3,182 matches
-
la propriul arsenal de aptitudini și capacități. Acesta poate deveni obiect predilect al observației de sine întrucât monopolizează legitim preambulul actului, fiind motor al exercitărilor cu caracter complex și țintă directă al oricăror eforturi de perfecționare individuală. El acceptă medierea reflexivă, în parte cu scopul unei adecvări la sarcina adaptativă, în parte pentru o normă a desăvârșirii de sine (care implică dobândirea de virtuți noetice și înțeleapta întrebuințare a virtuților dianoetice). Această normă este deservită programatic de către demersul educațional, care înseamnă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
programatic de către demersul educațional, care înseamnă în chip esențial dinamică a evoluției capacităților, o dinamică ce reclamă o eficientă cunoaștere de sine în vederea calibrării adecvate a efortului și a resurselor. Statutul desăvârșirii nu devine însă un înlocuitor al constantului efort reflexiv, deoarece chiar personalitatea exemplară nu se poate dispensa, în virtutea abilităților și competențelor dobândite, de o atentă supraveghere a sensului cu care îi sunt investite actele, ea neputând (conform unei deontologii omniprezente în peisajul etic actual) abuza de autoritatea care decurge
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
intențional al evoluției individuale, în factor de replicare a voinței, adică în principiu regulativ de canalizare a "energiei" psihice. Dacă există o instanță a alcătuirii omenești care unește tripla dimensiune temporală (legând trecutul de prezent și viitor), aceasta este funcția reflexivă. Ea face apel la tot ceea ce este dotație sau informație stocată în memorie și extrage de aici reguli pentru folosul prezentului și pentru prelungirile proiective ale acestuia (adică pentru viitor). În unitatea sa esențială, conștiința implică o strângere laolaltă deopotrivă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dinamici firești a vieții interioare. Capitolul 3 Mai mult decât percepție. Premisele autentice ale schimbării Curentul empirist a consacrat problema conștiinței cu o determinare de sens care marchează zorii unei problematizări restrictive a exercitării noetice, limitând înrudirea reprezentațională a vizării reflexive la cadrele concrete ale percepției (singurul act virtual compatibil cu tipul universal de priză la realitatea interioară). Astfel, ea a fost definită drept "cunoașterea de sine dobândită ca urmare a capacității minții umane de a reflecta asupra sa în acte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
celei de-a doua, într-o tentativă de unificare trans-tipologică ce acordă preeminență existențială acesteia din urmă. O sumă întreagă de trăsături distinctive care intră în caracterizarea conștiinței obiectelor s-a transferat în virtutea principiului simetriei astfel instituite asupra definiției conștiinței reflexive, iar exigențele teoretice rămase nesatisfăcute sau evidențele pragmatice cu caracter de excepție au fost lăsate în seama teritoriului de graniță pe care ambiguitatea oricărei analogii îl poartă cu sine. O astfel de proprietate care se abate de la canonul modelului "perceptiv
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
identificare)"33. Ea dă glas unei întregi teorii non-atributive a conștiinței de sine, care prevede, pornind de la rădăcina kantiană a unității, o conștiință care nu este cunoaștere de sine, care nu apelează la tehnici judicative pentru a institui un procedeu reflexiv. Dincolo de unilateralitățile unor reprezentanți ai modernității analitice, însă, nu se poate trece cu vederea faptul că legitimitatea laturii cognitive a reflexivității se datorează debutului kantian, că de la filosoful din Königsberg a devenit operabilă distincția între spontaneitatea de tip receptiv și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
primară a prizei imediate (și insistența ei în actualitatea pură) se poate surmonta utilitatea simplă a reproductivului (a reprezentării în accepția ei descriptivă) și se poate crea loc pentru o nouă funcție a sporirii în cunoaștere care face ca echivalentul reflexiv al actului subiectiv să poată gândi în el mai mult decât acesta din urmă însuși oferă. Astfel, dacă gândirea își debordează obiectul prin sinteză supraîncărcată, elementul contemplativ este restituit etapelor mai cuminți ale raportării la sine și apercepția de tip
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
devenit marcă personală și întretaie fluxul natural al evoluției destinale cu înțelepte demersuri de completare interpretatoare sau înconjurare comprehensivă. Existența însăși este o scenă a acestui joc dialectic care alternează emergențele imanente ale dezvoltării firești cu inserția deliberată a forului reflexiv, iar fiecare moment de cotitură pe care îl încearcă drumul individual poartă însemnul instanței cenzoriale (vădind caracterul indispensabil al prezenței eforturilor conștiente în abundența datelor de trăire). Așadar, pe puterea acestei intervenții se bazează, în general, orice schimbare (inițial interioară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pregătirea și realizarea schimbării, intuirea punctului de trecere și saltul propriu-zis în noua condiție sunt apanajul gândirii și al metodologiei constructive a ei. Există multe feluri de schimbare, așa precum există diferite etape ale schimbării în care intervine efectiv conștiința reflexivă. Există schimbarea ca restructurare și schimbarea prin modificare propriu-zisă; apoi există schimbare deliberată (și îndelung pregătită) și schimbare spontană, precum există schimbare de suprafață și schimbare substanțială. În sânul primei distincții, conștiința pendulează între sarcina favorizată a unei repoziționări interne
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
genetică îl invalidează categoric de fiecare dată că "furtuna" sufletească coboară la latitudinea administrativă a inteligenței). Iar această înlănțuire, în cazul schimbării interioare, este intermediată de operația totalizatoare care constă în adunarea la sine înfăptuită de către forța centripetă a conștiinței reflexive care pune limita unei veritabile încheieri. Aceasta este reacția mediului psihologic la o situație paradoxală care stipulează, formal, condiția antinomică a clipei tranziționale: "în schimbare... există în fiecare stadiu un moment în care elementul care se modifică în același timp
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
trăi, iar pentru asta trebuie deprinsă o conduită a sălășluirii permanente la sine (în propriul univers interior și în permanent contact cu propria esență). Locuirea propriei interiorități ține, astfel, de o civilizație a consecvenței tenace care debutează cu primele încercări reflexive și se desăvârșește în sistemul elaborat al unui solid demers aperceptiv. El constă într-o revenire cu caracter ultim la sine, generând schimbarea cu instrumentul unei purificări prin introspecție, a unei adânciri (scufundări) în rezervorul de înnoire care este propria
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
El moșește cu grija unui artizan devotat unui principiu progresist de selecție valorică ideea determinantă care face ca întregul conglomerat psiho-spiritual să reacționeze organic în fața propriei autorități cenzoriale. Fără acordul tău nimic nu te poate modifica, așa cum fără intervenția instanței reflexive personale nimic nu te poate înfrâna din evoluția ta impetuoasă... Iar conotația normativă pe care o aduce cu sine fenomenologia acestei supravegheri amintește de justiția providențială pe care orice divinitate o practică în ordinea cosmică, de treptele de implicare pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
autentice și intră oricând în tandem dialectic cu reflexia participativă pozitivă, regăsindu-se printre sensurile auto-constructive ale unui proces reglator al actualității acestei reflexii. Cele două dimensiuni apar îngemănate atunci când vine vorba de acțiunea promptă a discernământului, a acelei disponibilități reflexive chemate să fundamenteze orice decizie prin inspirată separare a apelor unor potențialități care împărtășesc același drept de actualizare. Ele circumscriu sensul juridic al cuvântului "voluntar" prin decantarea accepțiunilor legate de libertate și constrângere, adică prin intricarea tematică a conceptului de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
salvatoare fie și numai prin simpla ei exercitare luminătoare. Este, de aceea, admis că pentru a reinterpreta vechiul trebuie să te separi cu adevărat de el, să beneficiezi de avantajul unei distanțări, ceea ce în cazul interiorității este realizat de către dedublarea reflexivă. Astfel, comportându-se ca un întreg, egoul îmbracă temporar haina unei staze premergătoare și se lasă observat, înglobat și depășit pentru a se regăsi pe sine transfigurat la finalul unui proces care nu are nimic de a face cu angoasa
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
doar în separație. În procesul modificării de sine ceva se păstrează și este recuperat în final, făcând ca revenirea la sine să capete miza unei statornicii și a unei continuități secunde. La început, în fiecare schimbare, discernământul discriminatoriu al conștiinței reflexive distinge un nucleu de esențialitate care va rămâne nemodificat, de partea ce urmează a fi supusă metamorfozei. Această împărțire care polarizează realitatea interioară intră apoi în proiectul actului inovator și patronează îndrumător toată desfășurarea acestuia, indicând la nivelul fiecărei etape
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pregătește terenul instaurării valorilor în universul omenesc, făcând legătura dintre suprastructura individuală și cea universal-spirituală (concentrată în filosofia eternă a unei comunități). Capitolul 4 Conștiință de sine și adaptare. Norma morală ca parte a unui sistem de exigențe situaționale Conștiința reflexivă, cu formele sale elaborate și cu distanțarea specifică intervalelor sale de dedublare, este expresia răgazului și în etică, depășind spontaneitatea unui discernământ punctual către modalități opționale mult mai fundamentate, a căror justă funcționare cere chibzuință răbdătoare și o știință constituită
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în exercitarea rațională generală, care contrastează cu maniera devenită clasică de funcționare a conștiinței morale. Dacă aceasta din urmă, după Sfântul Bonaventura, este alcătuită din două părți (cunoașterea adevărurilor și principiilor morale și aplicarea acestei cunoașteri la cazul particular), conștiința reflexivă implică, prin cunoașterea propriei interiorități, adaptarea capacităților și particularităților individuale la exigența normei morale, adică o simetrică potrivire a datului personal la legea care trebuie, în câmpul actualității, într-o modalitate justă, satisfăcută (confirmată, respectată). Prima formează regulile etice și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pierzându-se în firescul unui automatism al reflexului vital, întreprinderile din regiunea eticului sunt consubstanțiale cu nucleul alcătuirii individuale și își extrag seva efortului curent din puterea înrâuritoare a acesteia. Definind persoana, John Locke o leagă indisolubil de o condiție reflexivă congeneră unei raționalități atotcuprinzătoare: "[o persoană] este o ființă gânditoare inteligentă, care posedă rațiune și reflexie, și care poate să se considere pe sine însăși în identitate cu sine, aceeași entitate gânditoare în locuri și momente diferite; ceea ce realizează doar
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aflată în iminența unei decizii. A fi conștient de sine înseamnă, în etică, a consulta această instanță sfătuitoare și protectoare care practică, într-o dedublare sanitară și vigilentă, oficiul slujitor ce va reveni mai târziu armurii suprastructurale. A te comporta reflexiv este echivalent cu a te lăsa în puterea generoasă și eficientă a unui impuls interior provenit din straturile adânci ale rezervorului individual de înțelepciune (sursă ferită de eroare a tuturor mesajelor cu semnificație etică). În judecata daimonului pot fi citite
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mai profundă preluare subiectivă a sa. Ele sunt simetric antagonice în privința sensului acțiunii lor. Dacă daimonul orientează întregul demers actant din interior spre în afară, oglinda preia din realitate cerința explicită (adică întreaga configurație situațională) și o aduce în fața forului reflexiv pentru testul adecvării. Acesta din urmă devine țintă principală a efortului conștiinței de sine și opune în vederea unei "confruntări" arhetipale două orizonturi de potențialitate, două unități ale aspirației către o soluție unică (punct comun al întâlnirii subiectului cu realitatea). De
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
grup social, suplinind prin forța și cu avantajele conștiinței obiectelor lumii tot ce a supraîncărcat conștiința de sine a corpului comunitar. Îl poți cunoaște pe celălalt mai bine decât se cunoaște el pe sine, făcând apel fie la experiența etapelor reflexive proprii, fie direct, prin inspirată considerare a unor evidențe inaccesibile ochiului comun. Relația liderului cu corpul comunitar care l-a delegat este fundamentată în cunoaștere, socotită în general a fi fenomenul originar al oricărei întreprinderi morale (chiar cea care se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
omite în argumentarea vianescă a acestui model de valori teoretice însăși poarta concretă de acces către starea privilegiată a descoperitorului în știință. Se uită că o vizare valorizatoare a actelor și reprezentărilor este posibilă în demersul judicativ al forului interior reflexiv, iar a fi conștient de sine înseamnă a fi conștient și de acea dezinteresare practică însăși. Ulterior, se evită considerarea pragmatismului inerent pe care, spre exemplu, îl manifestă cercetătorul în contact cu experimentul științific, fenomen pe care nici un profesionist al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
erorii și are nevoie de inserții post-reflexive care să acopere salvator intervalul de incertitudine pe care îl poate traversa orice teoretician. În sfârșit, se uită de limitările amintite de Nozick (cele care intră în raza controlului autentic tocmai datorită înțelepciunii reflexive, fără de care nu este de conceput ceea ce ar putea fi numit un destin al investigației ale cărui "evenimente" cruciale nu sunt determinate întotdeauna de obiectul cercetării și de comandamentele neutrale ale sale). Aceste limitări marchează ceea ce în obiectivitate reprezintă granițele
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înlocuiește menirea mai profundă, legată de progres și de inovație reformatoare, a tentativelor de sondare a realității obiective. Descrierea va rămâne întotdeauna la suprafața relaționantă a conștiinței obiectelor lumii (atâta timp cât reprezintă cunoașterea de tip științific) și nu va primi ajutorul reflexiv decât în orientarea "strategică" a demersurilor sale. În latura de invenție a cercetării, însă, cele două tipuri de conștiință nu numai că se ajută reciproc, dar ele se și îmbină în acțiune comună (ca de altfel și în unitatea specifică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
64. Nefiind în raportare directă cu obiectele lumii, teoriile sunt expresia maximum abstractizată a acestor relații, sunt mediul de legătură care construiește rețeaua inter-fenomenală și care dă sens armoniei obiective, parcurgând segmente ale universului cognoscibil după un model similar sintezei reflexive. De aceea, și poate în virtutea acestei similarități metodologice, ele pot fi însoțite de spiritul călăuzitor al unor modele suprastructurale lucru dovedit de imaginea răsfrântă în natura descoperirilor științifice a tuturor epocilor de dezvoltare a civilizației, imagine care ilustrează legătura de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]