5,534 matches
-
un dosar separat pentru fiecare dintre subiecții cercetați. Se poate remarca faptul că această etapă a analizei nu apare în descrierea pe care am făcut-o analizei de conținut din subcapitolul anterior. Când materialul este foarte elaborat și bogat în repetiții, este adesea recomandabilă concentrarea asupra „frazelor principale” mai degrabă decât asupra corpusului integral. Materialul procesat până în acest punct ar putea conduce deja spre câteva concluzii. Pe scurt, au fost selectate pentru a fi procesate mai departe 1846 fraze principale ( Țineți
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ori: căsătorie/căsătorit (2), accident (2), război (4), nu s-a mai putut face nimic (2), operații (2), nu sunt de acord (2). Tema inabilității vorbitoarei de a se împăca cu gândul accidentului apare, de asemenea, în câteva rânduri. Asemenea repetiții ne ajută să ne facem o idee despre momentele-cheie ale relatării și despre măsura în care acestea sunt încărcate emoțional. Accentul pus pe război- oarecum artificial în contextul subiectului poveștii - este o infuzie de tensiune, durere și pierdere pe care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
acest fapt) și de balansul vieții afective, inconștiente. A interveni într-o structură afectivă, în sensul de a diminua, accentua sau doar controla anumite aspecte, e dificil sau extrem de dificil de realizat, dar poate acest element este rațiunea exercițiului, a repetiției, pentru a mai urca o treaptă în sensul adaptării la viața de grup. Identificarea normelor de conduită ale elevilor în interiorul grupului este un proces de maximă importanță, care se inaugurează odată cu prima zi de școală, moment de serioasă preocupare, atât
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în sala de clasă, prezentate de Bandura (1989) și Zimmerman (1991), în Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, nr. 1/1998: 1. Copiii trebuie învățați să folosească limbajul interior pentru a-și redimensiona motivația (de exemplu, repetiția unor fraze cum ar fi „Voi face mai bine data viitoare” etc.). 2. Copiii pot și trebuie să fie învățați să-și schimbe reprezentările despre stilul și metodele proprii de învățare, adecvându-le unor principii general valabile, dar și la ceea ce
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
unei perechi de cărți (două girafe sau două popice). Aceste observații din viața cotidiană sunt adevărate, dar să nu uităm un factor decisiv: antrenamentul. Copilul petrece mai multe ore cu jocurile sale preferate (uneori, mai multe ore pe zi), iar repetiția - altfel spus, antrenamentul - este unul dintre cele mai importante mecanisme de învățare și memorie. Întrucât în viața obișnuită intervin numeroase mecanisme greu de verificat (în special gradul de antrenament prealabil), în psihologie, la fel ca și în alte științe, experimentele
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
présentation sur la mémorisation”, Revue de psychologie de l’éducation, nr. 3, 1998, pp. 9-35. Lieury, A.; Badoul, D., Belzic A.L., „Les sept portes de la mémoire”, Revue de psychologie de l’éducation, nr. 1, 1996, pp. 9-24. De ce este repetiția fundamentală, în ciuda faptului că este considerată „stupidă” în țara lui Descartes? Repetiția și deprinderile După ce a fost ridicată în slăvi de vechile practici pedagogice, repetiția nu mai este chiar la modă, fiind bucuros catalogată drept o deprindere stupidă. Și totuși
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
1998, pp. 9-35. Lieury, A.; Badoul, D., Belzic A.L., „Les sept portes de la mémoire”, Revue de psychologie de l’éducation, nr. 1, 1996, pp. 9-24. De ce este repetiția fundamentală, în ciuda faptului că este considerată „stupidă” în țara lui Descartes? Repetiția și deprinderile După ce a fost ridicată în slăvi de vechile practici pedagogice, repetiția nu mai este chiar la modă, fiind bucuros catalogată drept o deprindere stupidă. Și totuși, repetiția este un resort de bază la nivelul creierului, așa cum memoria se
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de la mémoire”, Revue de psychologie de l’éducation, nr. 1, 1996, pp. 9-24. De ce este repetiția fundamentală, în ciuda faptului că este considerată „stupidă” în țara lui Descartes? Repetiția și deprinderile După ce a fost ridicată în slăvi de vechile practici pedagogice, repetiția nu mai este chiar la modă, fiind bucuros catalogată drept o deprindere stupidă. Și totuși, repetiția este un resort de bază la nivelul creierului, așa cum memoria se întemeiază în ultimă instanță pe conexiunile dintre neuroni, iar repetiția este mecanismul ce
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fundamentală, în ciuda faptului că este considerată „stupidă” în țara lui Descartes? Repetiția și deprinderile După ce a fost ridicată în slăvi de vechile practici pedagogice, repetiția nu mai este chiar la modă, fiind bucuros catalogată drept o deprindere stupidă. Și totuși, repetiția este un resort de bază la nivelul creierului, așa cum memoria se întemeiază în ultimă instanță pe conexiunile dintre neuroni, iar repetiția este mecanismul ce asigură numărul și forța acestor legături. De exemplu, în celebrul experiment despre reflexul condiționat al lui
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
vechile practici pedagogice, repetiția nu mai este chiar la modă, fiind bucuros catalogată drept o deprindere stupidă. Și totuși, repetiția este un resort de bază la nivelul creierului, așa cum memoria se întemeiază în ultimă instanță pe conexiunile dintre neuroni, iar repetiția este mecanismul ce asigură numărul și forța acestor legături. De exemplu, în celebrul experiment despre reflexul condiționat al lui Pavlov, este nevoie ca metronomul să sune de cel puțin 50 de ori, anunțând recompensa, pentru ca, la auzul sunetului, câinele să
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
presând atât de mult stelele pe cerul violaceu, de amurg, dintre case încât deasupra a rămas doar o muchie de lumină scânteietoare pulsând în aerul ars, ca de fulger.” Procedeele cele mai frecvente sunt, după cum se poate observa, enumerarea și repetiția (nu este de loc întâmplătoare reluarea secvenței „trăgeam de fir”, repetată, cu mici variațiuni, de trei ori în partea mediană a poemului, și nici aceea a gerunziului „arzând”, din final). Pe de altă parte nu trebuie neglijată împrejurarea că spațiul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Astfel, latura afectiv-motivațională se dezvoltă mai ales În cadrul Învățării spontane. După modalitatea de prelucrare a informațiilor, distingem următoarele tipuri de Învățare: Învățare asociativă (de asociere a unui stimul cu altul, după diferite criterii: contrast, similitudine, succesiune, simultaneitate etc.); Învățare prin repetiție (prin repetarea aceleiași acțiuni). În funcție de principalele procese psihice implicate, se cunosc mai multe tipuri de Învățare: Învățare senzorială, Învățare cognitivă mentală, Învățare prin acțiuni intelectuale (Piaget), Învățare bazată pe impuls emoțional (Spence). Pentru dezvoltarea personalității și pentru dezvoltarea psihică În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
speciale sunt: a) comportamentul profesorului - exprimat de obicei prin comunicarea nonverbală (contact vizual corespunzător cu elevii, mobilitate și capacitate de a se deplasa În clasă, mișcări relaxate ale corpului, capacitatea de a asigura rapid liniștea În clasă, instrucțiuni clare, evitarea repetiției, sincronizarea limbajului corporal cu cel verbal etc.); b) organizarea orei și ambianța din clasă - influențează reacțiile elevilor. Pentru a favoriza un comportament pozitiv din partea elevilor, trebuie să acordăm atenție următoarelor aspecte: toate materialele sunt disponibile Înainte de Începerea activității și corespund
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
seamă de aspecte au fost deja pe larg tratate în capitolele anterioare și deci se evită repetarea lor, ca și folosirea unor noțiuni nedefinite. Este clar că, pe lângă necesarele referiri și trimiteri la cele scrise până aici (și unele inevitabile repetiții), suntem obligați să recurgem la accentuarea acelor elemente care, dintr-un motiv sau altul, nu și-au găsit locul în paginile precedente, apreciind că fără sublinierea lor lucrarea nu poate fi considerată încheiată. Oricum, unele aspecte rămân, prin forța lucrurilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Într-o alegorie măreață. Discursul rămîne, În esență, didactic, iar instrumentele lui sînt: descripția, evocarea, reflecțiunea morală, comparația prestigioasă, adică tot instrumentele vechii poezii. Metaforele sînt rare și convenționale (viața firei, pomu-nădejdii, comu-nbilșugării, ușa-nădejdii, steaua simțirei), dintre acelea care, din pricina repetiției, și-au pierdut orice sens liric. Iancu nu se ostenește să le Înnoiască sau nu-și dă Încă scama de rolul lor În poezie. Metafora recreează, În genere, universul stabilind legături noi Între lucruri, imposibile pe altă cale. Ea poate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un spațiu intim, un peisaj securizant. Este greu de spus, În cazul lui Ion Heliade Rădulescu, care este peisajul, său, locul și timpul În care spiritul creator se simte ocrotit, apt pentru contemplație, deschis fără rezerve spre universul din afară. Repetiția unor elemente (În Zburătorul și alte poeme) ar indica opțiunea pentru peisajul și ora indecisă a serii, Într-un decor de dealuri misterioase, Încărcate de simboluri istorice, păzite de sentinelele munților. Aceleași date le aflăm Însă și la alți poeți
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a formelor sublime. A face un obiect să strălucească, indiferent de natura lui, printr-o perfidă exagerare a virtuților suprafeței, iată strategia lui Bolintineanu. Pentru aceasta, el aruncă totul În joc, nu face economie de superlative, nu se teme de repetiție și, cum nu cunoaște Încă valoarea metaforei, folosește În toate situațiile cîteva abstracțiuni. Dacă urmărim modul lui de a caracteriza obiectele, altele decît cele citate pînă acum, observăm că toate indică un anumit grad de beție, de moliciune abstractă. Roza
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de sacrificiu. Mama, femeia În genere, pustnicul ’sînt apărătorii legii morale. A trăi În sclavie este o rușine, existența este Înnobilată de libertate, sentimentul cedează În fața datoriei etc. Dezvoltînd, repetînd aceste idei, Bolintineanu pune În mișcare un aparat de comparații, repetiții, alegorii care să susțină discursul liric. Discursul uzează de o scenografie simplă și eficace. Dovadă că poetul o folosește În mai toate piesele. Modelul cel mai pur Îl aflăm În Muma lui Ștefan cel Mare. Primul tablou Înfățișează atmosfera care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-ngălbeni! Munții-nalți, vechi, se-nvîrtesc, se-nclină. Umbra se mărește... Aerul tăiat, Strîns, s-aruncă-n valuri, vîjÎie turbat. Muntele tresare! trăsnete, mugiri, Șuiere bizare, vaiete, răcniri Să rădic În aer, cresc, se variază Și, din munte-n munte, trec, se repetează...” Repetițiile, simetriile, acumulările indică o figură retorică (ce va fi dominantă În Basme). Ea se bazează, aș zice, pe un evident gust al vălmășagului, pe o sensibilitate la frenezia dezordinii. În Florile Bosforului universul este Închis, lucrurile parazitează. În Basme fantezia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar că Alecsandri impune În lirica lui descriptivă un „stil senzorial”, cum s-a spus, este greu de susținut. Imaginile vizuale, olfactive... nu trec nici aici de o anumită limită de abstracțiune și stereotipie, rareori o pulsație, o nuanță, o repetiție indică un atașament involuntar pentru o categorie de lucruri. Trebuie o mare perseverență și inventivitate critică pentru a descoperi un subtext (un inconștient productiv) Într-un text ordonat și lustruit de un talent care se exprimă ușor, prea ușor. Mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poemelor ocazionale din Ostașii noștri. Modelul era mai vechi (Sentinela romană, Deșteptarea României), În spiritul și cu mijloacele lirice ale timpului. Versul lui Alecsandri este mai disciplinat, ritmurile mai iuți, eufoniile mai dese („vîjÎie, vine, lovește”, „vuiet surd, grozave șoapte...”), repetițiile, interogațiile sunt abil strecurate În text: „Iată oardele avane, Iată limbile dușmane .................................... Vin și hunii, vin și goții, Vin potop, potop cu toții... Eu să per, eu?...niciodată!... ......................................... Cine ești? De unde ești? Pe la noi ce rătăcești?”... Unele au intrat În limbajul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
genei. Astfel de mutații care alterează structura de citire a codonilor poartă numele de mutații cu schimbare de structură (frameshift mutations). Mutațiile prin deleție sunt adesea o cauză a apariției maladiei musculare Duchenne, iar inserțiile, cum ar fi cele de repetiții trinucleotidice, sunt adesea cauze ale maladiei Huntington. 8.1.3. Maladiile autozomale dominante În maladiile de tip autozomal dominant, un individ afectat are cel puțin un părinte afectat, iar gena mutantă poate fi transmisă și moștenită de către ambele sexe. Pentru că
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ce sunt statuile dacă nu tot un fel de morți, dar neîngropați ? Așa că, atunci când or să sune trâmbițele, statuile or să aibă mai puține pregătiri de făcut, ajung mai degrabă. Judecata de Apoi a statuilor o să fie un fel de repetiție generală pentru cea a oame nilor. În felul ăsta, nouă o să ne fie mai ușor. Multe dintre păcatele noastre or să fie deja iertate. N-o să mă mir... șopti Petrache, care și le știa pe ale lui. Cumătrul Fandarac făcu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că i-a trecut." Ioanide se sculă în zorii zilei, hotărât să stea de vorbă cu Pica. După ce se plimbă cu mâinile în buzunare, în sus și-n jos, prin casă, trecând dintr-o odaie în alta și făcând o repetiție mentală a dialogului, se simți în imposibilitate de a încerca întrevederea. Nu știa cum să-nceapă și i se părea absurd să-și moralizeze fata. O știa mândră și mai ales foarte sensibilă și G. Călinescu nu găsea argumentul hotărâtor
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aspect acalmic) și, lucru ce i se întîmpla foarte des, sărutând mâna mamei și a soției, le rugă să nu-l aștepte la masă. După o oră de audiențe, ieși pe jos, împreună cu viitorul său director de cabinet, care făcea repetițiile eventualei sale misiuni, la șosea. Avea obiceiul să se plimbe din când în când astfel, înainte de a lua masa în oraș, totdeauna cu cineva, Pomponescu având până și melancolia sociabilă și decentă. Pe când mergeau alături la pas, zări la oarecare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]