2,703 matches
-
Agrippa, necromantul - acestea au ieșit la iveală într-un mod care nu se poate să nu fie recunoscut. Din timpul copilăriei sale fuseseră simptome în acest sens - repetatele sale izbucniri în plîns, paroxismele bruște în care i se manifesta pasiunea, reveriile sale îndelungi cînd privea în gol la oameni fără să pară că îi vede, frecventele bombăneli cu voce tare. Dar pînă acum, totuși, aceste urme nu depășiseră limitele a ceea ce putea fi considerat că este compatibil cu sănătatea. Dar acum
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a adăugat el, în felul lui hazliu, "n-au aterizat împreună viul și mortul", căci sub el a dat de paracliserul care săpa mormîntul! Dna Edkins a încercat să o consoleze pe Dna Chatterton spunînd că era doar "una dintre reveriile lui"; dar "ea nu a putut fi convinsă să considere această întîmplare altfel decît prevestitoare de rău". Și așa s-a și dovedit a fi. Barrett a refuzat pe bună dreptate să îi dea lui Chatterton certificatul de competență pe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
sau a altora), (+) afecțiune domestică (arătată în scrisorile trimise acasă), (+) franchețe, (+) simț ascuțit al umorului, (+) vigoare intelectuală; 2) (-) formă periculos de excesivă de abstinență (precum abținerea de la mîncare, și faptul de a fi satisfăcut să consume doar pîine și apă), (-) reverii ciudate în care este absorbit / stări frecvente și îndelungate de distragere mintală, (-) capriciozitate, (-) tăcerea în prezența unor persoane, (-) hoinărelile de duminică, (-) preferință pentru lumina lunii, (-) neglijarea sistematică a somnului amplificată chiar pînă la (-) indiferență față de somn (cea din urmă fiind
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
uneori - prin mijlocirea subconștientului rezultatele acestor procese ajung la suprafață, în gândirea conștientă, și atrag atenția persoanei. În general, cenzura eului inhibă formarea noilor imagini sau tinde să facă ca acele imagini să se combine în moduri stereotipe. Stările de reverie (visele, fanteziile, halucinațiile, viziunile, imaginile hipnagogice și hipnopompice) permit noilor imagini să se ridice din inconștient fără a fi cenzurate. Subconștientul, asemănător porțiunii scăldate de valuri a icebergului (Figura 5), este stratul mai permeabil sau mai puțin permeabil prin care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creative se formează în inconștient și că există o perioadă de incubație (vezi §3.2). Ideile apar în minte într-un moment de iluminare (vezi §3.3), care se produce într-o stare specială a conștiinței, numită uneori stare de reverie. Această stare specială poate fi indusă voit de către individ prin vizualizare. Momentul iluminării este o experiență de vizualizare - o experiență densă și complexă, de trăire sublimă. Întrucât imaginile creative vin din partea inconștientă și necontrolată a minții, există uneori credința că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tu nu poți cânta, nu ai voce deloc”. Einstein, care a vorbit abia la 4 ani, iar la 9 ani încă avea dificultăți de vorbire, era descris de profesorul său ca fiind „cu o inteligență lentă și mereu pierdut în reverii stupide”. Linne, naturalist de renume, era caracterizat în școală: „înapoiat mintal și bun numai pentru cizmărie”. Justus von Liebig, chimist de excepție, era poreclit „Justus cel prost”. W. Scott a fost calificat de profesorul său: „este un prost și va
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
reclamă și mai puțin în creația științifică sau tehnică. De reținut, brainstormingul nu înlocuiește cercetarea de durată, clasică. Brainstormingul poate fi folosit și în activitatea creatoare individuală, când individul suspendă temporar evaluarea și practică asocierea liberă, gândirea hoinară, fantezia, analogia, reveria, ajungând la rezultate superioare eforturilor unui întreg grup. 10.1.2 Sinectica Sinectica este rivala brainstormingului, atât ca popularitate cât și ca eficiență. Părintele sinecticii este William Gordon, care a organizat în anul 1944, la Cambridge, Massachusetts, primul grup sinectic
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
spre graiul regional (oltenesc), plin de sevă și pitoresc. În general cu un discurs poetic mai puțin confesiv, mai descriptiv, volumul conține și câteva poeme-reverii remarcabile, în care T. transcrie, cu maximă simplitate, visele cu fiul său (Totdeauna viu! sau Reverie). Cum indică și titlul, Fascinația clipei (1991) e o încercare de a fixa momente, emoții, oprind inexorabila trecere a timpului, care o îndepărtează tot mai mult de realitatea fiului viu din inima ei. Plângerea, din ce în ce mai stinsă, înseamnă reîntoarcere în trecut
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
fel cu apa și cerul; tăcute, albastre...” (Tărâmul magic). Aventura echivalează cu o „intrare în junglă”, ca în textul omonim, poetul exultă, dominat de sentimentul plenitudinii vieții și al bucuriei de a trăi, în care se infiltrează o undă de reverie, elegiacă și meditativă, dar echilibrată, calmă. În genere, Ț. uzează de motive livrești, de reminiscențe dintr-o bună tradiție, cizelându-le adesea în vers clasic. Îl preocupă, de pildă, figura poetului, ca suflet al naturii înzestrat cu darul cântării (Circuit
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
severitate de moralist n-am vorbit decît despre slăbiciunile mele. Ca să echilibrez puseele critice și autocritice, printre observații, am inclus propria mea anamneză, care e, aci, în ultimă analiză, „tema autorului”. Mi-am anchetat fără ezitări conștiința. Am reconstituit amintiri, reverii, aspirații, zbateri; mi-am contabilizat lipsurile, naivitățile, greșelile; mi-am expus îndoielile, nemulțumirile, decepțiile; am vorbit despre frustrări, ratări, eșecuri, despre zidiri și surpări interioare; am notat înălțimi (atît cît am putut urca eu) și prăpăstii de gînd. În rezumat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din oraș. Cuvintele sale lăsau să se întrevadă saturația dată de un program rigid și monoton. „Ce bine ar fi - zicea - să poți face și altminteri: să nu dormi cînd lumea doarme, să mergi unde vrei, cînd vrei...” De la această reverie romantică a virat către cel mai cras „materialism”, subliniindu-mi avantajul de a mînca gratis la cantină datorită prieteniei cu bucătăreasa-șefă, pe care o stimulează uneori cu cîte un „cadouaș”. „Căci ce-i mai scump și mai scump, azi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ai acelui „dinasticism” elogiat de Perpessicius într-una din poeziile sale. Jocul de șah, care îi dă colegului meu o atît de mare satisfacție, e, ca și literatura, în ciuda încordărilor pe care le presupune în anumite momente, o formă de reverie, de transfer într-o altă lume. Evident, dintr-o asemenea stare de spirit, sarcinile, ca să nu zic mizeriile vieții cotidiene, devin aproape insuportabile, prelungiri ale cunoscutului blestem biblic, de unde și vorba de „sudoarea frunții”. După ce-am coborît amîndoi din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu mîna), „mai scund decît Roxana”. * Dacă ar fi să recapitulez, biblioteca a fost cupola celor mai multe dintre evenimentele mele. Aș putea să descriu sălile de lectură, siluetele unora dintre cei ce le frecventau. Aș putea să evoc, în ciuda timpului trecut, reveriile în marginea cărților citite. *Libertate interioară: a gîndi ceea ce vrei să gîndești! Sînt la Udești de șapte zile, dar aceasta-i prima însemnare. Eram hotărît să stau, de cum ajung, în casa părintească. Am făcut-o abia din a doua seară
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
această depășire și mă amuz de comicul formulării sale. Uite, bag seama, poate există și un asemenea gen de întrecere, și un asemenea ideal! Lîngă mine, Vasile fumează și transpiră, încîntat de progresele sale. Cu teama de a-i strica reveria, îl întreb totuși: „Cine-i Bran?” Mă privește de-a dreptul contrariat: „Cum, nu știi?!...” Nașa e o femeie căreia îi place să vorbească mult, ca pe scenă. Are și o mimică bună. Poartă basma înnodată la spate, pe care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să am amîndouă calitățile!”, a protestat tipul, care, probabil, în acel moment, se credea Nastratin Hogea. În adolescență, cel mai mare număr de ore mi l-am ocupat cu gînduri de dragoste. De pe marginea cărților plonjam în lungi și năucitoare reverii. Acum, cel mai mare număr de ore mi-l ocup cu temerile pentru sănătate. E vreo legătură între cele două epoci? *Militantul unui partid nu poate vedea lumea decît prin lentila ideologiei partidului respectiv. Fatalmente, „universul” său e redus, înfășurat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bine, polemismul lui C.ș. vizează îndeosebi părerile confortabile pe care și le-au format unii despre ei înșiși. „Privind atent realitatea, nu se poate să nu observăm - a spus el − că foarte mulți oameni plutesc într-un fel de reverie”. O colegă de-a sa avea impresia că e Gina Lolobrigida: se bronza și iarna ca să aiba un ten asemănător cu al celebrei actrițe italiene, iar un coleg, deși nu lucrase mai nimic în domeniul științific, pretindea că meritele sale
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Lolobrigida: se bronza și iarna ca să aiba un ten asemănător cu al celebrei actrițe italiene, iar un coleg, deși nu lucrase mai nimic în domeniul științific, pretindea că meritele sale sînt cel puțin egale cu ale unui academician. Există apoi reveria obținerii unui post, a achiziționării unui automobil, unui frigider, unui aragaz etc. La o altă lansare a romanului, organizată la Institutul de Chimie „Petru Poni” din Iași, o „tovarășă” i ar fi reproșat misoginismul, mai exact faptul că în cărțile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deja sau au s-o vadă mai mulți.” E convinsă că eforturile ei de Pygmalion feminin au eșuat. Se resemnează însă cu ideea că a căutat să facă totul „corect și fără fisură”. Tace cîteva minute, după care plonjează în reverii: „Cineva, un domn - ce-i drept cam copt -, mi a spus: C., tu ești o lume. Dacă m-aș mai naște o dată, tot nu m-aș plictisi cu tine.»” Ca să nu-i sparg visul, n-am scos o silabă. *L-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu tot interesul (fie și „trădător” pentru... Lovinescu) paginile xerox promise. Sunt sigură că veți reuși, dacă vă cruțați și, precum atât de mișcător deconspirați, sunteți cruțat de doamna dvs. de la tracasările cotidiene. Transmite-ți-i tot respectul meu și reveria melancolică asupra unui astfel de menaj care Întruchipează parcă frontispiciul binecunoscut al bătrânei reviste Familia a lui Iosif Vulcan, sau ceea ce numesc franțujii, cu trimitere la valorile morale ale vechii burghezii, la douceur du foyer. O femeie cu asemenea ascendențe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Titel, care avea oroare de brutalitate, somație, cruzime, infatuare, ar bloca „sensurile mai adânci” ale operei. Generoasă În sugestii asupra prozei (dar și asupra existenței) sale se dovedește distincția Între tirania timpului, cu temerile și apăsătoarea sa captivitate, comparativ cu „reveria” spațiului, ca șansă de evadare compensatoare. Într-adevăr: clipa este, la Sorin Titel, „repede”, iar țara, ca tărâm de situare afectivă, ideală și onirică, este „Îndepărtată”. Călătoria face din neliniștitul ei protagonist un prizonier, dar harta peisajelor ei potențiale este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
distanțare, fie și pasageră, de copleșitoarea producție actuală a culturii cotidiene, de masă, modelată după criteriile comerciale ale consumului imediat. Poate și o implicită respingere a Însăși noțiunii, prea pedagogică și colectivistă, de „model”, În favoarea opțiunii libere, personale, În care reveriile și rănile individualității Își caută răspunsuri și refugii specifice, singulare, nu o dată secrete și exotice. Un mod, adică, de a sfida tiparele de orice fel, de azi, de ieri sau de alaltăieri. Bard College, iulie 1995 (Euphorion nr. 4/1995
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
traiectoria vieții, Înainte de a plonja În moarte și, cum spune autorul, „poate, dincolo de ea”. În cazul unui scriitor de statura „cărturărească” a lui Magris distincția Între viață și literatură rămâne mereu fluidă. Spre beneficiul atât al realității, cât și al reveriei. Busturile care alătură, În Grădina Publică din Trieste (și din carte), pe Joyce lui Slataper, Saba și Svevo sunt un bun exemplu. În locul bustului lui Svevo, mereu furat din parc, rămâne vizibil doar soclul de marmură. Așa se și cuvine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cele o mie și una de Întâmplări neîntâmplate din viața secretă a lui Oblomov, sedentarul fără leac al pustiului estic. Dinamismul tânjea după terapia indolenței imaginare. Un mod de a se auto-nega, răscumpărându-și excesul de dăruire, reîncărcându-și rezerva de reverii și melancolie. * Când mi-am luat, precum melcul, casa, adică limba, adică patria, și am pornit În pribegia necunoscutului, primisem deja, din depărtări, un semn de Încurajare și recunoaștere: primul meu text publicat În Occident, În 1983, În revista din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
comic involuntar („Voi pe mine mi-ți pușca, / da nu și credința mea”; „Tovarăși, după cum e știință, / noi om avea ceva ședință”). Strident false în infrastructura lor ideologică și etică, Prima baracă, Naționala nr. 7 și alte „reportaje lirice”, precum și reveriile utopiste din Spre țara visată conțin și pasaje de oarecare lirism și vervă și vădesc o anume ușurință a versificației - drept care autorul le menține în culegerile sale până la cea din 1980. Semnele de înnoire apar timid și pot fi identificate
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
cele două volume din Aspecte și direcții literare sunt note, comentarii și eseuri pe marginea poeziei moderne, justificând propriile opțiuni. Unul dintre primele articole conturează esența inovației lui Mallarmé - redarea „pe cale de sugestie a unor stări sufletești nedeslușite”, a unor „reverii intelectualizate”, într-un vers fluid și muzical, dar de maximă condensare. Însă drept „profet moral” e recunoscut Baudelaire, cel care a adus o poezie „cu adevărat omenească”, profund lăuntrică, „simplă ca un cântec popular” și totuși intelectualizată până la „subtilități antice
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]