16,853 matches
-
încetează apariția. în comitetul de redacție al celor două numere (1 iulie și 1 august) figurează 23 de redactori, între care: Gr. Gellianu și Petre Grădișteanu. în articolul Foi căzute din Convorbiri literare (1 decembrie 1876), Iacob Negruzzi credea că redactorul Grădișteanu ,s-a retras în iunie 1875 de la Revista contimporană" și că după cîteva numere (în realitate, nr. 1 și nr. 2) din 1876 ,directorul Hasdeu" al Revistei literare și șciințifice ,se supără și pleacă". Astfel se încheie Dosarul Gellianu
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
1978-1990), Gabriel Chifu (din 1990). Inițiativa a aparținut Fundației ,Scrisul Românesc". A urmat sesiunea festivă, desfășurată în Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă (Palatul Jean Mihail). Centenarul a fost evocat de: Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România; Gabriel Chifu, redactorul-șef al revistei ,Ramuri"; Eugen Simion, președintele Academiei Române; Varujan Vosganian, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor; Gabriel Dimisianu, director-adjunct al revistei ,România literară"; Constantin Dascălu, vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. Cu acest prilej au fost premiați redactorii de ieri și de azi ai
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
Uniunii Scriitorilor din România; Gabriel Chifu, redactorul-șef al revistei ,Ramuri"; Eugen Simion, președintele Academiei Române; Varujan Vosganian, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor; Gabriel Dimisianu, director-adjunct al revistei ,România literară"; Constantin Dascălu, vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. Cu acest prilej au fost premiați redactorii de ieri și de azi ai revistei: Ilie Purcaru, Ilarie Hinoveanu, Ovidiu Ghidirmic, Mihai Duțescu, Mihai Pelin, Grigore Traian Pop, Ioana Dinulescu, Ștefan Tunsoiu, George Popescu, Marius Ghica, Constantin Barbu, Ion Buzera, Ioan Lascu, Romulus Diaconescu (post mortem) și Florea
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
Manolescu, Florea Miu, George Popescu, Eugen Suciu, Eugen Simion, Laurian Stănchescu, Christian Theodoru și Varujan Vosganian. După-amiază, în salonul Hotelului ,Jiul", au fost prezentate: Cartea RAMURI ,O sută de ani de nesingurătate" (volumul I, 1905-1947), La centenar - (fișe biobibliografice ale redactorilor de ieri și de azi), numărul aniversar ,Ramuri", Bibliografia ,Ramuri" 1964-1995, realizată de un colectiv coordonat de Octavian Lohon, ,Destinul unei reviste. Ramuri 1905-1947" de Florea Firan. Tot aici au fost lansate cărți ale autorilor craioveni apărute la Editura ,Ramuri
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
timp, fiecare fiind preocupat să urmărească destinul operei celuilalt. Eforturile lor mergeau într-o direcție unică: promovarea spiritualității românești, ridicarea prestigiului literaturii române în străinătate. Blaga, poet și filosof, lucrând mai mulți ani în diplomație, Basil Munteanu, istoric literar, comparatist, redactor la "Revue de littérature comparée" au schimbat în permanență opinii, bucurându-se fiecare de opera celuilalt. Cercetătorul și criticul parizian îl numea pe poetul-filosof "Luciferic Lucian", publicase despre opera lui în diverse reviste europene și, firește, în lucrarea sa fundamentală
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
redusă benefic la să; la legarea numeralelor de substantive ("231 prezenți") este introdusă, potrivit normei, prepoziția de; se elimină acordul formelor verbale ale lui a trebui ("trebuiesc aleși aici oameni serioși"); se corectează tacit acordul articolului genitival al / ale etc. Redactorii merită toate laudele pentru suprimarea enervantului și inutilului "ca și" și pentru felul în care reușesc să găsească soluții mai inteligente de evitare a cacofoniei. Astfel, textul oral "Practic, are toate condițiile de a-și desfășura activitatea ca și comună
Oralitate parlamentară by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10887_a_12212]
-
nu se afla prin apropierea accidentului... Cum ? Poate că omul era la cules de căpșuni în Spania... Poate că era în concert, poate... În rest, mai vizionăm la televiziuni: penibilul serial ,Pițurcă-Rădoi" din rubricile de sport; Liviu Mihaiul, ușor infatuatul redactor-șef adjunct al ,Academiei Cațavencu" invitat la indiscretul, incomodul și agresivul Robert Turcescu (emisiunea 100%, de pe Realitatea Tv); saga-urile ,Mătușa lu' Năstase", ,Văru' lu' Geoană", ,Fratele lu' Băsescu" etc. Dar și: excelentele documentare de pe TVR Cultural sau/și emisiunea
Noroc cu domnul președinte Băsescu!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10895_a_12220]
-
Tudorel Urian Pe la mijlocul anilor '80, Iașiul devenise celebru pentru revistele sale studențești, unanim considerate, la vremea respectivă, cele mai bune din țară. Conducătorii acestora (Valeriu Gherghel, la ,Opinia studențească" - chiar dacă în caseta tehnică figura doar cu funcția de redactor-șef adjunct - și Sorin Antohi, la ,Dialog") deveneau instantaneu nucleul la care se raportau în permanență argumentele în dezbaterile din plenul diverselor colocvii, simpozioane, concursuri de presă studențească, dar mai ales în lungile seri de discuții care încheiau fiecare zi
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
Teologie. Și-a continuat studiile la Facultatea de Filosofie din Budapesta și apoi a revenit ca profesor la Liceul "Sf. Vasile cel Mare" din Blaj. A manifestat, în paralel cu vocația didactică, și o mare atracție pentru ziaristică; a fost redactor la una din cele mai importante publicații ale veacului al XIX-lea, din cultura Transilvaniei, "Tribuna" sibiană, unde se perindaseră înaintea lui, scriitori de seamă ca Slavici și Coșbuc. Articolele lui îl fac indezirabil față de oficialitățile austro-ungare și trebuie să
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
interesa în legătură cu legendarii eroi ai luptei anti-comuniste. Cum în acel moment Lech Wallesa era unul dintre candidații la președinție, nu s-a pus problema să încerc să îl contactez. De la prietenii mei polonezi am aflat însă că Adam Michnik este redactorul-șef al ziarului "Gazeta Wyborcza", așa, că, din acest punct de vedere, părea mult mai abordabil. I-am întrebat pe amicii mei unde este sediul "Gazetei Wyborcza" și mi-au dat o adresă, indicându-mi și un autobuz care mergea
Disidentul cu față umană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10169_a_11494]
-
personae din echipa de atunci care știm bine că George Ivașcu n-ar fi lăsat revista pe mîna unui student fără experiență, în primul rînd fiindcă el o făcea împreună cu Mircea Grigorescu, Nicolae Manolescu, G. Dimisianu, cu materiale scrise de redactori și colaboratori permanenți. Chiar și atunci cînd se odihnea (nu mai mult de zece zile), coordona prin telefon și corespondență numerele. Apoi fiindcă niciodată nu pleca toată redacția în concediu: programările se făceau în așa fel încît sectoarele revistei să
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
Iubite Domn, Am dorit mult În ultima vreme să vă Întâlnesc spre a vă dărui două dintre ultimele cărți de poeme Însoțite de câte o dedicație. Dorința aceasta mă ține cam din toamna anului trecut, când o distinsă doamnă poetă, redactor la Editura Tehnică al cărei director erați, a Încercat de câteva ori să-mi favorizeze această Întâlnire, dar fatalitatea sau poate numai starea precară a sănătății mele au făcut să nu vă pot vedea. Darul meu se voia, la acea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
am auzit clopoțelul, care, altădată ne bucura, acum ne-a dezamăgit, că povestea nu se terminase. Atunci profesorul nostru drag, ne-a adus și am văzut, pentru prima dată, cartea de vizită a lui Eminescu, din vremea când era prim-redactor al ziarului Timpul. Aceasta făcea parte din colecția sa personală. Ne-a lăsat s-o atingem numai cu privirea. Fiecare dintre cei 36 de elevi ai clasei, au simțit emoția acestei atingeri. Spre norocul nostru, din cei patru ani de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
acesta i-a etichetat scrisul drept lipsit de talent, solemn-țeapăn și "dat cu fixativ", îi administrează în numărul din 16-22 martie al Observatorului cultural un veritabil perdaf. Din păcate, e prea multă încrîncenare și prea mult patos distructiv în cuvintele redactorului-șef Carmen Mușat pentru ca verdictele sale să poată fi luate în serios. Cînd ajungem să vorbim de "confuzie a valorilor, de impostură și incompetență", atunci miza luptei e de căutat în altă parte, de pildă, în afurisitele noastre de orgolii
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
e de căutat în altă parte, de pildă, în afurisitele noastre de orgolii omenești, iar nu în soarta literaturii române. Un ton mult mai moderat adoptă, pe aceeași temă, numărul din 15 martie-15 aprilie al revistei Cuvîntul, unde cealaltă doamnă redactor-șef din peisajul revistelor noastre culturale, Laura Albulescu, invită patru critici literari să-și spună cuvîntul despre Istoria lui Alex. Ștefănescu: Al. Cistelecan, Cornel Ungureanu, Gheorghe Grigurcu și Gabriel Dimisianu. Cu toate că nu sînt defel laudative sau părtinitoare, opiniile celor patru
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
de cerberii analizei literare de atunci, Ov.S. Crohmălniceanu, Silvian Iosifescu, Georgeta Horodincă, care m-au declarat fără clipire idealist, misticoid, critic de salon. Consecința era lesne de prevăzut. Un șir de ani, pînă cînd, ca prin miracol, am fost angajat redactor al proaspăt înființatei Familia, în 1965, n-am mai putut tipări aproape nimic, ocolit de reviste și de edituri ca un lepros. Era nevoie, spre a se menține treaz duhul combativității partinice, de-o pildă negativă, inclusiv din rîndul celor
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
Cartea Românească, a III-a ediție a cărții sale Despre lucrurile cu adevărat importante. Se pare că o nouă generație de scriitori îl descoperă pe Alexandru Paleologu, republicat de editura unde i-au apărut primele volume și unde a fost redactor vreo două decenii. Paleologu pe care l-am ,descoperit" e prozatorul. Memorialistul, nu eseistul care m-a cucerit încă din adolescență, cînd am citit Bunul simț ca paradox. Sînt în cartea asta două mici povestiri: una despre Petre Țuțea, cealaltă
Dialog cu Paleologu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10832_a_12157]
-
debuteze un scriitor care ar fi meritat să fie cuprins. Criticii și istoricii literari au semnalat deja numeroase absențe în DGLR, inexplicabile altfel decât prin scăpările colectivelor regionale. Dacă lipsesc mulți scriitori timișoreni sau arădeni (inclusiv revista ,Arca", al cărei redactor șef a trimis presei un protest), de vină e, în primul rând, colectivul de cercetători de la Institutul de Istorie și Teorie literară din Timișoara, condus de Crișu Dascălu. Tot așa, dacă lipsesc mulți scriitori bihoreni (și lipsesc foarte mulți!), de
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
Eugen Simion au sunat prost, chiar jenant. Tonul negativ împotriva DGLR l-au dat unii dintre ,disidenții" colectivului de redactare. E posibil ca vociferările să se mai potolească. Dar exasperarea l-a cuprins pe Florin Faifer, unul dintre foarte bunii redactori ieșeni ai dicționarului, care denunță ,spectacolul deșănțat al atacurilor dirijate împotriva DGLR-ului" într-un articol din ,Cronica" nr. 1 din ianuarie 2006, constatând degenerarea discuțiilor și cerând o minimă recunoaștere a meritelor: , E atâta muncă încorporată în miile de
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
România un bust al lui Eminescu în Windsor, Ontario), scriitorul Ioan Barbu, poetul Dumitru M. Ion - personalități care nu mai au nevoie de prezentare. Avem membri colaboratori și simpatizanți din Japonia (Kae Morii - poeta cunoscută în toată lumea), Hong Kong (Martin Alexander, redactor la renumită revista Asia Literary Review - poet care a câștigat Marele Premiu Internațional de Poezie la Festivalul Internațional Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș, Yuri Gugolev, poet cunoscut din Rusia, ca să dau numai câteva nume. Țin să subliniez - toți acești scriitori
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
intrare în uitare prea bruscă, avînd efectul unei lovituri mortale. Am regăsit printre altele în această carte mărturie-spovedanie, lumea pe care am cunoscut-o pe sărite, dar, zic eu, extrem de aplicat în timpul vacanțelor mele de licean petrecute la Slobozia printre redactorii „Tribunei”. Am trecut ultima dată pe acolo spre sfîrșitul verii lui 1973, în ultima vacanță, după bacalaureat, cu intenția nebuloasă de a-mi găsi ceva de lucru, care era în fapt un soi de încercare de acomodare cu gustul de
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
intenția nebuloasă de a-mi găsi ceva de lucru, care era în fapt un soi de încercare de acomodare cu gustul de post negru al acelei morți civile resimțite de Mihai Vișoiu mult mai tîrziu, aproape de pragul senectuții. Tata era redactor-șef adjunct, dar n-am avut loc la ziar. Mi se pare că încă deatunci se vorbea despre criză, despre restructurări de personal și economii de hîrtie, și mai ales despre tezele din iulie ale lui Ceaușescu... Am lucrat o
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
Rahova, Colibași... Tentația lui de a mă asemăna cu deținutul căruia i se furase din rația de pîine nu era prea departe de adevăr. „Adevărul” unde funcționa și mînca o pîine bună și rea (iarăși în ambele sensuri opuse) ca redactor și „Adevărul literar și artistic”, unde primeam pentru un articol săptămînal echivalentul rației de pîine pentru o zi. În aceste condiții îl revedeam pe viu pe idolul copilăriei mele, ale cărui povestiri despre nobila artă (sintagma are acoperire în realitatea
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
nimic n-a ocolit-o în epoca zbuciumată în care i-a fost dat să trăiască, și totuși copilăria fericită și credința i-au dat forța sufletească să reziste, forță transformată în noroc. Aflăm din carte că Micaela Ghițescu e redactorul-șef al revistei Memoria - o publicație al cărei tiraj a scăzut dramatic, de la 10.000 la 1500 de exemplare, direct proporțional cu dezinteresul nostru față de trecut, nu cel oficial, ci celălalt, trecutul alcătuit din drame individuale ce alcătuiește de fapt
Între memoria ei și uitarea noastră by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3990_a_5315]
-
pentru că nu ține cont de lista de candidați. Potrivit celor susținute de către Mihăescu pentru NewsIn, Corneliu Vadim Tudor a decis să sară peste el, "să sară peste locul cinci, doamna profesoară Angela Bălan și peste locul șase, domnul Dumitru Avram, redactor șef al publicațiilor vadimiste, că să-i dea mandatul fostului milițian Dan Dumitru Zamfirescu". Mihăescu spune că are carnetul ștampilat și semnat până în decembrie 2012, cu toate că Vadim Tudor ar fi susținut că el s-a autosuspendat din partid prin neplata
Scandal în PRM, pentru locul vacant din PE, al lui Becali by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39973_a_41298]