11,435 matches
-
încadrează de minune și spusele lui Eminescu: „Oriunde românii au căzut sub stăpânirea directă sau indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat cu mijloace silnice...” Ajungând la alegerea unui domnitor conform Regulamentului Organic (dar voinței rusești - n.n.), Marx releva un caz: „Alegerea are loc la 1 ianuarie 1843. Rusia îi veni în ajutor... Bibescu este ales... Ca un veritabil parvenit, el începu prin jaf și agiotaj... Bibescu devenea din ce în ce mai slugarnic față de Rusia. Un rus Trandafirov (o corcitură românească rusificată
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
ea femeie și înger totodată... » (p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l’inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat de la fiecare lună a anului, însă nu de la cel romantic-macedonskian, ci de la anul tradițional-plelasg > valah, cu începere din martie / mărțișor, luna marilor explozii / revoluții de muguri
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
anticipa cu ușurință, cei mai mari consumatori de brânzeturi din lume sunt francezii și danezii, cu peste 26 de kilograme pe an de fiecare locuitor (foto: Getty/Guliver Images). Consumatorul român este în mare parte conservator în termeni de preferințe, relevă cercetările de piață. Preferăm tipurile de brânză care sunt fabricate din lapte de vacă, iar cașcavalul și telemeaua sunt cele mai cumpărate. Însă aceleași studii arată o schimbare importantă de trend. Obiceiurile de consum încep să evolueze, iar românii devin
Brânză cu pâine?! Românii încep să învețe regulile consumatorilor „profesioniști” de brânzeturi fine () [Corola-blog/BlogPost/340054_a_341383]
-
o prezență încărcată cu forța unei divinități, mereu regeneratoare, mereu întrupată, astfel că în „ciclurile arzătoarei, reluatei tinereți/ îmi este dat până la capătul acestei vieți,/ în fiecare zi din nou s-o cuceresc” („În lumea lui Heraclit”). Cartea Ancăi Sîrghie relevă ideea-axă că prezența feminină la vârsta maturității apare ca o forță propulsatoare a reîntineririi, repercutată benefic în planul poeziei blagiene. Sentimentul culpabilității morale este soluționat uneori prin întâlnirile onirice cu Elena, nutrite de reînvierea imaginilor copilăriei lor rustice. Devenită “pădureancă
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
țăranilor descriși până acum în literatura noastră. El este „victima unei sinistre ironii a sorții” sub pașii istoriei atât de neiertători. Niculae Moromete se împletește cu destinul scriitorului. „Atunci va fi împlinit romanul „Moromeții” când și destinul povestitorului va fi relevat” (interviu Păunescu-Marin Preda.). Niculae pare a fi până la un punct Marin Preda, Iată o scenă tulburătoare de extaz și visare la moartea părintelui: „Tată, șopti el, eu nu te-am părăsit niciodată, știi bine... Nu ți-am făcut nici un rău
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Lumea care ni se relevă de Dan Ionescu (Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 6 / 2014) Romanul Mirajul Nilului, de Evelyne Stănescu-Elmasry, apărut la editura timișoreană David Press Print, se bazează pe jurnal și ficțiune. Datorită destinului care a purtat-o pe multe meridiane, Evelyne
Evelyne Stănescu – Elmasry: Lumea care ni se relevă. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339453_a_340782]
-
ea femeie și înger totodată... » (p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l’inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat de la fiecare lună a anului, însă nu de la cel romantic-macedonskian, ci de la anul tradițional-plelasg > valah, cu începere din martie / mărțișor, luna marilor explozii / revoluții de muguri
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
ape, puțin hazy, neclar, nici urmă de Fuji. Și numai ce-l aud pe Marin zicând: „Iacătă-l!”, mă uit să vad în ce parte privește, mă uit și tot nu-l văd. Apoi, prin ceață și nori, mi se relevă și mie silueta impunătoare a muntelui și tresar. Ce priveliște! Făceam poze cu muntele, care nu se lăsa prins pe peliculă, încercam diverse, și numai ce apare o japoneză. Se uită și ea roată, și atunci am folosit prilejul să
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. La baza alegerii temei stau următoarele argumente: pe tema comunicării și mesajului filosofic
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. Din Filosofie s-au desprins pe rând diferite științe care au revendicat odată cu
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
unde! Numai el, Psalmistul, / Neîmpăcat stinse focul Gheenei,/ În timp ce eu rămân, pe veci, copistul!// Oglinda, spartă, îmi ascunde plânsul,/ Aud din larg, e cântecul sirenei:/ Venit-a vremea să începem strânsul!” (Sonetul CCLXXXVIII). Autor al reflexiei deschise, circulare, Theodor Răpan relevă ipostaza inedită a limbii române, reinventând o nouă și originală gramatică a poeziei. Această antologie de autor este, de fapt, o realizare unitară a diversității cărților lui, prin care „unul este în toate și toate sunt în unul.” Urmărindu-i
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
literară i-au permis poetului Theodor Răpan realizarea unui dialog deschis cu cei 144 de „aleși”, replica sa pornind din sufletul lor către Poet și de la Poet către Cititor. Universul tematic, modalitățile de expresie și formulule prozodice ale acestui volum relevă din plin o înnoire a formelor poetice cultivate aici! Această „Evanghelie” excelează prin tehnica dialogică. Surprinde aici ușurința cu care operează inserțiile, stabilind o reală conexiune ce este resimțită atât la nivel emoțional, cât și intelectual. Poeziile deja consacrate devin
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
reparatoare, ci substanță vie » - remarcă criticul literar Jean-Paul Gavard-Perret. Cele două cărți apărute în 2012 la Tipo Moldova Iași, în ambițioasă colecție ,,Operă Omnia. Poezie contemporană” (în care au fost incluși importanți poeți contemporani din spațiul general al limbii române), relevă sintetic cele două dimensiuni creatoare ale scriitorului și traducătorului Constantin Frosin. Este vorba de două antologii: una colectivă - Petite anthologie de poésie roumaine (traducere și selecție de Constantin Frosin); altă de autor - Constantin Frosin. L’Âme de l’argile. Prima
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. Din Filosofie s-au desprins pe rând diferite științe care au revendicat odată cu
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
anonimat, similară elementelor de ambient: „neluat în seamă de nimeni / ca un colet abandonat, ca un aurolac / însoțit de un câine murdar”. O doime din acest volum e consacrată mediului marin. Poeta coboară între vietățile din mare, dar, după cum le relevă, ca simboluri ale diverselor trăiri, putem considera că, de fapt, coboară în propriul sine, ca să rămână acolo, în meditație și-n introspecție. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
VICTORIA MILESCU: Conspiraţii celeste () [Corola-blog/BlogPost/339570_a_340899]
-
medium that shapes and controls the scale and the form of human association and action” (McLuhan M., 1964, p. 9). Valoarea de mesaj a medium-ului prezintă 4 multe aspecte: cultural, personal, comunicațional și uman. Dintre acestea, primele două sunt relevate de Marshall McLuhan; celelalte le desprindem hermeneutic. Mai întâi, sunt cele două sensuri relevate de M. McLuhan: a) cultural: într-o cultură evoluata și inerțiala, mediumul (că extensie a mijloacelor perceptive umane) impregnează mesajul cu semnificații ce țin de esență
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
action” (McLuhan M., 1964, p. 9). Valoarea de mesaj a medium-ului prezintă 4 multe aspecte: cultural, personal, comunicațional și uman. Dintre acestea, primele două sunt relevate de Marshall McLuhan; celelalte le desprindem hermeneutic. Mai întâi, sunt cele două sensuri relevate de M. McLuhan: a) cultural: într-o cultură evoluata și inerțiala, mediumul (că extensie a mijloacelor perceptive umane) impregnează mesajul cu semnificații ce țin de esență să extensiva; b) în plan personal: el dirijează, comandă, controlează modul de interactiune și
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
libera și deschisă, a cărei energie provenită din informație apare ca democrație. Această societate este una puternică și apărată, stabilă și consolidată. Explicația este simplă: informația este o forță” (pag.36). Cartea “Informația de la teorie către știință” - de Ștefan Vlăduțescu, relevă o puternică putere analitică a teoriei informației și comunicației precum și o înțelegere profundă a mecanismelor, proceselor prin care informația se produce, se selectează, se prelucrează, se transformă, se consumă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
Srimati Devi cea care a fost „personajul real” după care s-a construit Maitreyi: “pe femeia orientală n-o interesează libertatea, căci ea este o iluzie”. Abordând o temă de elită, autoarea izbutește s-o ilustreze cu succes. Radiografia prozei relevă un profil feminin complex. Demersul hermeneutic este unul de subtilitate. Pe de o parte, înregistrează încărcătura de semnificații a operelor, iar pe de alta filtrează sensuri revelatoare dintr-un punct de vedere original. Scrisă elegant și elevat, cartea ne arată
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
gândire despre gândire, filosofia nu are și nu poate avea un limbaj propriu, autonom și bine delimitat. Ea se folosește de limbajul comun, sterilizându-l filosoficește. Filosofia este reflecție sistemică și sistematică asupra filosofemelor, cunoaștere ce organizează conceptual-categorematic realitatea lumii, relevând structura abstractă a edificiului concret. După cum se desprinde apozitiv din această definiție calificativ-ostensivă, filosofemele sunt nuclee de semnificații condensate în concepte și categorii filosofice, în idei filosofice. Din Filosofie s-au desprins pe rând diferite științe care au revendicat odată cu
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
libera și deschisă, a cărei energie provenită din informație apare ca democrație. Această societate este una puternică și apărată, stabilă și consolidată. Explicația este simplă: informația este o forță” (pag.36). Cartea “Informația de la teorie către știință” - de Ștefan Vlăduțescu, relevă o puternică putere analitică a teoriei informației și comunicației precum și o înțelegere profundă a mecanismelor, proceselor prin care informația se produce, se selectează, se prelucrează, se transformă, se consumă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
spleen (Baudelaire), greață (J.P. Sartré) sau „lehamite” românească, îl întâlnim la Jean Băileșteanu sub forma refuzului fătărniciei, ipocriziei, atât în viață, cât și în artă. „Ipocrizia din literatură, precizează acesta, era transmisă din viață” (p. 102). Imaginea sub care este relevată fățărnicia este „viața ca o... paradă”, existența „sub semnul... paradei”. Ipocrizia acoperă o situație existențială binecunoscută „săraci, da’ fudui”. Elemente caracteristice acesteia sunt lipsa firescului și absența fricii de ridicol, miza pe aparențe și pe bani. Practici sociale ipocrite sunt
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
a lumii în care „să gândim liber și, astfel, provocator” (p. 102). Alături de Mihail Manoilescu, Șt. Zeletin a abordat cu pertinență problema „nivelului economic rămas în urmă al țării” (p. 237). Nina Façon (în studiile din volumul „Concepția omului activ”) relevă semnificațiile conceptului de activism în „articulațiile sale istorice”, „fiind urmărite în manifestările fenomenelor, ca și în reprezentările culturale ale acestora” (p. 309). Actualitatea lui M. Florian derivă din postularea credibilă a dreptății „ca termen mediu între libertate și egalitate” (p.
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
încercarea ultimă a acestora de-a o speria cu datul afară, că „oricum, tu ești mereu plecată de acasă“ etc. Caruselul timpului de Viorel Lazăr este o carte scrisă cu dragoste umanistă. Dedicația pentru familie, soție și copii, de asemenea relevă publicul țintă al acestei cărți. Sunt rare cărțile de asemenea factură. Eu însumi n-am avut ocazia de a comenta până acum, astfel de volume. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Un carusel al timpului pentru toţi () [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
salariul mediu, iar în unele țări există cota unică, iar în altele este impozitare progresivă. În cazul României, există diferențe foarte mari între salariile mici și salariile mari, atunci când vorbim de povara fiscală. Studii ale Comisiei Europene și ale FMI relevă faptul că în România la salarii sub medie povara fiscală e foarte mare în comparație cu alte state europene. La salarii mari povara fiscală este semnificativ mai mică în România, comparativ cu situația din alte state. „Reducerea de CAS din 2014 nu
Un angajat român lucrează 174 de zile pe an doar pentru a achita dările la stat. Cum citim topul poverii fiscale în Europa () [Corola-blog/BlogPost/339061_a_340390]