă din operațiuni financiare pe termen scurt (instrumente monetare) sau
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
cotate de Banca Centrală. 2.1.6.2. Operațiunile cu instrumente de plată și credit Principalele instrumente de plată și credit cu care operează băncile comerciale sunt următoarele: • cecul; • cărțile de plată; • cambia (trata); • biletul la ordin; • certificatele de depozit; • recipisele warant; • conosamentul; • operațiunile cu ordine de plată; • operațiunile cu efecte publice; • operațiunile cu bilete de bancă etc. 1) Operațiunile cu cecuri Cecul reprezintă un instrument de plată și credit, prin care trăgătorul, titularul unui cont bancar sau al unui credit
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În fond, certificatele de depozit reprezintă titluri de credit, create de băncile comerciale, de regulă sub denumirea de „bonuri de casă”, prin care acestea mobilizează sumele disponibile În economie, sume pe care le pun la dispoziția persoanelor interesate (investitori). 6) Recipisele warant Recipisele warant au, În mod indirect, calitatea de titlu de credit, ele fiind de fapt titluri de garanție sau titluri de depozit, În baza cărora deținătorul poate obține un credit bancar. Din acest punct de vedere se poate considera
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
certificatele de depozit reprezintă titluri de credit, create de băncile comerciale, de regulă sub denumirea de „bonuri de casă”, prin care acestea mobilizează sumele disponibile În economie, sume pe care le pun la dispoziția persoanelor interesate (investitori). 6) Recipisele warant Recipisele warant au, În mod indirect, calitatea de titlu de credit, ele fiind de fapt titluri de garanție sau titluri de depozit, În baza cărora deținătorul poate obține un credit bancar. Din acest punct de vedere se poate considera că recipisa
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Recipisele warant au, În mod indirect, calitatea de titlu de credit, ele fiind de fapt titluri de garanție sau titluri de depozit, În baza cărora deținătorul poate obține un credit bancar. Din acest punct de vedere se poate considera că recipisa warant reprezintă un titlu de depozitare a mărfurilor, care circulă În condițiile unui titlu de credit, fiind eliberată de firmele depozitare de mărfuri, În favoarea titularului mărfurilor, În care confirmă faptul că o anumită cantitate de mărfuri, de o anumită valoare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
comerciale; • depozitele mari de mărfuri, situate În porturile comerciale sau nodurile feroviare; • marile magazine de tip super și hipermarket, care au capacități de depozitare a mărfurilor etc. Documentele care confirmă depozitarea mărfurilor se eliberează, de regulă, În două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
mari de mărfuri, situate În porturile comerciale sau nodurile feroviare; • marile magazine de tip super și hipermarket, care au capacități de depozitare a mărfurilor etc. Documentele care confirmă depozitarea mărfurilor se eliberează, de regulă, În două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot fi negociate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
situate În porturile comerciale sau nodurile feroviare; • marile magazine de tip super și hipermarket, care au capacități de depozitare a mărfurilor etc. Documentele care confirmă depozitarea mărfurilor se eliberează, de regulă, În două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot fi negociate, sunt rar solicitate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
regulă, În două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot fi negociate, sunt rar solicitate și nu prezintă importanță din punctul de vedere al pieței financiar-monetare. b) Recipisa-warant este un titlu reprezentativ asupra mărfurilor depuse În antrepozite (magazii, docuri, silozuri etc.), cu largă circulație pe
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot fi negociate, sunt rar solicitate și nu prezintă importanță din punctul de vedere al pieței financiar-monetare. b) Recipisa-warant este un titlu reprezentativ asupra mărfurilor depuse În antrepozite (magazii, docuri, silozuri etc.), cu largă circulație pe piața financiar
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
reprezentativ asupra mărfurilor depuse În antrepozite (magazii, docuri, silozuri etc.), cu largă circulație pe piața financiar monetară și se caracterizează prin faptul că emitentul Își garantează obligațiile financiare asumate pentru mărfurile depozitate. Pentru mărfurile astfel depozitate, se eliberează deponentului o recipisă warant, care Înglobează În sine două documente, respectiv: • recipisa de depozit; • warantul (depozitul de gaj). Ambele părți ale titlului sunt „la ordin”, adică „recipisă de depozit la ordin”, respectiv „warant la ordin”. Recipisa de depozit este titlul care dă dreptul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
etc.), cu largă circulație pe piața financiar monetară și se caracterizează prin faptul că emitentul Își garantează obligațiile financiare asumate pentru mărfurile depozitate. Pentru mărfurile astfel depozitate, se eliberează deponentului o recipisă warant, care Înglobează În sine două documente, respectiv: • recipisa de depozit; • warantul (depozitul de gaj). Ambele părți ale titlului sunt „la ordin”, adică „recipisă de depozit la ordin”, respectiv „warant la ordin”. Recipisa de depozit este titlul care dă dreptul de proprietate asupra mărfurilor, iar warantul sau depozitul de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Își garantează obligațiile financiare asumate pentru mărfurile depozitate. Pentru mărfurile astfel depozitate, se eliberează deponentului o recipisă warant, care Înglobează În sine două documente, respectiv: • recipisa de depozit; • warantul (depozitul de gaj). Ambele părți ale titlului sunt „la ordin”, adică „recipisă de depozit la ordin”, respectiv „warant la ordin”. Recipisa de depozit este titlul care dă dreptul de proprietate asupra mărfurilor, iar warantul sau depozitul de gaj este titlul pe care depozitarul (proprietarul) mărfurilor Îl poate transmite, prin girare (andosare), unei
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
mărfurile astfel depozitate, se eliberează deponentului o recipisă warant, care Înglobează În sine două documente, respectiv: • recipisa de depozit; • warantul (depozitul de gaj). Ambele părți ale titlului sunt „la ordin”, adică „recipisă de depozit la ordin”, respectiv „warant la ordin”. Recipisa de depozit este titlul care dă dreptul de proprietate asupra mărfurilor, iar warantul sau depozitul de gaj este titlul pe care depozitarul (proprietarul) mărfurilor Îl poate transmite, prin girare (andosare), unei bănci comerciale sau unei alte firme, În vederea obținerii unui
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]