8,327 matches
-
Sismondi și a aplicat-o la studiul societății capitaliste și la analiza evoluției ei până la stadiul imperialist. Un alt element ce a constituit un punct permanent de dezbateri între diferiți economiști a fost acela referitor la procesul reproducției. Schema procesului reproducției pe care Marx a conceput-o (și a inclus-o în volumul al doilea al Capitalului) a fost considerată de către Tugan Baranovski 34 ca fiind creată în mod specific numai pentru a demonstra corelația dintre producție și consum în vederea evidențierii
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
creșterea producției corespunzând creșterii plusvalorii pe care și-o însușește, în mod gratuit, capitalistul. Posibilitatea crizelor economice, în concepția lui Marx, apare în primul rând, în procesul de realizare (în circulația mărfurilor ), care este, în mod implicit, parte a procesului reproducției plusvalorii. În opinia lui Marx, creșterea cererii determină nevoia procurării de către capitalist a mijloacelor de producție și a forței de muncă și, în final, determină augmentarea capitalului prin creșterea și reinvestirea plusvalorii. Din analiza acestei scheme, Baranovski desprinde concluzia după
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
lungă de timp [de la prosperitate (înviorare) până la momentul de apogeu al crizei economice (avânt)], în care oferta, deși depășită de cerere, determină un nou impuls economic. 1.4. Ciclicitatea crizelor În analiza sa, Marx corelează periodicitatea crizelor economice cu procesul reproducției capitalului sau, mai exact, cu momentul de înlocuire (sau de creștere) a capitalului fix. El arată că în cazul în care acumularea capitalului este mai mare decât capitalul fix, acesta va putea contribui la manifestarea fenomenului periodicității crizelor. În volumul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
decât capitalul fix, acesta va putea contribui la manifestarea fenomenului periodicității crizelor. În volumul al doilea al Capitalului 41, Marx face multiple referiri la relația dintre procesul producției și cel al circulației, analizându-le ca pe un tot în cadrul procesului reproducției. Această analiză constituie de fapt una dintre concepțiile mai bine explicate, după cea a analizei creării valorii unei mărfi. Referindu-se la metamorfoza banilor într-o marfă și, ulterior, într-o sumă mai mare de bani care include și plusvaloarea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
manuscriselor lui Marx, ale Capitalului, și a continuat să se preocupe de studii antropologice prin care studia evoluția structurii familiei pe parcursul istoriei. Prin diverse articole, și-a susținut opinia despre actul căsătoriei, care este determinat de o necesitate socială a reproducției forței de muncă, și a păstrării averii moștenite. Engels a fost un susținător convins al monogamiei și a arătat că, într-o societate viitoare, bazată pe principiile comunismului, societatea va da dreptul cetățenilor să-și stabilească singuri statutul relațiilor familiale
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a avut loc treptat între ~ 9000 și ~ 7000. C menea, că, spre deosebire de ceea ce se credea până de curând, cultura grar-' cirea animalelor au precedat fabricarea ceramicii. Agricultura propriu-'7' s-a dezvoltat în Asia de Sud-Vest și în America Centrală. "V^ reproducția vegetativă a tuberculilor, a rădăcinilor sau rizorr' ^ umede tropicale din America și Asia de Sud-Est. " ^ - 16 în Africa și în alte părți "vânătoarea ritualică" are loc cu oca/ia inițierilor și, 17 Un exemplu caracteristic: populațiile Desâna din Columbia se proclamă vânate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aparate: tegumente, aparatul locomotor, sistemul nervos și organele de simț vor asigura funcțiile de relație absolut necesare organismului pentru integrarea și adaptarea la condițiile de mediu. În fine cea de a treia categorie de organe constituite în aparatul genital asigură reproducția, deci perpetuarea individului și speciei sale fără de care viața este de neconceput. Această ultimă structură presupune organe ce asigură producția celulelor sexuale (ovarele și testiculele), organe ce asigură cuplarea acestora (aparatul genital extern feminin și masculin) și, în sfârșit, organe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și gradual, în funcție de nevoile individului și al speciei din care face parte. Primele care se maturează și intră în funcțiune sunt cele ce asigură nutriția, apoi cele care asigură funcțiile de relație și în cele din urma cele care asigură reproducția. Toate acestea se derulează într-o secvență extrem de precisă și caracteristică fiecărei specii. Prin urmare organul este format în vederea îndeplinirii unei funcții și nu invers, adica nu funcția creează organul ci doar concură la dezvoltarea lui și nu rareori la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
organizări în toată complexitatea lor se realizează fără știința ființei, ele se îndeplinesc fără conștiința finalității lor, prin urmare sunt exterioare ființei viețuitoare și evoluează independent de ea. 4. Al patrulea caracter distinctiv legat de morfologia vitală este evoluția și reproducția ființei viețuitoare. Orice ființă viețuitoare are o evoluție care pornește de la o celulă. În cazul ființelor unicelulare multiplicarea se face prin diviziune bipartită (prin diviziune o ființă unicelulară dă naștere la 2 ființe unicelulare cu aceeași structură ca a celulei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fenomenele vitale care cuprind totalitatea manifestărilor vieții, ceea ce face ca fiecare ființă să aibă o fiziologie particulară. Ea va fi definită funcție de tipul și nivelul de dezvoltare al ființei, dar toate, absolut toate se supun aceluiași scop; subzistența individului și reproducția pentru supraviețuirea speciei. Viața, deci manifestările vitale, nu sunt posibile decât în anumite condiții. Acestea se referă în primul rând la mediul ambiant ce trebuie să aibă o anumită compoziție și calitate. Proporția gazelor ce compun atmosfera, de exemplu, sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege din mediul său acele nutriente care pot să-i asigure nutriția. Cantitatea și calitatea lor sunt reglate instinctual; - instincte de relație ^ dominante aici fiind instinctul de conservare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
conservare, altfel spus instinctul de apărare, stadializat în funcție de intensitatea lui în: repulsie, scârbă, teamă, spaimă și groază. Reacția imediată instinctuală și firească este de a evita pericolul prin fugă, sau anxietate și autoapărare dacă fuga nu este posibilă; - instinctul de reproducție cu cele 3 stadii ale sale: atracție, dorință și trebuință. Acest instinct operează foarte puternic numai în cadrul speciei și recunoaște 3 etape: 1. alegerea nerațională - în care se realizează apropierea de tipul ideal al speciei, dar de sex opus, cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
raționamente care, dacă în etapa inițială sunt conștiente, prin repetiție ele pot deveni inconștiente așa cum este scrierea de exemplu. Concluzia lui Paulescu este că și actele voluntare sunt complemente ale actelor instinctive, realizând în fapt finalitatea actelor instinctive (subzistența și reproducția) impuse omului prin structură, pe care nu poate decât să le modereze în plus sau în minus. Importanța lor fiziologică este cu totul secundară. Modularea acestora în exces duce la degradare opunându-se astfel rolului lor natural, iar modularea în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, se deosebește de materia brută prin caracterul ei distinctiv, finalitatea. Conform acestei concepții, morfologia vitală (corp, formă, organizație și evoluție) și fenomenologia vitală (nutriție, funcțiile de relație și reproducție) sunt structurate și adaptate în vederea subzistenței și reproducerii individului, cu alte cuvinte, conservării și perpetuării speciei din care individul face parte, finalitate fără de care viața ar fi de neconceput. Argumentația sa bazată pe rațiune și experiment, analiza critică a numeroase
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca întindere la nivelul scalei lor de exprimare; - materialismul nu poate explica în nici-un fel manifestările vitale morfologice și fiziologice, derularea lor după un plan prestabilit care rezidă în fiecare individ al unei specii și nici evoluția în vederea subzistenței și reproducției, deci perpetuarea speciei din care individul face parte; - cu atât mai puțin nu poate explica caracterul conștient al unor fenomene de relație, cum sunt instinctele și actele voluntare, bine reprezentate la specia umană, dar care se regăsesc în diferite grade
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care au trăit în dorințe pătimașe, în desfrâu, în beții, în excese de mâncare și de băutură precum și în închinarea nelegiuită a idolilor. Neamurile se miră și blestemă că nu mai alergați în aceeași dezordine a destrăbălării’. - Pentru patima de reproducție (desfrâul) „Scumpii mei - vă conjur să vă abțineți de la dorințele cărnii care luptă împotriva sufletului’. - Pentru patima de proprietate „Nimeni dintre voi să nu sufere ca omorâtor de oameni, sau ca hoț, sau ca bârfitor, sau ca profitor de bunurile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
teritoriile pe care le dețineau. Acest aspect este cunoscut în istoria papalității ca cearta investiturilor ce avea să dureze 50 ani. Papa Grigore al VII-lea Hildebrand, considerat om de mare geniu, combate din răsputeri patima de proprietate și de reproducție (nicolaismul) care infestase clerul și în același timp încearcă să curme amestecul împăraților sau seniorilor în treburile bisericești. În acest scop emite un decret prin care “oricine va primi o funcție bisericească din mâinile unui laic va fi depus și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
îndeosebi în rândurile tineretului) ca un corolar al civilizației, conduc la secătuirea fondului biologic al națiunii afectate. Ultimul aspect fiind cel mai grav este considerat în multe părți ale lumii, mai ales civilizate, ca o adevărată plagă socială. Viciul de reproducție (desfrâul). Reformatorii tratează acest aspect într-un mod total opus prescripției biblice. În timp ce Biserica Apuseană impune întregului său cler castitatea ca o pavăză împotriva desfrâului, Luther în scrierile sale spune „ să faci jurământul de sărăcie și castitate perpetuă e să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cântărește 1 kg la temperatura de C, cât cântărește 1 m de apă? Dar 1 cm (la temperatura de C)? 7. Un țăran recoltează 5200 kg de cartofi, din care păstrează 500 kg pentru consumul familiei sale, 400 kg pentru reproducție și 1000 kg pentru hrana animalelor. Restul îi pune în saci de câte 30 kg. Câți saci sunt necesari? 8. O bucată de cașcaval cântărește cât 4 pâini, iar bucata de cașcaval și 3 pâini cântăresc 3,5 kg. Cât
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
și cultural local. Autonomia instituțională are într-adevăr o importanță deosebită, fiind o consecință firească a descentralizării sistemului educațional românesc și o condiție a introducerii inovației și a eficientizării managementului educațional. B. Învățământul superior. Având un rol deosebit de important în reproducția capitalului cultural, în iradierea valorilor către social, Universitatea nu putea rămâne în afara reformei, cu atât mai mult, cu cât până în 1989 vorbim de o stagnare în introducerea schimbării la acest nivel. Reforma sistemului de formare a cadrelor didactice din învățământul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
șipoteni, atât în gospodăriile personale, cât și în cadrul fostelor C.A.P.-uri. Fostele ferme zootehnice s-au preocupat de profilarea și specializarea în creșterea animalelor, eliminând speciile care nu erau propice condițiilor naturale din această zonă, măsurile de selecționare și reproducție conducând la creșterea efectivelor de porcine, ovine, bovine și păsări. Suprafețele cu pășuni s-au menținut aproape cu aceeași pondere, între 1860 si 1990 ha, în toată perioada 1988-2001, spre deosebire de suprafețele cu fânețe,care au scăzut de la 94 ha în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ofertei economiei de piață. Acest fapt generează un ciclu deosebit de dinamic al tehnicii și tehnologiei, menit să soluționeze În mod complex problemele cu caracter științific, tehnic și de producție. Dinamismul producției industriale se reflectă În lărgirea și Înnoirea continuă a reproducției sociale pe baza accelerării progresului tehnico-științific și a creșterii productivității muncii În concordanță cu creșterea consecventă a indicatorilor de definiție ai calității vieții colectivității umane. Ciclul realizării reproducției sociale, pe baza progresului continuu a mijloacelor de producție și a bunurilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
producție. Dinamismul producției industriale se reflectă În lărgirea și Înnoirea continuă a reproducției sociale pe baza accelerării progresului tehnico-științific și a creșterii productivității muncii În concordanță cu creșterea consecventă a indicatorilor de definiție ai calității vieții colectivității umane. Ciclul realizării reproducției sociale, pe baza progresului continuu a mijloacelor de producție și a bunurilor de consum, se prezintă În figura 4.1. În vederea analizei dezvoltării dinamice a producției sociale și creșterea eficienței sale, se va face o interpretare matematică, folosind drept parametri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
progresului continuu a mijloacelor de producție și a bunurilor de consum, se prezintă În figura 4.1. În vederea analizei dezvoltării dinamice a producției sociale și creșterea eficienței sale, se va face o interpretare matematică, folosind drept parametri de bază ai reproducției: productivitatea muncii (x) și volumul specific al produsului finit (venitul național sau profitul) pe un muncitor (y): 93Amirov I. D., Naucino-tehniceskaia podgotovka promâșlennogo proizdvostva. Voprosâ teorii i practiki, Moskva, Uzdatelcistvo “Ekonomika”, 1991. Creativitate și progres tehnic 128 ; L Xx = L Yy
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
specific al produsului finit (venitul național sau profitul) pe un muncitor (y): 93Amirov I. D., Naucino-tehniceskaia podgotovka promâșlennogo proizdvostva. Voprosâ teorii i practiki, Moskva, Uzdatelcistvo “Ekonomika”, 1991. Creativitate și progres tehnic 128 ; L Xx = L Yy = Fig.4.1. Ciclul realizării reproducției lărgite luând-se În considerare progresul continuu a mijloacelor de producției și a bunurilor de consum Modelul matematic modern al procesului de producției (funcția de producție) folosit pentru studierea influenței diferiților factorilor ai producției asupra rezultatului final are forma: βα
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]