7,552 matches
-
și posesiunile noastre materiale sunt Înlocuitori pentru sentimentul reprimat de pierdere fizică. Ele devin, de fapt, surogate ale corpurilor noastre Înconjurându-ne cu ele din ce În ce mai mult pentru a umple golul lăsat de sentimentul nostru de pierdere fizică, pe care Îl resimțim la separarea de mamele noastre. Dar, În căutarea, noastră a tehnologiilor din ce În ce mai avansate și a succesului material din ce În ce mai mare, ne Îndepărtăm și mai mult de participarea originară pe care Încercăm să o recaptăm. Psihologul Norman O. Brown notează că, „cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dezirabilității, aproape independente de situațiile specifice. Aceeași valoare este punct de referință pentru mai multe norme particulare. Pe de altă parte, normele sociale, chiar însușite și practicate de către individ, îi apar acestuia mult mai exterioare și impersonale, în timp ce valorile sunt resimțite mai intim ancorate în eu (Rokeach, 1973). Nu e ușor de descifrat raportul dintre ideal și valoare. Pentru Petre Andrei (1945), idealul ar fi o valoare generală pe care individul o formulează sub influența societății și spre a cărei realizare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai de finețe, conturându-se următoarele constatări: 1) Cum era de așteptat teoretic, ambivalența însăși are grade diferite de intensitate, în sensul că depinde ce pondere au aspectul negativ și cel pozitiv în ea. Dacă unul dintre ele domină, indivizii resimt o ambivalență mai redusă; dacă ponderea este sensibil egală, ambivalența e mai ridicată. Dar intensitatea ambiguității este în funcție nu numai de ponderea celor două aspecte, ci și de intensitatea lor. În echiponderalitate de intensitate mică, ambiguitatea va fi și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru alții, raționează în genul „a făcut-o, dar merită”. Ilustrativ este în acest sens experimentul lui L. Festinger și J. Carlsmith (1959): după ce un număr important de subiecți au participat la un experiment plictisitor (și pe care l-au resimțit ca atare), ei au fost împărțiți în trei grupe: la două dintre grupe li s-au oferit bani pentru a spune persoanelor care urmau să participe la experiment că acesta este foarte interesant și plăcut. O grupă a fost plătită
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
psihologii sociali americani „mai puținul duce la mai mult” (less-leads-to-more effect). Ideea ar fi că, atunci când subiectul constată că face lucruri contrare atitudinii sale, în ciuda faptului că nu există puternice motive materiale (recompensă directă) sau de alt gen, el va resimți o disonanță mai accentuată și, prin urmare, o mai mare nevoie de schimbare atitudinală. S. Scher și J. Cooper (1989) sugerează că factorul cel mai important în schimbarea atitudinii în cazul divergenței atitudine/comportament este asumarea de către indivizi a responsabilității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1989) sugerează că factorul cel mai important în schimbarea atitudinii în cazul divergenței atitudine/comportament este asumarea de către indivizi a responsabilității personale pentru o acțiune sau alta întreprinsă de ei. Cu cât responsabilitatea autoatribuită este mai mare, cu atât este resimțită mai mult nevoia de rezolvare a disonanței, și deci schimbarea de atitudine. La rândul ei, asumarea responsabilității depinde de libertatea de alegere percepută de individ și de măsura în care consecințele actelor sale pot fi anticipate sau nu. Iar, referindu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inițială, profundă, remanentă mai este numită de T. Wilson și colaboratorii săi (2000) și implicită, iar cea dobândită - explicită; prima este cumva automată, cea de-a doua, conștientă, deliberativă. Date empirice sistematice atestă, de asemenea, ideea că disonanța nu este resimțită cu aceeași intensitate în diferite culturi: studenții japonezi au manifestat, în cadrul unor probe experimentale (Hein și Lehman, 1997), în mult mai redus grad tendința de a reduce disonanța rezultată din alegerea între diferite variante, în comparație cu cei canadieni. Explicația plauzibilă ar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Explicația plauzibilă ar fi iradierile individualismului caracteristic culturii occidentale în planul conștiinței de sine. Individul vestic are multă responsabilitate asupra corectitudinii deciziilor individuale, în vreme ce subiectul oriental are sinele relaționat. Legat mai mult de statusul social și spațiul familial, el nu resimte cu aceeași acuratețe și responsabilitate eventualele discordanțe din deciziile și acțiunile individuale (Baron și Byrne, 2000). În principiu, centrarea pe propriul eu determină o mai accentuată preocupare și față de cum se articulează și instalează gândurile, sentimentele și comportamentele noastre. Am
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai complexe și de durată, valorile - în calitatea lor de standarde apreciative generale ale normelor, atitudinilor și comportamentelor - sunt un predictor comportamental bun (Rokeach, 1979). Ocupându-se de cruciala problemă a relației dintre atitudinile și conduitele oamenilor, psihologii sociali au resimțit acut nevoia de a suplimenta nu doar numărul ca atare al variabilelor luate în considerare, ci și natura acestora. Și, dacă multă vreme factorii ce țin de mezosau macrosocial au fost implicați indirect în modelele explicative, sub forma „normelor interiorizate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociali au operaționalizat-o și au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul persoanei față de care este resimțită empatia, adică o motivație altruistă” (Batson, 1998, p. 300). Termenului „empatie” i s-au acordat multe nuanțe conceptuale, unii autori - inclusiv C.D. Batson, figura proeminentă în domeniu - folosindu-l interșanjabil cu cel de „simpatie” (a se nota că, în literatura
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fie educați în spiritul celor două principii de bază: o atitudine pozitivă față de muncă și respect pentru legile formale și informale ale conviețuirii sociale. Socializarea și educația familială au și funcția de a produce și reproduce indivizi care să nu resimtă socialul ca pe un lucru coercitiv. Prin ele se asigură, după cum ne arată realitatea de zi cu zi, dar și datele statistice - între limite foarte largi și cu numeroase rateuri -, un control social incrustat în individ, ceea ce scutește societatea de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
performanței crește, individul fiind puternic motivat și cu un înalt nivel de activare, excitabilitate (arousal). Este efectul pozitiv al facilitării sociale. 2) În aceleași condiții de coacțiune, dacă sarcina e dificilă, performanța se poate deteriora fiindcă, știindu-se evaluat, individul resimte presiune asupra lui din teama de a nu greși. Este efectul negativ al facilitării sociale. 3) În cazul în care contribuția personală nu poate fi evaluată, iar sarcina este simplă, nesimțindu-se încurajat și motivat, individul este înclinat mai degrabă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
resorturi greu deductibile din exterior. Opțiunile sociometrice au caracter spontan în sensul că vin din interior, nefiind impuse. Ceea ce nu înseamnă că sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar tocmai de aceea resimțite de indivizi ca porniri lăuntrice. Deși nu întotdeauna subiecții umani își pot explica lor înșile motivațiile unor simpatii sau antipatii. Apoi, sociometria face parte dintr-o operă mai amplă a lui J. Moreno, din care fertile s-au dovedit sociodrama
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sus exclude normele internalizate. Ceea ce nu este cazul, analiștii TAR recurgând la următoarea stratagemă: individul care desfășoară o acțiune își aplică sancțiuni propriei acțiuni. El trăiește interior o recompensă, dacă a realizat o acțiune în concordanță cu norma internalizată, sau resimte interior un gen de pedeapsă (disconfort) dacă acțiunea performată e disjunctă cu respectiva normă. „Altul” sau „alții” sunt în asemenea caz în individul însuși. Se detectează aici o concepție despre eu ca sine multiplu, ca o entitate cu mai multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
majoritatetc "1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritate" Pornind de la studii de laborator („modelul situațiilor intergrupale minimale”) sau corelaționale (ipoteza contactului extins) foarte riguroase, dar vizând relațiile intergrupale într-un vacuum social, sau cel puțin în micromediu, psihosociologii au resimțit nevoia să lărgească spectrul analitic incluzând macrosocialul. Fenomene precum cel al condiției imigranților nici n-ar putea fi înțelese altfel. Cele mai spectaculoase și masive imigrări s-au produs pe continentul american, iar, timp de mai bine de un secol
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe toată planeta a unor comportamente comune, dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași țări s-au accentuat. Cu toate că în fostele țări comuniste acest proces nu s-a manifestat cu aceeași intensitate ca în alte contexte socioculturale, el s-a resimțit totuși. Iar, după ieșirea din regimurile totalitare, diversitatea de concepții (opinii) și conduite se manifestă cu mare intensitate, tendință ce se va accentua în viitor pe măsura depășirii perioadei de tranziție. 3. Comportamente colective și mișcări socialetc "3. Comportamente colective
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acest lucru desemnează un fapt obiectiv care poate fi repede verificat de către interlocutor. Dacă va spune „mie îmi place când ninge” acest lucru va desemna un aspect subiectiv, deoarece interlocutorul poate să nu fie de aceeași părere. În sfârșit, emițătorul resimte necesitatea de a transmite trăiri personale, judecăți de valoare etc. care nu au neapărat o importanță pentru receptor, dar sunt parte componentă a mesajului în ochii emițătorului. Probabil că persoana va spune: „afară ninge și mie îmi place când ninge
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că, dacă ne aflăm într-o stare puternic emoțională (furie sau îngrijorare), vom face mai multe greșeli de exprimare, ne vom bâlbâi sau vom face mai multe pauze urmate de interjecții ca „ăăă” decât facem de obicei. Interlocutorul nostru va resimți aceste elemente și va reacționa la ele. Incluzând paralimbajul în ansamblul elementelor de comunicare nonverbală, Argyle, Alkema și Gilmour (apud Hayes, Orrell, 2003) au efectuat un experiment în urma căruia au concluzionat că oamenii reacționează cu o probabilitate de cinci ori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
multiplă și/sau indirectă primele norme de funcționare (deși acestea sunt încă destul de difuz caracterizate de condițiile lor de apariție), apar momentele de intercunoaștere, de schimburi informaționale reciproce. La finalul acestei etape, Greiner presupune că apare criza „conducerii”, deoarece grupul resimte necesitatea de a ieși din situația de relaționare haotică ; subliniem iarăși importanța unor elemente/tehnici ca exercițiile de „spargere a gheții” în primele clipe din constituirea grupului. În etapa a doua, a direcției, comunicarea tinde să capete sensuri mai bine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această a doua etapă este denumită „criza autonomiei” (mai precis, în interpretarea pe care dorim să o dăm, membrii grupului se află în situația de a renunța la unele dintre opțiunile individuale în favoarea opțiunilor de grup; chiar dacă la început ei resimțeau nevoia unei conduceri, acum apar probleme de negociere implicită și explicită a rolului și locului acestei conduceri). Delegarea reprezintă a treia etapă în creșterea unui grup formal. Din unghiul de vedere cu care operăm, situarea unor conduite de putere bazate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului, (ne)unanimitatea majorității, structura grupului. Cel de-al patrulea și ultimul factor focalizează atenția pe relaționările intragrup; incluzând cât de capabil de succes (în activitățile sale) a fost grupul în trecut și apartenența pe care fiecare persoană și-o resimte/asumă la grupul respectiv. Jackson propune un model interesant (în ceea ce privește conformarea), modelul potențialului de întoarcere, prin care acțiunea de conformare este explicată în perspectiva expectațiilor comportamentale. Modelul sugerează că orice comportament relevant se poate înscrie pe o curbă care să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atitudine atât de divergentă față de activitatea grupului cum e cea a acestuia. Deviantul pare că părăsește pentru moment centrul principal al atenției grupului; 3) faza de respingere relativă. În această etapă, grupul a emis destule contraargumente, lărgind sfera topicii; se resimte acum nevoia de rezumare și de integrare a dezvoltării conceptuale de până acum într-un sistem coerent și comprehensiv. De aceea, toți membrii grupului încep să respingă argumentele și maniera neconformă cu grupul a membrului deviant; 4) faza de respingere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
egală pe ceilalți. Cea de-a treia fază, definită de un parteneriat matur, se evidențiază printr-o înaltă calitate a schimburilor între lider și subordonați. Apare un grad înalt de respect și încredere mutuală, definit de obligațiile pe care le resimt unii față de alții (se realizează că fiecare îi afectează pe ceilalți și este afectat de ei), interesul propriu e integrat în cel de grup. ¬ Teoria leadership-ului transformațional. Această teorie pleacă de la o idee care aparține în mare măsură influenței actului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și DeVito, 1988; Hybels, Weaver,1989; Gamble, Gamble, 1993). 1) Rolurile activității (ajută grupul să se focalizeze mai bine pe realizarea scopurilor propuse; în performarea acestor roluri nici un membru nu acționează individual, ci se constituie ca un răspuns la necesitățile resimțite la nivel de grup): - Inițiatorul presupune persoane care sugerează noi idei, obiective, soluții și abordări, fiind cei mai creativi și energici membri ai grupului. Când grupul pare că a epuizat ideile, acestea vin cu o afirmație de tipul: „Mă întreb
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
centrează pe aducerea în atenție a tuturor problemelor, preocupărilor, întrebărilor și dificultăților pe care fiecare membru al grupului dorește să le discute; - liderul întreabă fiecare participant într-un „tur de masă” pentru a prezenta problemele sau întrebările pe care le resimte privind activitatea de grup, spre exemplu; - liderul notează fiecare problemă pe tablă/flip-chart; el trebuie să accepte toate problemele prezentate, fără a respinge nici una dintre ele, doar cerând clarificări atunci când problema nu este definită corespunzător; de asemenea, liderul poate cuprinde
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]