3,374 matches
-
plânge prin lacrimi, să-mi plângi intangibil, Eu sunt antonimul căzut în genunchi, Rămân dependent de acordul credibil Și dorul de viață mi-l țip din rărunchi. Nu-mi plânge prin lacrimi, să-mi plângi metaforic, Cu ritm și cu rimă, cu marii poeți, Permite-mi să fiu, literar, euforic, În felul acesta vei ști să mă-nveți. Nu-mi plânge prin lacrimi, să-mi plângi prin conjuncții, Mi-e drag pleonasmul atunci când mă știu, În mine se zbat îndoieli și
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
invadează pieptul cu ceva roz și lipicios, de parcă imaginea lui Lulu ar curge în culori amestecate, în farduri făcute din urină de pisică, în parfum din spermă de zibelină, în flori exotice, putrede și suspecte, în ochi dați cu un rimei unsuros și scurgîndu-se ca în Dali - ar curge, m-ar năclăi tot și s-ar prelinge pe asfalt într-o baltă care aruncă un pseudopod 7 spre canal. Știi, Victor, că singurătatea mea are pe pielea ei albă un furuncul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
chiloții de dantelă, cu oribilul sex străvăzîndu-se, negricios ca un păianjen-maimuță, prin ochiurile fine. Apăru un tip care, înclinîndu-se, îl invită la dans. Lulu își puse capul pe pieptul lui, îi încolăci gâtul cu mâinile, clipind din genele năclăite de rimei, și se rotiră așa un dans întreg, în mijlocul cercului. Din timp în timp, Lulu îi șoptea ceva în ureche sau, dând capul pe spate, îl privea lung în ochi pe insul drept și înalt, pus la sacou și cravată. Era
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
magistrului. „Aceasta exprimă, și nu creează nimic“, spune C. „Iată, continuă el, dacă luăm o strofă ca «A fost odată ca-n povești,/ A fost ca niciodată,/ Din rude mari Împărătești,/ O prea frumoasă fatăă, se poate observa că, În afară de rimă și ritm, totul se poate reduce la cea mai banală proză: «A fost odată o fată de Împărat foarte frumoasăă. Unde vedeți voi poezie aici?“, ne Întreabă. „Există unele accente În modul de a selecta și a organiza elementele sintaxei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ale mele. Pentru asta, putem să ne Întâlnim odată, În prezența Lorei. Aici tu hotărăști, căci poeziile se pot discuta și prin corespondență. Eu am o idee și o supun la vot! Vreau să ne scriem În versuri. Pot fi rime strâmbe, ritmuri nereușite, dar trebuie să prindem Într-un fel o obișnuință de a versifica orice gând, de a-l Încadra În limitele strâmbe ale ritmului și rimei. E foarte greu să scrii totul În versuri, chiar cele mai grozave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o supun la vot! Vreau să ne scriem În versuri. Pot fi rime strâmbe, ritmuri nereușite, dar trebuie să prindem Într-un fel o obișnuință de a versifica orice gând, de a-l Încadra În limitele strâmbe ale ritmului și rimei. E foarte greu să scrii totul În versuri, chiar cele mai grozave banalități, dar eu zic să scriem cât putem În versuri, iar mai departe În proză. Asta până ne obișnuim! Oricum, scrisoarea să cuprindă cel puțin trei strofe. Restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un cantor care să conducă ceremonia, unul din orașul lui. Printr-o minune am reușit să dau de el cu un minut și jumătate Înaintea intrării sâmbetei 1. Și a lăsat și un epitaf, compus chiar de el. Ceva cu rimă. Dar asta poate aștepta până la dezvelirea pietrei funerare, la slujba de pomenire de treizeci de zile sau chiar până la cea de un an. Dacă vin la Înmormântare măcar un sfert dintre cei care au profitat de generozitatea lui, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
în creierul unei păsărele. Era cu patru ani mai tânăr ca mine și niciodată nu mi l-am putut închipui lăcrimând de durere. Improviza la pian melodiile cele mai variate, cu aceeași ușurință uimitoare cu care scria poeme lipsite de rime și de înțeles, totuși fermecătoare prin calmul sufletesc și absurda alunecare a cuvintelor. Le citea indiferent și farmecul lor mă câștiga, când, obosit de a mai încerca să le pătrund tâlcul, mă pomeneam călcând ca pe un covor de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Mansions, impunea prezența lămpilor aprinse Întreaga zi. Chiar Înainte de a termina definitiv cu Americanul, primi din nou vești de la Daly, care cerea alte tăieturi și revizuiri la Doamna Jasper și Îl Întreba dacă poate adăuga un cuplet În versuri cu rimă pentru Ada Rehan, la finalul piesei, În stilul comediilor din perioada Restaurației. Henry, care nu mai scrisese un vers din tinerețe, fu Îngrozit de propunere, dar, văzând În aceste cerințe un semn că montarea newyorkeză era iminentă, compuse cuminte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
începuturile mele. Sau poate că ar trebui să mă conving pe mine însumi: ce bine că nu a rămas nici un petic de hârtie? Cât de penibil ar fi dacă printre efluviile poetice ale băiețelului aflat la pubertate s-ar găsi rime care, purtând data de 20 aprilie și influențate de stilul imnic-expresiv al barzilor Tineretului Hitlerist, Menzael, Baumann, von Schirach, ar celebra credința de nezdruncinat în Führer. Perechi de rime precum „onoare și moare“, „sânge și înfrânge“, „fanfare și ardoare“ ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
printre efluviile poetice ale băiețelului aflat la pubertate s-ar găsi rime care, purtând data de 20 aprilie și influențate de stilul imnic-expresiv al barzilor Tineretului Hitlerist, Menzael, Baumann, von Schirach, ar celebra credința de nezdruncinat în Führer. Perechi de rime precum „onoare și moare“, „sânge și înfrânge“, „fanfare și ardoare“ ar trebui să mă îngrozească retroactiv. Sau dacă, în fragmentul din primul meu roman, și-ar fi găsit expresia absurdități rasiste pe socoteala sărmanilor kașubi: un cavaler cu capul lunguieț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de pe terenul de instrucție Fallingbostel, îi scrie verișoarei sale Tulla scrisori împănate cu citate din Löns, scrisori în care, mai târziu, orișiunde l-ar trimite ordinul de drum, din câmpia Lüneburg spre frontul de est aflat în retragere, caută o rimă la Tulla și n-o găsește: „N-am văzut încă nici un rus. Uneori nu mă mai gândesc la Tulla. Bucătăria noastră de campanie s-a dus. Tot mereu citesc unul și același lucru. Refugiații blochează străzile și nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
numai refugiații silezieni încercau să-și mențină fără echivoc direcția: către vest. Ah, cu câtă ușurință țâșneau din mine cuvintele pe la începutul anilor ‘60, atunci când eram destul de lipsit de chibzuință încât să acuz faptele de minciună și să găsesc o rimă la tot ceea ce voia să fie potrivnic. În cascade se prăvălea șuvoiul de vorbe îmblânzite pe pagini întregi. În băi când fierbinți, când reci, modurile tradiționale de a povesti întinereau. Iar tăcerilor încăpățânate, torturile prin gâdilat le smulgeau țipătul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fiindcă în sat nu s-a găsit nimeni pentru așa ceva. Născut în Kattowitz, mirele vorbea germana cu accent polonez specifică zonei, cânta avântat la muzicuță și ne-a învățat un cântec cu multe strofe, din care mi-au rămas numai rime izolate ca asta: „Un purice dacă-l ciupește, Antek cu bâta îl lovește“. S-a chefuit zgomotos, în patru, în bucătăria-sufragerie a văduvei de război. Din Groß Giesen, din satele din jur și din Sarstedt nu veniseră nici rude, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
anume voiam eu, exact? Se poate oare ca abia ucenicia în munca de birou, cu care mă amenința, plin de afecțiune, tata, să le fi conferit dorințelor mele o direcție precisă? Cu un teanc de versuri, și rimate și fără rimă - unele dintre poezii le bătuse la mașină, curat, fiica maistrului de sector -, cu duzina de desene ce aveau drept motiv, reproducându-i cuminte și cu acuratețe, pe camarazii din prizonierat și din viața de baracă de mai târziu, mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în jurul poetului Gottfried Benn, i-a supus spre evaluare maestrului, inabordabil din principiu, câteva dintre poeziile mele; mama, care zăcea într-o cu totul altă societate, nu s-a ales cu nimic de pe urma importantei evaluări de versuri cu sau fără rimă. Iar atunci când sora mea mi-a scris - ori a fost cumva tata? - să vin imediat, sfârșitul era foarte aproape, am plecat la scurt timp după ce auzisem de la Hartung că Benn numise poeziile mele „foarte promițătoare“, dar că apoi spusese „Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
piele și desăgile care formează in extenso volumul? Chez Loomis, În schimb, titlul e Însăși opera. Cititorul observă, minunându-se, coincidența riguroasă a ambelor elemente. Textul lui Prici constă, verbi gratia, numai din vorba Prici. Fabula, epitetul, metafora, personajele, așteptarea, rima, aliterația, pledoariile sociale, turnul de fildeș, literatura angajată, realismul, originalitatea, servila imitare a clasicilor, Însăși sintaxa au fost din plin depășite. După socoteala malignă a unui critic, mai puțin versat În literatură decât În aritmetică, opera lui Loomis constă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
argentinian, autor al poemului epic El gaucho Martín Fierro (1872), urmat de La vuelta de Martín Fierro (Întoarcerea lui Martín Fierro, 1879). Silva. Poem scris În endecasilabi, uneori combinați cu heptasilabi, dispuși fără o ordine precisă, În care numărul versurilor și rimele depind de gustul poetului. Herrera y Reissig, Julio. Poet modernist uruguayan (1875-1910); sub influența lui R. Darío și L. Lugones, scrie, printre altele, Wagnerianas (Wagneriene, 1900), Los éxtasis de la montaña (Extazurile munților, 1904-1907), Sonetos vascos (Sonete basce, 1906), Los parques
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de-al doilea, femeia Își adaugă (În general) primul nume de familie al soțului, precedat de particula de, marca genitivului, și nu a nobleței, situație care rămâne valabilă și În cazul văduviei. Ovillejo. Strofă de zece versuri: primele șase au rimă Împerecheată (un octosilab cu unul mai scurt) a-a, b-b, c-c, și sunt urmate de o redondilla (În general, patru versuri octosilabe, cu rimă Îmbrățișată, a-d, b-c), ce reia rima ultimei perechi și al cărei ultim vers este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care rămâne valabilă și În cazul văduviei. Ovillejo. Strofă de zece versuri: primele șase au rimă Împerecheată (un octosilab cu unul mai scurt) a-a, b-b, c-c, și sunt urmate de o redondilla (În general, patru versuri octosilabe, cu rimă Îmbrățișată, a-d, b-c), ce reia rima ultimei perechi și al cărei ultim vers este format din cele trei versuri scurte. Paladion. Termenul generic cu care era desemnată orice imagine a lui Pallas Athenea. Palermo. Fostă mahala, În care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
zîmbete canonizate la sfîrșit. Îmi atrăgeau interesul plin de respect fiindcă purtau sutien - se făcea mereu iarnă pe-atunci, așa-mi amintesc cenaclul, pentru explicații suplimentare vezi cuvîntul șezătoare - Însă, ce păcat, tinerele nu aveau noroc, talent, inspirație, aveau numai rimă, peste tot, aducîndu-mi În memorie brusc singura mea notă proastă, la matematică În clasa a șasea. Așa că le lăsam singure risipite-n jurul mesei. În alte condiții le-aș fi mărturisit că sînt medic, le-aș fi dat cîte vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
trei ori mai mult ca mine, numai din bacșișurile la pensii, făcea mișcare, era brunet, avea geantă de piele. Au urmat sîcÎielile Marianei care, tot În timpul nopții, cînd eu mă gîndeam la poștaș, gemea fără rost găsind cele mai stînjenitoare rime În momentele cele mai delicate, numai din plăcerea de a ironiza premiul și meseria mea, spunea meserie cu ghilimele ascuțite și adormea ca un prunc Într-un minut cu sînii dezveliți, Înalți, sforăind amar. Îi acopeream cu șuba. Ghilimelele Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
altele marmoreanul cult funerar al personalității, ceea ce-i poate mai grav decît să duci oameni În beciuri, fiindcă din beciuri mai poți ieși, dar din cult nu, fiind el unul al morții, moartea mintală a cîtorva generații; acest gînditor În rime a inventat glorioasele-n veci sintagme Danubiul GÎndirii și Geniul Carpaților, de ți se ridică pe spinare vîrful Omu, și cîte altele asemenea a mai inventat din pană, cu toate că era cum a spus disident și Încă unul dintre primii, dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și Ofelia. Sau Tina Turner, care are Întotdeauna un orgasm În timpul concertelor sale. Din păcate, nu se vede, nu se aude. În schimb se citește În Monitorul oficial o poezie de rezistență compusă de ministrul agriculturii și alimentației, pentru că-ntre rimă și lan a existat Întotdeauna o legătură subpămînteană. Ministrul cu colivă Înfierează-n versuri emblematice o comisie venită-n control, mai demult, ce susținea pe nedrept că oamenii nu munceau În postul Paștelui, deși oamenii munceau: „Deodată mîndrul soare străpunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fraza lui Drăgan despre libertate, afirmînd textual: „Și-a insinuat degetul lung Între fese”. Degetul scurt nu și l-a mai insinuat, deoarece scria cu el un text În altă revistă la categoria mare: „Prăbușirea coloșilor de lut”, dar fără rima de rigoare, după lut. Și, tot În paginile acestea, tocmai cînd eram mai erotici, dăm peste-o poză a unui domn omorît În plină putere de către concubină, care i-a dat foc. Mai Încolo, sar dintre rînduri cîteva fotografii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]